Page 29 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 29
in prezenţa tovarăşului Nicolae Geauşescu
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ
ieri a avut Soc în Capitală
ll& J
Adunarea festivă dedicată celei
( I A L 1N M I L I de-a 40-a aniwersări a victoriei
BEBEM asupra fascismului şi „Zilei
L C 0 M S I 1 1 U I U I P O P U L A R J U D E T E A N
independenţei de stat a iomliiief
Anul XXXVII, nr. 8 549 VINERI, 10 MAI 1985 4 pagini — 50 bani In prezenţa tovarăşului întreaga istorie a ţării. A- cadrat de drapelele parti
Nicolae Ceauşescu, secretar dunarea a reprezentat o dului şi statului. Era în
general al Partidului Co grăitoare ilustrare a senti scrisă urarea atît de dra
munist Român, preşedinte mentelor de profundă dra gă inimilor noastre : „Tră
le Republicii Socialiste goste şi recunoştinţă ale iască Partidul Comunist
CAMPANIA ^gricCiâ pfe primăvară România, joi, 9 mai, a avut tuturor fiilor patriei faţă Român, în frunte cu secre
loc, în Capitală, adunarea de t o v a r ă ş u l Nicolae tarul său general, tovarăşul
festivă dedicată celei de-a Ceauşescu, patriot înflăcă Nicolae Ceauşescu !“. Erau
Toţi locuitorii satelor—în cîmp, Sa prăşit! 40-a aniversări a victoriei rat, strălucit conducător al marcate, de asemenea, cele
două mari evenimente ani
asupra fascismului şi „Zi
destinelor
care
naţiunii,
lei independenţei de stat a slujeşte cu devotament ne versate : „Independenţa de
României". ţărmurit, cu clarviziune şi stat a României", „9 Mai,
— Comitetul comunal de tează întreaga activitate a decît că era plecată la De Organizată de Comitetul eroism interesele supreme ziua victoriei asupra fas
partid şi consiliul popular organelor şi organizaţiilor va, fără să spună cu ce Central al Partidului Co ale ţării, cauza păcii şi so cismului".
— ne spunea Ioan Adrian de partid, a deputaţilor, a treabă (I). munist Român, Consiliul dc cialismului. A fost intonat imnul de
Gruiesc, primarul comunei tuturor factorilor de deci Francisc Rădoanc, pre Stat şi Guvernul Republi Aceste simţăminte şi-au stat al Republicii Socialis
Pui — au întreprins toate zie. Cei ce facem parte din şedintele C.A.P. Pui, ne cii Socialiste România, a- găsit o elocventă expresie te România.
măsurile pentru desfăşura conducerea comunei sîn- spunea cu satisfacţie că, în dunarea s-a constituit in în atmosfera entuziastă cu Luînd cuvîntul, tovarăşul
rea în cele mai bune con tem repartizaţi pe unităţi ciuda vremii nefavorabile tr-un fierbinte omagiu a- care a fost întîmpinat to Emil Bobu, membru al Co
diţii a campaniei agricole agricole şi pe sate cu sar din această primăvară, pe dus eroilor neamului, tu varăşul Nicolae Ceauşescu mitetului Politic Executiv,
din această primăvară, in cina de a ajuta la buna ogoare s-au realizat lucrări turor celor care s-au jert la intrarea în Sala Pala secretar al C.C. al P.C.R.,
clusiv a întreţinerii cultu organizare a muncii pe o- de calitate. Fertilizarea fit pentru libertatea şi in tului Republicii Socialiste a spus:
rilor. goare, la mobilizarea oa culturilor de cereale păioa- dependenţa patriei, relevînd România, unde a avut loc „Mult stimate şi iubite to
— Concret, care sînt a- menilor la lucru. se s-a încheiat, iar rebilo- contribuţia României la adunarea festivă. varăşe Nicolae Ceauşescu,
ccste măsuri ? Am notat spusele inter narea celor 90 de ha cu victoria asupra fascismu împreună cu tovarăşul Mult stimată tovarăşă
— Am elaborat o deci locutorului la care adău cartofi — efectuată dc me lui, ţara noastră angajîn- Nicolae Ceauşescu, secre Elena Ceauşescu,
zie a biroului executiv în găm că discuţia noastră canizatorul Partcnie Popa du-se, după înfăptuirea re tar general al Partidului Stimate tovarăşe, stimaţi
care am stabilit ca toate avea loc în jurul orei zece, — s-a finalizat miercuri. voluţiei de eliberare socia Comunist Român, preşedin tovarăşi,
lucrările să se facă în iar la ea asistau vicepre — A început întreţinerea lă şi naţională, antifascistă tele Republicii Socialiste Deschidem adunarea fes
