Page 27 - Drumul_socialismului_1985_05

| JOI, 9 MAI 1985 Pag. 3

SOCIALISTA A MAI

Ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceauşescu u

Abia înfăptuită revoluţia cilor de la Timişoara, Arad, Epoca Ceauşescu - mar­ invăţămintuI şi producţia.
de eliberare socială şi na­ Cluj-Napoca, Braşov, Ca­ cată de realizări fără pre­ Aici s-au construit adevă­
ţională, antifascistă şi anli- laţi şi Ploieşti au făcut cu­ cedent - se face cunos­ rate oraşe studenţeşti care
imperialistă, din August noscute lumii geniul crea­ cută lumii Întregi prin mă* dispun de tot confortul, I
1944, la chemarea parti­ tor al românilor in dome­ reţe şi grandioase inlăp- Străinul care vine azi în 1
dului ne-am avintat in iu­ niul construcţiilor de ma­ tuiri. De această perioadă România nu poate să nu i
reşul construcţiei libere, so­ şini, domeniu in care altă­ se leagă marile creaţii din vadă marile ctitorii ale ţ
cialiste. S-au ctitorit in dată nici nu se cuteza a domeniile industriei con­ Epocii Nicolae Ceauşescu — i
această vreme sentimente, se gindi. strucţiilor de maşini, aero­ hidrocentrala de pe Du- J
idei şi ginduri — realizări In ansamblul grandioasei nauticii, construcţiilor de nare, fabrica de avioane ţ
care au devenit monu­ opere de edilicare a noii autoturisme, tractoare, vase de la Craiova, Rombacul, j
mente semeţe ale soc:alis- orinduiri se. profilează cu maritime de mare tonaj, Teatrul Naţional şi metroul :
mului. Oglinda de azi a strălucire marile transfor­ locomotive electrice şi uti­ bucureştean, marea magis- \
ţării reflectă munca unui mări revoluţionare din laj petrolier. • trală albastră - Canalul i
popor liber şi demn pe perioada inaugurată de Ceogralia de azi a Româ­ Dunăre - Marea Neagră, i
care prezentul o măsoară Congresul al IX-lea, pe­ niei impresionează prin ma­ noul port, combinatele de J
in lapte, tone şi nivel de rioadă indestructibil legată rile edificii şi obiective eco­ la Medgidia şi Calaţi, noile \
trai. Munco este uriaşul de activitatea prodigioasă, nomice ce au fost realiza­ oraşe ale Moldovei şi, în l
laborator in care se plă­ neobosită, desfăşurată cu te, au apărut oraşe noi, ocesf context, cea mai i
mădesc personalităţile cu clarviziune şi profund spi­ s-au construit noi cetăţi ale preţioasă realizare - omul >
adevărat proeminente, se rit creator, pasiune revo­ ştiinţei şi culturii româ­ nou. Acestui om nou, lui \
afirmă talentele autentice. luţionară şi lierbinte patrio­ neşti la Piteşti, Bacău, Cra- şi fericirii lui ii dăruie azi f
Din angajarea entuzias­ tism de secretarul general iova, Oradea, Hunedoara, societatea românească tot *
mului revoluţionar la pro­ al partidului, tovarăşul Constanţa, iar cele vechi ceea ce o Înfăptuit. Lui ţ
gresul societăţii româneşti Nicolae Ceauşescu, perioa­ au renăscut devenind mă­ şi bunăstării lui ii inchi- L
s-au născut marile şantie­ dă ce s-a constituit pen­ reţe şi puternice focare năm munca noastră, acum ;
re de la Bumbeşti-Lvezeni, tru totdeauna in „Epoca de gindire şi creaţie româ­ la marea sărbătoare a eroi- \
:
Salva—Vişeu, Bicaz. S-au C e a u ş e s c u I n aceste două nească. La Bucureşti, Timi­ lor neamului care au cti- \
inălţat marile cetăţi ale lu­ decenii s-au ctitorit con­ şoara, laşi, Cluj-Napoca au torit România modernă la i
minii de la Paroşeni şi cepte, idei şi teze noi care fost ridicate temple ale în­ 9 Mai 7877 şi la împlinirea 1
