Page 3 - Drumul_socialismului_1985_05

42 • MIERCURI, 1 MAI 1985 Pag. 3

Marea demonstraţie antifascistă Z I U A T I N E R E T U L U I

şi antirăzboinică condusă
La 2 mai, tineretul din ţara
S noastră îşi sărbătoreşte retului din taro noastră — sului în continuare al pa­
Xll-lea
Congres
de-al
cel
triei în noua etapă a con­
•o inves- \ ziua, în condiţiile afirmă­ al U.T.C., a XlV-a Confe­ struirii socialismului şi co­
lupă pa- \ de Partidul Comunist Român rii tot mai depline a forţei rinţă a U.A.S.C.R., şi a munismului, prefigurate de
t an ne l sale consacrate propăşirii V-a Conferinţă naţională a hotârîrile Congresului al
’eplinirea / continue a patriei socia­ Organizaţiei Pionierilor, ca­ Xlll-lea al partidului, de
Hor de \ O îndelungată experienţă, Gărzii de fier, a hitlerismu- rit organizatoric şi tenacita­ liste. re vor dezbate şi adopta orientările şi indicaţii­
fizică şi l începută la 1 Mai 1890 şi lui, pentru apărarea inde­ tea cu care a dezvăluit pe­ Sărbătorirea se revarsă Programul tinerei genera­ le tovarăşului Nicolae
ctivitatea ! în acest an în matca flu­
continuată zeci de ani în pendenţei şi suveranităţii ricolul fascist. Această pre­ ţii din Republica Socialistă Ceauşescu, determină o an­
rt. ) condiţii social-politice dife­ ţării. zenţă dă expresie faptului viului viguros creat de ma­ România — document de gajare mai puternică, re­
a tînără \ rite — în ani de pace, în ani în lumina acestor coordo­ că în fiecare împrejurare, to­ rile evenimente ce l-au excepţională însemnătate voluţionară, de dăruire şi
omunistă i de război, în ani brăzdaţi nate ale activităţii partidu­ varăşul Nicolae Ceauşescu a precedat: Congresul al pentru întreago activitate înaltă competenţă a între­
e pentru } de mari acţiuni revoluţionare lui comunist şi a celorlalte fost un minunat exemplu de Xlll-lea şi alegerile de de­ a tineretului, întemeiat pe gului tineret în entuziasta
colecti- i — o călit proletariatul din forţe revoluţionare, a stării curaj şi fermitate revoluţio­ putaţi în Marea Adunare operă constructivă a po­
bătoarea \ ţara noastră, l-a învăţat să de spirit patriotice şi anti­ nară, de dăruire totală pen­ Naţională şi consiliile popu­ tezele, conceptele şi con­ porului.
io mo- i folosească ziua de 1 Mai ca fasciste a maselor largi tru cauza libertăţii şi feri­ lare care l-au ales, succe­ cluziile cuprinse în Progra­ Hotăririle adoptate d'e
mul edificării societăţii so­
ţ rodnic ! zi de concentrare, de expri­ populare se evidenţiază şi cirii poporului, pentru apă­ siv, pe tovarăşul Nicolae cialiste multilateral dezvol­ adunările şi conferinţele
nei res- ) mare a obiectivelor sale în legătura organică între am­ rarea independenţei şi su­ Ceauşescu în funcţiile su­ tate şi înaintare spre co­ U.T.C. au stabilit că la ba­
preme de secretar general
ri de a \ lupta de clasă în raport cu ploarea şi caracterul de­ veranităţii naţionale. al partidului şi preşedinte munism, adoptat de Parti­ za întregii activităţi politi-
i bine, i situaţia generală a ţării, a monstraţiilor de la 1 Mai Comisia a fost pusă în le­ dul Comunist Român. co-educative şi organizato­
poporului. al republicii, şi care îi ur­ rice desfăşurate de organi­
cu suc- t 1939 şi întreaga muncă des­ gătură cu delegaţiile din mează — aniversarea a 40 zaţiile U.T.C., A.S.C., de
actual, 1 în deceniul al patrulea al făşurată de comunişti, socia­ provincie, pentru încadrarea de ani de la terminarea pionieri şi şoimi ai patriei
tor baze \ secolului nostru, ziua de 1 lişti şi social-democraţi, pen­ lor în marea demonstraţie. celui de al doilea război se situează educarea tine­
