Page 26 - Drumul_socialismului_1985_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Supremul nostru omagiu

(Urmare din pag. 1) cate ca fonduri de investi­ Pe baza sarcinilor stabi­
ţii judeţului in anii con­ lite de Congresul al XIII-
agrară. într-o ţară indus- strucţiei socialiste, 75 la lea al partidului, în anii
trial-agrară, cu o indus­ sută au fost destinate dez­ cincinalului 1986—1990, ju­
trie puternică, modernă şi voltării industriei. în a- deţul nostru, asemenea în­
o agricultură socialistă în ceeaşi perioadă, producţia tregii ţări, va cunoaşte
plină dezvoltare. fizică industrială a crescut un accentuat proces de
Cu deosebire în ultimii de 14,5 ori la fontă, de 21,1 dezvoltare calitativă şi mo­
20 de ani, de la Congresul ori la oţel, de 186 ori la dernizare. Investiţiile de
al IX-lea, de cind în frun­ locuinţe, 4,1 ori la cărbune, care vom beneficia în noul
tea partidului şi a ţării a 4,3 ori la minereu de fier, cincinal se ridică la peste
fost ales tovarăşul Nicolae 41,8 ori la energie elec­ 38 miliarde lei. Vor fi puse
Ccauşescu - strălucit stra­ trică. în acest an, judeţul în funcţiune noi obiective
teg şi conducător al desti­ Hunedoara realizează în­ energetice, miniere, siderur­
nelor poporului nostru pe treaga producţie a anului gice, de materiale de con­
drumul construcţiei socia­ 1950 în mai puţin de 23 strucţii, de bunuri de con­
liste şi comuniste — Româ­ de zile. sum. Pentru agricultură vor
nia a cunoscut cea mai fer­ Cele mai profunde pre­ fi date în folosinţă noi
tilă şi mai glorioasă pe­ faceri au avut loc în ju­ complexe pentru creşterea
rioadă de dezvoltare din deţul Hunedoara în anii de porcilor şi păsărilor, vor fi
întreaga sa istorie mi­ cînd în fruntea partidului şi amenajate pajişti şi fineţe,
lenară. a ţării se află tovarăşul sisteme de irigaţii şi com­
Pe fondul generos de în­ Nicolae Ceauşesău. Pe baza baterea eroziunii solului. In
florire socialistă, multilate­ indicaţiilor pe care secre­ cincinalul 1986-1990 se vor
rală a patriei noastre, s-a tarul general al partidului pune la dispoziţia popu­
dezvoltat în ritmuri înalte le-a dat cu prilejul vizite­ laţiei 15 000 de noi apar­
şi economia judeţului Hu­ lor de lucru efectuate în tamente, precum şi nume­
nedoara. Valea Jiului, la Hunedoara, roase obiective sociale şi
Acum, cînd sărbătorim Deva, Călan şi în alte lo­ culturale.
40 de ani de la victoria calităţi ale judeţului nos­ Toate măreţele înfăptuiri
asupra fascismului, Hune­ tru, au fost realizate în cele obţinute în judeţul nostru
doara se prezintă ca unul două decenii investiţii în în anii socialismului sînt
dintre cele mai industriali­ valoare de peste 83,2 mi­ rodul activităţii oamenilor
zate judeţe — rod al poli­ liarde lei, intrînd în func­ muncii hunedoreni, care, Fu imagine, ciţiva dintre luptătorii eroicului detaşament ,,1’ăuiiş", caro s-au Jertfit in t *1
ticii partidului de dezvol­ ţiune 77 noi unităţi indus­ sub conducerea puternicei sublocotenent erou Cîheorglio Cismaru, Lcro Slobodan, Dumitru Gheorglie, Constantin Comăne.-.. t>
tare armonioasă a tuturor triale şi fiind date în fo­ organizaţii judeţene de gore Caşotă, Dumitru Medie nici.