Ovidiu, au renăscut şi cres­ au revoluţionat gindirea ţelepciunii, laboratoare mo­ a 40 de ani de la victoria \
cut cetăţile de foc de la social-politică a vremii, au derne, ateliere şi microuzi- asupra fascismului. ^
- \ Reşiţa şi Hunedoara, iar spart dogmele, dezvoltind ne unde se materializează
j apă rarea pămiiuiilui străbun. Ei sint : căpitan erou loan Fătu, săgeţile semeţe ale lubri­ creator marxism-leninismul. integrarea cercetării cu Prof. OVIDIU POPESCU ţ
Tiberiu Iovi, loan Motrcanu, Petru Maico, Nicolae Şerb, Gri-

TllîftcUia de şamani
LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI SI RĂZBOIULUI HITLERiST
Am fost eroi şi sîntem Ccrcat-au mulţi să ne
încă. supună,
Stejari crescuţi din vechi Căleînd pămîntul din
ca ei să nu mai fie re­ stejari ;
Comuniştii în fruntea acţiunilor primiţi în serviciu", era Iubire de pămînt răsări străbuni ! —
formula care însoţea fie­ Şi-n inimă de om şi-n In ceasuri grele, de
\ împărţind tul subjugării poporului boiului. în luna decem­ zilele imediat următoare, care licenţiere pentru ac­ stîncă ! furtună,
broşuri în român ! în locul banilor brie liHI, după cum ara­ Mihai Antorîescu a con­ tivitate comunistă. Noi, singurii aici stăpîni
iscată poli- dt' împrumut vrem pîine, tă statisticile vremii, din vocat o conferinţă cu Perioadele de camuflaj De vremuri limpezi făurari,
o naţională pace şi libertate 1 Sabo­ cele 20 zile lucrătoare, a comandanţii militari şi erau folosite de către Trăgînd in glie brazdă- Şi-n clipa grea şi-n clipa
nilitnro-fas- taţi producţia de război". fost realizată pe întreaga şefii de servicii din toată muncitori pentru sabota­ adîncă, bună,
muneitori- Sabotînd producţia de „Societate Petroşani" o Valea Jiului, în cadrul rea producţiei de război. Am fost eroi şi sîntem Păstrăm mîndria de
?-l .ivoi de război, absentînd nemoti­ producţie de 187 200 tone căreia au fost adoptate Comandanţii militari ai încă. români !
di ţi de înas- vat de la lucru, luptînd cărbune, cantitate mult noi hotărîri în vederea întreprinderilor producă­
Mrtidul Co- împotriva clauzelor con­ inferioară celei planifi­ reprimării oricăror ac­ toare de armament din Popor ne-nvins, cu braţe AUREL D. CÂMPEANU
î a împletit tractului colectiv, î.itio- cate, care nu reuşea să ţiuni de rezistenţă a mi­ judeţul Hunedoara ra­ tari.
'a c.\plo:ită- nînd tot mai hotărît îm­ acopere nici cota desti­ nerilor. portau în anul 1013 că
eu lupl.a potriva măsurilor de te­ nată căilor ferate. Dar glasul partidului „Producţia a^ început să
itu rnili- roare întreprinse de auto­ Neliniştite la rîndul lor comunist pătrundea tot scadă, deoarece mulţi lu­
dgUSt rităţile dictaturii militaro- de cursul pe care-1 luau mai insistent in rîndul crători, profitînd de fap­ \
in l o.o.şan' fasciste, muncitorii din acţiunile muncitoreşti, minerilor. Lozincile însu- tul că nu sînt observaţi,
aro ingr*.jo- judeţul Hunedoara răs­ autorităţile hilleriste iu fleţitoare ca : „Muncitori nu mai lucrează cu iu­ Popor, ţară, pace j
•ii abson ţoa­ pundeau chemărilor înflă­ cerut guvernului român luptaţi pentru încetarea ţeala cu care se cere". Obîrşia neamului ne stă zbor s-a curmat in splendoa­ s
Io la oonfo- cărate ale partidului co­ să ia aspre măsuri împo­ războiului ! Lucraţi încet Activitatea revoluţiona­ neclintită şi demnă sub sem­ rea tinereţii ca ŢARA Să I