infâp- i Mai a devenit o zi de afir­ tru mobilizarea tuturor for­ Acţiunea revoluţionară a că­ mondial, care a marcat 2 MAI rei generaţii în spiritul
•jcit pre- ’ mare a unităţii clasei mun­ ţelor democratice şi antifas- pătat astfel' caracterul unei victoria forţelor progresiste concepţiei materialist-dia-
•le hotă- l citoare, de luptă împotriva manifestări la scară naţiona­ asupra fascismului, precum lectice şi istorice despre
' Xlll-lea \ pericolului fascist şi a poli­ lă. Aceasta s-a evidenţiat şi şi Ziua independenţei lume şi viaţă, al principii­
prin
faptul
că
manifestaţia
tegritatea României. Cu mul­ 1 Mai 1939
conferinţele
şi
Adunările
/lui nos- ^ ticii de revizuire teritorială, a avut ca punct final Par­ României. pentru dări de seamă şi lor socialismului ştiinţific şi
pentru independenţa şi in­
umanismului
revoluţionar,
In acest cadru larg se
j cul libertăţii, unde delegaţii­ înscrie şi Anul Internaţional alegeri ce au avut loc în socialist, al acţiunii gene­
tă căldură apela Partidul le tuturor forţelor partici­ judeţul Hunedoara, în pre­ rale pentru formarea omu­
Comunist Român, de fiecare pante au depus coroane de al Tineretului, moment de gătirea forumurilor tineri­
DRESCU, | referinţă pentru bogăţia lui nou, cu un înalt profil
confecţii, 1 dată, la membrii şi simpati­ ciste la lupta împotriva ten­ flori pe Mormîntul Eroului de acţiuni ce se organizea­ lor şi copiilor, au relevat moral-politic şi un vast ori­
zanţii săi, la toate forţele Necunoscut — simbol al pre­
rea \ dinţelor expansioniste şi re­ ză din iniţiativa României, nu numai aportul organiza­ zont de cultură, profund
p lină 1 democratice şi patriotice vizioniste ale statelor fascis­ ţuirii pe care poporul român sub deviza generoasă „Par­ ţiilor U.T.C., A.S.C. şi pio­ devotat patriei, partidului
pentru a acţiona uniţi în o acordă eroilor care s-au ticipare, Dezvoltare, Pace", nierilor pentru transpunerea şi poporului, cauzei socia­
lupta pentru păstrarea inte­ te. Pornind de la tradiţia şi jertfit pentru desăvîrşirea u- în viaţă o obiectivelor şi lismului şi comunismului,
semnificaţia lui 1 Mai ca zi consacrate consolidării u-
grităţii fruntariilor României. nităţii statului naţional ro­ sarcinilor ce revin judeţu­ păcii şi înţelegerii între
de luptă, conducerea parti­ nităţii de acţiune a tine­
Străbătînd un proces con­ mân. rei generaţii de pretutin­ popoore.
dului a constituit o largă co­ lui în întregul cincinal
tinuu de maturizare, Parti­ Manifestările patriotice an­ deni în lupta împotriva im­ 1981—1985, ci şi angaja­ Acestor obiective majore
dul Comunist Român şi-a ex­ misie de partid cuprinzînd tifasciste de la 1 Mai 1939 perialismului, colonialismu­
membri care activau la toa­ mentul lor solemn de a ac­ organizaţiile U.T.C. din ju­
tins tot mai mult influenţa au constituit o victorie a lui şi neocolonialismului, deţ le subordonează un
în , viaţa politică a ţării, el te nivelurile în codrul bre­ partidului comunist, a poli­ pentru oprirea cursei înar­ ţiona, sub conducerea or­
slelor, avînd ca sarcină să ganizaţiilor de partid, cu mare număr de acţiuni de
reprezentînd forţa principală asigure desfăşurarea în bu­ ticii sale de Front Unic cu mărilor şi înfăptuirea dez­ toată puterea, capacitatea amploare în toate unită­
: ă a luptei împotriva perico­ ne condiţii a demonstraţiei. celelalte partide muncitoreşti armării, în primul rînd a şi entuziasmul pentru tre­ ţile industriale, agrare şi
lului fascist, hitlerist. Fiind şi democratice. Ele au con­ dezarmării nucleare, întă­ de construcţii, în şcoli ş<