regiunilor ţării. Pe harta losinţă aproape 74 000 a- partid, vor acţiona cu a-
economică a României, partamente. ceeaşi însufleţire pentru a
Hunedoara îşi etalează azi Real izări însemnate, în transforma în realitate ceea
puternicele sale industrii ultimii 20 de ani au fost ce este astăzi prefigurat C t o i c a
carboniferă şi de extrac­ înfăptuite şi în domeniul în Programul partidului, în
ţie a minereurilor, energeti­ agriculturii. Producţiile me­ hotă rîrile Congresului ol Patrie, tu începi mereu Columnă vertebrală a ta HUNEOORENil I
că, siderurgică, construc­ dii la hectar în anul trecut Xlll-lea.
toare de maşini, chimică, la grîu, orz, porumb, car­ Peste milenii, iar şi iar. Ce ei prin jertfe o
de materiale de construcţii, tofi, legume au fost de 2—5 Astăzi, la 40 de ani de Renaşti din sacrul sculptară Perioada dictaturii 'ni—
uşoară, alimentară. Oraşele ori mai mari decît în 1965. la măreaţa zi o Victoriei, minereu Rotundă ţară cum o stea litaro-fasciste si a răz­
în care trăiesc şi muncesc Au crescut efectivele de a- poporul român, făurindu-şi Prin care focuri vii Pe care plugurile-o ară... boiului hitlerist a consti­
peste 75 la sută din locui­ nimale şi producţiile zoo­ conştient prezentul şi vii­ tuit cea mai neagră pa- tensă act
torii judeţului s-au înnoit tehnice care s-au dublat la torul, acţionează cu înaltă tresar Sărut în fiece euvînt gină din istoria modi rnă manifest,
din temelii, zestrea lor de carne şi lapte, asigurînd responsabilitate pentru a- Kroii-n veacuri rotitoare Văzduhul tău ce mă a ţării noastre. în a- care era
apartamente construite în livrarea de produse agro- părarea păcii, pentru opri­ Ni te rosti tuic-n euvînt susţine ceasta perioadă, economia tica de
anii socialismului depăşind alimentare la fondul de stat rea cursei înarmărilor. A- şi-n faptele ctitoritoare Prin răsuflare şi prin cînl românească a fost ruina- a dictat
cifra de 100 000, iar stră­ în cantităţi mult sporite. cesta este supremul oma­ tă, iar resursele ţării se- rişte, ar;
zile şi bulevardele lor au Prin crearea unei puter­ giu pe care îl aducem de înfdţarc-n Lcgăinînt... şi-n curcubeul din coline. căluite. De aceea, aşa mii tli'ui
devenit adevărate expozi­ nice baze materiale, s-au celor care au luptat şi s-au Jlin tulnice, neîntinaţi, Mărire celor care-au nins cum sublinia secretarul urmat, i
ţii de arhitectură modernă. dezvoltat continuu învăţă- jertfit pentru zdrobirea fas­ Te-nsămînţară-n doine Cu oseminte la hotare general al partidului, io- pririi ter
Comparativ cu anul 1950, mîntul, ştiinţa şi cultura, cismului, care au sîngerat Mirii Ca să rămînă, neînvins, Viii'ă.şul Nieolae Ceauşescu, munist I
producţia industrială a ju­ judeţul nostru aducîndu-şi pentru bunurile cele mai Ţara deplină-n fiecare !
deţului este de peste 17 şi în aceste domenii contri­ de preţ ale poporului - Şira spinării din Carpaţi „Partidul comunist, expo- lupta îm
ori mai mare. Din cele buţia la înflorirea spirituală independenţa, libertatea şi S-o ţină dreapta-n veci nent al intereselor naţio- rii capii,
,-
peste 94 miliarde lei alo­ a României socialiste. pacea. martirii. EUGEN EVU nale ale întregului popor ' iv.
s-a ridicat de la început .
cu hotărîrc împotriva a- h, . i, pol
ciste şi a râzboiuUt im- rare ca
Marea epopee pe care stalat în apărare în sate­ Alături dc- armata so­ uncle urma să luăm băr­ sea la Banska-Bistrica.