munisto, ou munist, organizatorul si triva oricăror mişcări re­ şi prost 1 La luptă contra ră desfăşurată de masele nul confruntării daco—ro­ aibă libertate şi pace, cele
organiza- conducătorul luptei între­ voluţionare. în acest sens, nemţilor ! Nu mai lucraţi muncitoare bunedorene, mane şi jertfele ei ne-au două aripi inegale ale mo­
semnat zămislirea de POPOR numentului se înaltă cu bra­
amoniul mi- gului popor împotriva la sfîr.şitul anului 19-11, pentru Germania, căci sub conducerea Partidului în umbra Carpaţilor încinşi ţele larg deschise spre înăl­
mii miniere dictaturii militaro-faseis- îngrijorat de creşterea I-Iitler şi Antonescu ne-au Comunist Român în anii de bătrînul Danubiu. Aici ţimi. Betonul granitic al
ioc:are dumi- te şi a războiului hitlc- stării de spirit antihitle­ adus în cea mai neagră dictaturii ' militaro-fascis- ne-am durat casă, însă va­ mulţimii braţelor suprapu­
tra ne-a fost călcată mereu se, deschise amplu spre bol­
,oa ,sa. Deo- rist. Acţiunile muncito­ riste în Valea Jiului, mizerie", erau tot mai te, a constituit o contri­ de vrăjmaşi, dar am con­ ta de sus, dau parcă glas
tal'ive sînt
i fi < rilor conduşi de comu­ Rodler, ofiţer al serviciu­ frecvente în rîndul mase­ buţie de seamă la lupta struit-o din nou, am tezi- pentru eternitate generozi­
io chemări- nişti dădeau puternice lui special al armatei ger­ lor de mineri. Pentru ac­ generală a poporului ro­ dit-o mereu. tăţii sacrificiului eroic al
ostaşilor ce s-au jerfit în
Ne-am apăral şi am con­
i eomunist lovituri capitaliştilor, mane, a cerut autorităţilor tivitatea desfăşurată în mân împotriva fascismu­ struit, am clădit şi am lup­ primăvara existenţei lor.
AU minorilor care erau astfel puşi în să vegheze ..la măsurile editarea şi difuzarea de lui şi războiului hitlerist, tat, de aceea ne este pămin- Deschis cu dărnicie al­ şi
spre
zările
u următorul faţa unor mari greutăţi de ordine, siguranţă, liniş­ manifeste comuniste, nu­ pentru înfăptuirea măre­ tul presărat eu oseminte şl grandoare
bastre şi nemărginite, Monu­
columne ale jertfei, cu mau­
ici un ban în ceea ce priveşte satis­ te socială şi economică, meroşi mineri au fost ţului act din august 1944. soleu, obeliscuri şi monu­ mentul Eroilor de ia Păuliş
mente de la Adamclisi la generează
emoţii,
sublime
■uimitul do facerea deplină a cererii în specia] în regiunea concediaţi din servicii. Cărei, de la Vaslui la Mă- vrînd să spună în graiul său
u împrumu- de cărbune necesar răz­ Petroşani". Ca atare, în „Vă rugăm a ţine seama Prof. ION FRATILA răşeşti şi Câlugărenl, de Ia tăcut şi simbolic tuturor po­
Rovine la Alba-Iulia şi Moi- poarelor şi neamurilor lu­
sei... mii : „Pămîntul nu se face
In răbojul jertfelor noas­ nici mai mare, nici mai rod­
tre de sînge e încrustat şi nic dacă oamenii şi popoa­
rele se duşmănesc şi so ucid.
rist. Asemenea primiri au
Păulişul de foc ce-a zdrobit
tul pentru front, totul pentru victorie <« avut loc în toate localită­ trufia năvălitorilor fascişti Ajunge cu jertfele şi sacri­
ficiile ! ... A sosit vremea
ţile judeţului. în faţa ma­ în toamna anului 1944. Intru să gîndiţi şi să hotărîţi cu
memoriei
cinstirea
celor
■la că in pe- tămânii, pentru front, re­ rist, 10 locomotive cu a- Ghclari si alte localităţi selor, la Deva, cu prile­ ce-au căzut în bătălia din toţii cumpănit şi Înţelept...