NCĂ 1 un organism viu, puternic Din această comisie au fă­ tribuit la creşterea prestigiu­ rirea păcii şi securităţii în cerea cu succes la înfăp­ facultăţi, menite să asigu­
cut parte activişti de frunte
ancorat în realităţile ţării, lui, a autorităţii de care Europa şi în întreaga lu­ tuirea marilor sarcini ce re larga mobilizare a în­
partidul comunist şi-a lărgit ai partidului, ai mişcării re­ Partidul Comunist Român se ne revin în cincinalul 1986-
( găseş- , voluţionare şi democratice me, lichidarea subdezvol­ 1990 şi în perspectivă, pî­ tregului tineret la înfăptui­
oricind, 1 contactele cu grupările şi din România. Are o deose­ bucura în faţa întregii na­ tării şi instaurarea unei noi nă la sfîrşitul secolului. rea marilor sarcini ce re­
in rea- \ organizaţiile democratice, a bită semnificaţie prezenţă în ţiuni. Ziarul „Timpul", răspîn- ordini economice interna­ vin judeţului Hunedoara în
educa-1 stabilit legături cu lideri ai primele rînduri ale conducă­ dit în cercuri largi ale so­ ţionale, pentru edificarea Programul tinerei genera­ acest ultim an al cincina­
a invâ-1 principalelor partide burghe- torilor morii demonstra­ cietăţii româneşti, aprecia unei lumi mai bune şi mai ţii din Republica Socialistă lului actual şi în următo­
de se- \ zo-democratice, cu diferite ţii a tovarăşului Nicolae astfel demonstraţiile muncito­ drepte pe planeta noastră. România, dezbătut şi adop­ rul — expresie grăitoore o
I par ti- l cercuri şi fracţiuni ale for­ Ceauşescu, patriot şi revolu­ reşti: „1 Mai 1939 a arătat Luna mai a acestui an tat şi de conferinţa jude­ hotărîrii sale de a aduce
Nicolae , ţelor politice burghezo-demo- ţionar înflăcărat, profund de­ o dată mai mult că munci­ marchează, în 'acelaşi timp, ţeană a U.T.C., apreciază o contribuţie mereu spori­
• vizea- ) cratice nefasciste şi cu un votat clasei muncitoare, po­ torimea este temeiul, baza şi alte evenimente de pri­ că obiectivele cutezătoare, tă la înflorirea multilaterală
conţinu- ^ considerabil număr de per-' porului din rîndurile căruia şi substanţa naţională, che­ mă mărime în viaţa tine­ deplin realiste ale progre­ a patriei socialiste.
leslăşu- i sonalităţi politice animate s-a ridicat, participant ac­ zăşia prosperităţii ei în pace
forma- ' de sentimente patriotice. A- tiv la luptele conduse de şi apărătoarea ei atunci cînd
pregăti- \ ceastă susţinută activitate a partid, care se remarcase patria o cere".
tineri- 1 evidenţiat consensul naţional încă din timpul marilor bă­ Demonstraţia antifascistă
[f, efor- J al tuturor forţelor politice tălii de clasă din anii crizei de la 1 Mai 1939 s-a înscris
la ca- \ din ţară în lupta împotriva economice prin înaltul' spi- ca un puternic semnal pe
istru se \ care România l-a adresat
nştienti- i Europei, întregii lumi pen­
legerea ' tru unirea eforturilor în ve­
> Ic'n- \ derea împiedicării dezlănţui­
zv \ Raport la rii conflagraţiei mondiale de
\ţe. .--a ! către Germania hitleristă şi
formare ) marea sărbătoare acoliţii săi, a înfăţişat con­
rsonali- I ştiinţei progresiste interna­
• e pen- l ţionale imaginea unui popor
ţită so- . (Urmare din pag. 1) tilaje miniere, mai mult profund ataşat idealurilor de
inlăp- 1 ste plan), chimic-distilă- de 1 200 vagoneţi de libertate şi independenţă na­
aderate ţ ria da guilroane, care mină echivalenţi, piese ţională.
i toate i şi-a depăşit producţia de schimb în valoare de Montajul literar-muzical al Şcolii generale nr. S Deva s-a evidenţiat printre forma­
indile- i fizică cu 3 la sută, la 2,2 milioane Iei. Dr. MIRCEA VALEA ţiile de gen in întrecerea judeţeană a Festivalului naţional „cintarea României".