timp optim şi de bună ca şedintele şi secretarul bi culturilor prăşitoare ? şi antiimperialistă de la 2.1 România, la adunare au tivă consacrată celei de-a
litate, la întreţinerea cultu roului executiv al consiliu August 1944, cu întregul participat membri şi mem 40-a aniversări a victoriei
rilor prăşitoare să ia par lui popular. Despre secre B. TURDEANU său potenţial material şi bri supleanţi ai Comitetu asupra fascismului şi săr
te toţi locuitorii satelor. în tara adjunctă cu probleme uman, alături de ostaşii lui Politic Executiv al C.C. bătoririi „Zilei indepen
această direcţie se orien de propagandă nu se ştia (Continuare în pag. a 2-a) armatei sovietice, în lupte al P.C.R., secretari ai Co denţei de stat a României",
le împotriva Germaniei mitetului Central al parti evenimente dc însemnăta
hitleriste. dului, membri ai C.C. al te covîr.şitoare pentru des
Adunarea a dat expre P.C.R., ai Consiliului de tinele patriei noastre, pen
sie, de asemenea, înaltei Stat şi ai guvernului. Au tru afirmarea sa liberă, in
preţuiri a rolului is fost prezenţi, de asemenea, dependentă şi suverană în
toric al partidului nos conducători ai unor insti rîndul naţiunilor lumii
tru comunist în uni tuţii centrale, ai organiza în aceste măreţe mo
rea tuturor forţelor na ţiilor de masă şi obşteşti, mente aniversare, de înaltă
ţionale, democratice, pa membri de partid cu sta cinstire a tradiţiilor de
triotice, revoluţionare, îm giu din ilegalitate, generali, luptă ale poporului român
potriva fascismului, a răz luptători şi veterani de pentru înfăptuirea •u'ni-
boiului, în lupta pentru război împotriva fascismu noaselor sale idealuri, sa
dreptate socială şi indepen lui, reprezentanţi ai vieţii lutăm, cu inimile vibr'nd
denţă, pentru edificare pe noastre ştiinţifice, cultura de fierbinte dragoste, de
pămîntul României a so le şi artistice, activişti de aleasă preţuire şi nemăr
cietăţii socialiste şi comu partid şi de stat, oameni ginită recunoştinţă, prezen
niste. ai muncii din Capitală ţa, la adunarea festivă, a
Evocarea glorioaselor pa în sală se aflau şefi ai celui mai iubit fiu al na
gini de luptă ale poporu misiunilor diplomatice a- ţiunii noastre. Erou între
lui nostru a prilejuit, tot creditaţi la Bucureşti, mem eroii neamului, patriot şi
odată, evidenţierea faptu bri ai corpului diplomatic, revoluţionar înflăcărat, mi
lui că aniversarea a 40 de corespondenţi ni presei litant de seamă al mişcă
ani de la victoria asupra străine. rii comuniste şi muncito
fascismului are loc în anul Sala Palatului Republi reşti internaţionale, perso
în care se împlinesc două cii Socialiste România era nalitate proeminentă a lu
C.A.P. Turilaş. în bătălia pentru încheierea campaniei de primăvară, o contribuţie decenii do la Congresul al împodobită sărbătoreşte. mii contemporane, secreta
marc şi-a adus-o aici şi mecanizatorul Ilie Mogoşan. Iată-1, în imagine, împreună cu in IX-lca al partidului, ce a Deasupra tribunei oficiale tul general al Partidului
ginerul Marin Crişan, şeful fermei vegetale, la recoltatul rapiţei. inaugurat perioada ccn mai se afla portretul tovarăşu
bogată în înfăptuiri din lui Nicolae Ceauşescu, în- (Continuare in pag. a 4-a)
În lumina sarcinilor stabilite Sa Consfătuirea de lucru de la C.C, al P.C.R.
Schimbul fruntaş dovedeşte că se poate
Fondul arhîvistic -o sursă bogată
obţine cocs mai mult si mai bun
de informaţii pentru geologi
7
Era ora 7,15. I-am ur ne spune lăcătuşul Mihai ce înseamnă cocsul? — mai avut vreun absent ne Dc această dată, ne-am din Valea Jiului. Sau ex
mărit pe cei doi şefi de Maxim. Dar dacă muncim ne întreabă meşterul. motivat. La noi disciplina propus să oferim cititori ploatările de la I-Iondol —
schimb Nicolae Blejan şi intens şi ni se asigură tot Nu no lasă să răspundem şi ordinea sînt literă de lor şi, mai ales, specia Certej, Băiţa, Lunca din
Ioan Filip, maiştri prin ce ne trebuie o facem în şi ne spune tot el. lege. în munca de fiecare liştilor hunedoreni cîtcva judeţul nostru şi altele din
cipali cocsari, cum reali 24 de ore. Timpul cîştigat - Cocsul este pline ! Da. zi, pentru a ne face planul informaţii despre izvoarele Harghita, Bacău, Alba.