armata română, întregul le Ghioroe — Cuvin. In vietică, armata română cile, pe fiecare îmbareîn- Am fost repartizat la Re­ potriva Uniunii Sove'iee, za în m
nostru popor au semnat-o ziua de 14 septembrie, şi-a continuat ofensiva pe du-se uite 12 ostaşi. Era gimentul 90 infanterie din a dat glas trămîr,ţărilor rinţele ;
participînd Ia războiul invadatorii au pornit a- toate fronturile. întuneric. Inamicul tră­ Divizia 18, încredinţîn- şi aspiraţiilor uriaşei ma- caracter
pentru eliberarea pămîn- tacul dinspre Sîmbăteni „Făceam parte din com­ gea cu artileria. Nu du-mi-se comanda compa­ jorităţi a populaţiei ţării. te de Coi
tului scump al patriei şi eu tancuri şi care de pania de cercetare — Ba­ ştiam de unde trage, clar niei a 5-a. Aici am întîl- a organizat rezistenţa litar al
înfrîngcrea Germaniei luptă urmate de infan­ talionul 5 vînători de şuieratul obuzelor care nit pe un plutonier ma­ antifascistă şi lupta ma- Petroşan
hitleriste a necesitat efor­ terie, clar au dat de şan­ munte, zis Batalionul de cădeau ori treceau pe jor de la gorniştii Regi­ sclor pentru răsturnarea nica la
turi economice uriaşe, s-a ţul anticar şi de focul moţi Avram lan cu — deasupra noastră era si­ mentului 92 infanterie regimului antonescian, io- schit de
pe accas
constituit în zile de vic­ ucigător al liniilor noas­ rememorează sergentul nistru. După forţarea apei Orăştie care mă cunoş­ şiroa din războiul purtat
torii dar şi de jertfe fără tre. In tot cursul zilei, t.r., Lazăr Toma, Pentru ne-am îngropat la teren, tea şi care mi-a comuni­ alături de Germania şi le part
număr. inamicul a încercat prin fiecare palmă de pămînt riitleri.ştii trăgeau şi mai cat că sublocotenentul A- alăturarea forţelor anti- care sc i
Alături de cîţiva vete­ atacuri puternice, repeta­ din trupul ţării am dat aprig asupra poziţiei noas­ loxandru Mînzăteanu, un hitleriste". prin lozi
rani de război hunedo- te să sfarme ce i se opu­ lupte crînecne. In apro­ tre. După încetarea focu­ bun prieten, a fost sur­ Ca peste tot în ţară si conţinut
reni, am încercat să re­ nea, clar toate au fost res­ piere de Debreczen, în lui, sublocotenentul Biji prins dc un baraj de ar­ în judeţul Hunedoara eo- pentru
constituim drumul fron­ pinse, cauzîndu-i mari sectorul companiei din a fost întrebat de căpi­ tilerie inamic, fiind lovit muniştii desfăşurau o in- război, |
tului antihitlerist, reme- pierderi. A doua zi, ina­ care făceau parte, în lu­ tanul Ioan Dulămiţă eîţi mortal. Tot aici am în-
morînd momente mai micul a pornit noi nta- cerna măruntă de toam- ostasi mai mare în corn- iîlnit pe colonelul Fianu.
semnificative pe care a- fost comandant al cercu­
ceştia le-au trăit cu toa­ lui dc recrutare Deva. Imediat după 23 Au­
tă fiinţa lor. Rememorînd drumul de jertfă Ajuns pe poziţie am pri­ gust, 1944, cînd România „1
„In septembrie 1944, îşi mit ordin ca împreună cu se angajase cu toate for­
aminteşte Roman Crainic, şi victorii al armatei române compania a 7-a condusă ţele în războiul antihitle­ creţ a fo;
combatant în „Detaşa­ dc sublocotenentul Nicu- rist, producţia dc cărbu­ rioada ac
mentul Păuliş", trupele lcscu să încercăm o ac­ ne nu era suficientă ast­ 1945, mii
fasciste şi hortiste au curi cu forţe sporite pe nă, au căzut mulţi ostaşi, pan ic. El a răspuns : ţiune dc infiltrare în po­ fel îneît să satisfacă ce­ Jiului
pornit, de dincolo dc- gra­ toată întinderea frontului morţi şi răniţi. Aflat lîngă „Numai unul, numai u- ziţiile inamicului. După o rinţele transporturilor şi 1 386 998
niţă, ataeînd pichetele de 8 km. La flancul stîng, sublocotenentul Grigorc nul, numai unul — ser­ acţiune bine pregătită, re­ siderurgiei. De aceea, eoi^-ibui
noastre de grăniceri pe apărarea podului peste Biji am observat trecînd gentul Lazăr Toma, ca­ zistenţa inamicului a fost la chemarea partidului eforturile
care le-au ocupat, îndrep- şanţul anticar s-a făcut prin porumbiştea dc lîngă re a trecut la mitralie­ forţată.' Am intrat astfel „Totul pentru front, totul ţionale
tîndu-şi ofensiva către cu sacrificiul suprem al noi un hitlerist cu un a- ră". Din întreaga compa­ în localităţile Frivald şi pentru victorie", comu­ hitlerist.