E timpul să se găsească
1944 —- mai tribuţia lor pe o zi. buri, 144 vagoane cister­ peste 10 milioane lei jul unei adunări, genera­ cîmpia Aradului, s-a durat, cuvînt de PACE şi înţele­
ca omagiu etern — Monu­
din Valea Realizări importante au nă, 4 041 vagoane desco­ pentru sinistraţii de răz­ lul Voicu a declarat i mentul Eroilor de la Păuliş, gere între oameni, căci se
dat ţării obţinut şi minerii din perite şi au realizat 5 917 boi. Spitalul din Deva, „Sînt adînc impresionat care veghează tăcut şi so­ află loc pentru toate nea­
1 cărbune, Ţebca, care au livrat, în intervenţii urgente. devenit spital militar, a de primirea caldă ce ni lemn ia fruntariile de vest murile pe pămîntul de sub
cupola stelelor luminoase de
dipşplin la timpul războiului anti­ Agricultura si industria fost aprovizionat cu ali­ s-a făcut pe tot parcur­ ale tării. sus !“.
Tîşnind din pămîntul udat
onomiei na- hitlerist, Uzinei electrice alimentară din judeţ au mente şi lemne de foc sul drumului nostru, că­ eu sîngele eroilor a căror DUMITRU SUSAN
izboiul anti- din Gurabarza, 38 939 to­ furnizat frontului, în spe­ prin grija populaţiei ora­ tre căminele noastre, în­
e brigăzi de ne cărbune. cial produse clin carne, şului. treaga populaţie este mîn-
s conduse de Ridicarea producţiei de articole din pieli*, stofe, Ziua de 9 Mai 1945 a dră de armata care i-a
, Ştefan Lă- cărbune cocsificabil şi săpun şi altele. fost întîmpinată de popu­ scăpat de jugul hitlerist".
ndru Pobo- creşterea i cantităţii mine­ S-au întreprins largi laţia hunedoreană cu con­
au fost ono- reului de fier extras a acţiuni sociale de ajuto­ ştiinţa datoriei împlinite, Aportul hunedorenilor £te%tt ne aafii iu(U etaii
ltul titlu de creat posibilitatea ca rare a victimelor războiu­ cu sentimentul că nici un în războiul antihitlerist
iii". Brigada Uzinele de fier din Hu­ lui şi a văduvelor şi orfa­ sacrificiu nu a fost prea constituie o impresio­
1 Poboreni a nedoara .şi Călan să-şi nilor de război. Crucea mare pentru obţinerea* nantă lecţie de patrio­ Etern ne vom iubi eroii de ţară
istea zilei de sporească producţia de roşie hunedoreană a ini­ victoriei contra fascismu­ tism şi dragoste faţă de Eroii ce poartă nume de lumină
o producţie fontă şi oţel. ţia consultaţii medicale lui. In prezenţa dr. Petru locurile natale, fiind un Ei sînt însăşi umana primăvară
l de 33,5 fo- La atelierele ClF.R. Si- gratuite pentru răniţi, vă­ Groza, la Deva, s-a des­ crîmpei din efortul făcut Ei sînt întemeiere, rădăcină.
iliniat cu sn- meria s-a dat o amplă duve şi orfani. Acţiunile făşurat o mare adunare de întregul popor român
-un Comun i- bătălie pcpti’U repunerea ci. au foşt conjugate cu urmată de o serbare popu­ pentru victoria asupra Eroii patriei sînt simburii fiecărui vis
iului de Mi- în funcţiune a mijloace­ cele iniţiate de organi­ lară. La Ilia, admimstra- fascismului, pentru inde­ Ei sînt jertfe pentru pace şi dreptate
lor de transport degra­ zaţiile Apărarea Patriotică . ţia şi locuitorii au orga­ pendenţa şi suveranitatea Ei sînt timpul de lumină deschis
va minerilor date. Cei 1 440 de mun­ şi Tineretul Progresist. nizat o primire festivă României. Ei sînt dimineţile pururi aşteptate.
;oţi lucrătorii citori au reparat, în tim­ Astfel, s-au colectat la soldaţilor care reveneau
a donat, săp­ pul războiului antihitle­ Hunedoara, Brad, Deva, de pe frontul antihitle­ Prof. GHEORGHE FIRCZAK MIRON TIC