zează predarea-preluarca înseamnă mai mult cocs... Cocsul înseamnă fontă, la cocs, se remarcă în mod scriptice ale minereurilor. — S-a făcut tot cc tre
schimburilor. Pe maşina dc şarjare nr. apoi oţel, oţelul — pluguri, deosebit Radu Mastalos, Este ştiut că fondurile şi buie, în acest sens, cu bo
— Am preluat schimbul 2, într-o clipă d6 răgaz, plugurile — pîine. Dar Traian Călugăru, Anton colecţiile păstrate în arhi gatul tezaur cc se păstrea
în cele mai bune condiţii stăm dc vorbă cu meca dacă m-aţi întrebat vă spun Pascu, Horia Jelea, Ioan ve conţin date preţioase ză în arhive ?
de lucru — ne spune Ioan nicul Ioan Ştefan. că schimbul nostru de coc Jurcuţa, Ionel Man, Tibor referitoare la aceste re — Este drept, posibilită
Filip, şeful schimbului C. — Pînă la această oră — sari respectă întocmai pre Papp. surse. Trebuie, de aseme ţile de colaborare ale fi
Cocsarii din schimbul de era 9,40 — am comprimat vederile tehnologice cu — Cei 56 de cocsari co nea, să existe — ori dacă lialei noastre cu unităţile
noapte, conduşi de colegul munişti din schimbul nos nu sînt, să se nască de de specialitate din geologie
Nicolae Blejan, ne-au pre 7TÎ xal tru — continuă ideea mais acum încolo — acele dia şi minerit sînt mult mai
dat agregatele în c?a mai ti TjJ UT trul Iacob Rus, sînt mereu loguri fertile între explo mari. O amănunţită cerce
bună stare de funcţionare. li i!§ A N D E T R E C E R E W C IN C IN A L U L V IIT O R J nţ m în fruntea bătăliei pentru ratori şi depozitarii vechi tare a fondurilor şi colec
Ei şi-au făcut planul în a obţine cocs mai mult lor cercetări. ţiilor noastre s-ar concre
schimbul de noapte. Noi 10 piloţi de cocs. Fac 22 privire la înălţimea şi den şi de calitate tot mai bună. — Astfel de preocupări tiza în indici şi date deo
trebuie să-l depăşim... astăzi. Ştiu bine că tre sitatea fiecărui pilot de Ne-am eşalonat în aşa fel — ne-a declarat Ion Fră- sebit de valoroase care ar
îl lăsăm pe şeful schim buie să facem planul zil cocs, graficul dc încărcare sarcinile incit ne realizăm ţilă, directorul Arhivelor facilita o mai bună va
lorificare a resurselor mi
bului să-şi organizeze lu nic, dar şi să recuperăm şi descărcare a bateriilor, cerinţele producţiei schim statului din judeţul Hu nerale si energetice.
crul şi pornim prin secţie, restanţele acumulate în ceea ce garantează realiza bului şi, aşa cum a cerut nedoara — există mai — Vă rugăm să descrieţi,
să vedem cum se munceşte lunile de iarnă. rea planului şi recuperarea secretarul general al parti demult la filiala noastră. pe scurt, „filiera" informa
pentru a produce tot mai restanţelor. dului, tovarăşul Nicolae Pînă acum, „dialogul" s-a
Ora 10,30. îl oprim pe Ceauşescu, la recenta concretizat prin schiţe, ţiilor pînă Ia documentul
mult cocs şi de tot mai maistrul cocsar Iacob Rus, Ne interesăm de pontaj. Consfătuire de lucru dc la hărţi şi alte categorii de din arhivă, pentru a ne da
bună calitate. La capătul secretarul organizaţiei de De faţă, veteranul cocsar C. C. al P.C.R., recuperăm documente folosite la re seama ce se găseşte, con
bateriei nr. 1, lăcătuşii şef ţie echipă — peste trei şi restanţele acumulate în deschiderea sau extinde cret, în aceste fonduri ?
Mihai Maxim şi Eiviu partid pe schimb. între decenii la cocserie — Ioan lunile ianuarie şi februarie. rea unor exploatări mi
Truşcă se... luptă cu o uşă barea noastră, mai mult Oţoiu, ne spune : niere, fapt ce a contribuit
de cuptor. decît simplă : „Cum merge — Am 25 de cocsari în GH. I, NEGREA la economisirea unor im Discuţie consemnată
r
MARIN NEG '
— 32 de ore avem sta schimbul astăzi ?“ echipă. Sînt toţi la lucru. portante fonduri financia
bilite ca să o reparăm — — Dumneavoastră ştiţi De multă vreme nu am (Continuare în pag. a 2-a) re. De pildă, mina Dîlja (Continuare ’