defileul Mureşului. cu căpitanului Ioan Fătu,ml nie am rămas doar eu sin­ Raetz, iar de acolo, după niştii au trecut la mobi­ minori ca
scopul de a forţa comu­ sublocotenentului Glieor- parat dc radio-oinisie în gur. Au fost cele mai zile şi nopţi de mers, am lizarea tuturor resurselor Petru Le
nicaţia principală spre ghe Cismaru şi al multor, mînă. „înseamnă că sîn- groaznice ore din viaţa ajuns la Bieluşa şi apoi pentru creşterea ei. Cea cătuş, A
Deva şi inima Transilva­ foarte multor elevi mi­ tem aproape de inamic", mea... După completarea în Cîmpia Moraviei, un­ mai acută problemă o reni şi al
niei. Misiunea de stăvili­ a reflectat sublocotenen­ companiei cu rezervele de inamicul a opus o ulti­ constituia lipsa forţei de rate cu
re a ofensivei duşmane a litari. tul. Intr-adevăr peste 200 venite din urmă, am a- mă rezistenţă. Pentru noi muncă. Dar s-au găsit „eroi ai i
revenit „Detaşamentului Tributul de sînge văr­ de metri am luat contact juns pînă în Cehoslova- era ultima zi de război. soluţii şi astfel, din toate lui Alexa
Păuliş" Prin ordinul co­ sat de luptătorii din „De­ cu duşmanul. Am deschis cia în Tatra Mică“. Pe tot parcursul am dat colţurile ţării au venit realizat îi
lonelului Alexandru Pe- taşamentul Păuliş" a'fost foc cu tot armamentul 4 lupte cfînccne, pierzând muncitori care să lucreze 1 Mai 19-
treseu, un intrat în ac­ mare, dar scump plătit din dotare. Au căzut mulţi „In luna martie 1945, mulţi dintre soldaţii pe medie zii
ţiune pe aliniamentul dc inamic. In dimineaţa de-ai noştri. Pînă Ia ur­ relatează sublocotenentul care îi conduceam. Am în Valea Jiului. Tot co­ ne, lucru
Păuliş — Miniş — Ghio- zilei de 19 septembrie, mă am rupt încercuirea în rezervă, Petru Visirin, luptat însă cu încrînce- muniştii au fost promo­
roe — Cuvin, amplasîn- luptătorii detaşamentului, am plecat de la Centrul narea pe care ţi-o dă torii unor măsuri care să tisfacţie
du-ne pe şanţul anticar. împreună cu unităţi so­ şi am deschis drum spre de îndrumare Arad cu conştiinţa înfrîngerii u- ducă la îmbunătăţirea ni­ cat al Cc
Făceam parte din Bata­ vietice sosite pe poziţie, porţile oraşului. destinaţia — Cehoslova­ nui duşman odios care a velului de trai al mineri­ niştri.
lionul 1 de elevi, compa­ sprijiniţi de tancuri, am A urmat apoi trecerea cia. Am sosit la comanda­ fost fascismul". lor, factor esenţial în pro­ Din ini
nia 2 comandată de căpi­ pornit Ia contraatacul Tisei. 8 noiembrie 1944 mentul Armatei a 4-a, cesul de refacere al forţei din Lupe;
tanul Teodor Caracas, in­ victorios". ne-a găsit la locul de care la acea dală se gă­ MINEL BODEA de muncă. Rezultatul con- Văii Jiuli