'or, ca- \ sortimente î n r og islr î nd
i din I în plus liOO tone smoală Cu angajamentul
slinolo- şi 300 tone ulei de cre- Exact azi sint trei ani de start (să uităm debutul mai echilibrate, cu toate greu, că echipa lui Brian i
inoştin- ) o/ot, laminorul de sîr- îndeplinit - cînd noua (pe atunci) e- propriu-zis din Irlanda de că Anglia a plecat „ca din Robston este neînvinsă în
diferite ^ mă nr. 2 (-)- 1 700 to­ Harnicul colectiv al I c/i/pâ naţională de fotbal Nord), de pe o ridicată co­ puşcă", reuşind două vic­ actuala campanie, dar mai i
*
ne laminate). J a României şi-a inceput, tă europeană spre platou­ torii in deplasare. In afa­ ştim şi noi şi fotbaliştii ce ±
, \ F.M. Deva şi-a îndepli­
oda pe nit şi depăşit angaja­ I la Hunedoara... drumurile rile înalte ale Mexicului, ra Turciei, toate celelalte vor păşi azi la ora 18 pe i
numim / Energie electrică mentul asumat in cin­ europene. Atunci, tot la 1 in faţa legendarului fotbal echipe speră să vadă Me­ gazonul stadionului „23
fşescu", » stea zilei de 1 Mai, rca- J Mai, in meciul cu Cipru englezesc, mare şi bogat xicul, iar şansa noastră- August" - că totuşi Anglia I
in cele \ suplimentară I ( 3 — f ) , debutul in prelimi- in toate cele, meciul pare este mare. Vom face totul nu este invincibilă, că o
plus
faţă
de
Iizînd
în
ţâmint, i plan o cantitate de mi­ ' naţiile „europenelor“ pen- mai greu decit cel cu Ita­ ca s-o fructificăm". altă formaţie a României a
ssiona- ? Fruntaşi în întrecerea nereu cuprifer şi com­ | tru Franţa '84 a fost la fel lia proaspăta campioană Astăzi este marele hop învins-o cu 2-1 in 1980. 1
%
7 - o- 1 socialistă pe ţară, pe . de greu ca azi, cind are mondială I Dar, cum la in calea fructificării şansei Stă in puterea, in capacita­
5/bihta- \ primul trimestru — e- plex extras şi prelucrat loc primul joc pe teren marile noastre festinuri sin- echipei României de a a- tea, ambiţia şi dorinţa fot­ 1
noduc- 1 nergeticienii de la C.T.E. de 2 500 tone. De ase­ J propriu din campania me- baliştilor români şansa de %
de 350 ' Mintia au produs, de la menea, planul la activi­ | xicanâ '86, cu Anglia ! A- a birui, de a realiza azi I
m de \ începutul anului şi pînă tatea de investiţii a fost I tunci a fost greu fiindcă Azi, meciul anului: România — Anglia o mare şi valoroasă per­ *
îecesar i la /i, peste 287 milioa­ îndeplinit în proporţie J era începutul unei noi ca­ formanţă. Să credem in a- l
II o mint / ne kWh energie electri­ de 118.G la sută, iar la riere a echipei naţionale ceastă şansă, să fim ală­
ajutăm, I
un ca- \ că, din care o bună par­ construcţii - montaj — ' — nouă prin tot ce 'înseam­ turi de bravii noştri jucă­
t cobi- ^ te pe bază de cărbune. 110,7 la sută. nă şi cuprinde termenul ; Pentru un nou tori tricolori, să-i
speranţa,
coi- 're, , „ acum e greu, mai greu, chiar cu gindul, incurajin- i
i 2 în i Mai multe produse I pentru că e Anglia in la- succes Tricolor! dorinţa noastră,
, unde \ Depăşiri la J fă, nu Cipru... Greu, pen- du-i ca să ne putem bucu­ j
neinice i producţia fizică la export .> I tru că de atunci, de la des­ ra alături de ei, cei care
i prac- chiderea hunedoreană a vor lupta pentru un nou
arii e- ) Cu frumoase realizări La I.C. Vulcan se de­ ' lansării şi afirmării fotba­ tem învăţaţi să trăim din junge din nou la frumoa­ succes românesc. HAI i
onomi- l în producţie întîmpină pun eforturi susţinute lului românesc a trecut un plin bucuria vieţii, ne vom sele nopţi ale Guadalaja- ROMÂNIA I
irii. / - timp dens, bogat şi con­ bucura şi azi, ca şi acum rei, acolo unde Lucescu a
ziua de 1 Mai şi harni­ pentru realizarea sarci­ firmat in ascensiunea trei ani, la un nou succes
ncă şi I nilor la producţia fizică fost ca fotbalist şi unde îşi NICOLAE STANCIU
, adu- \ cii constructori de utilaj s României ca cu şaptea pu- al Tricolorilor, reuniţi sub doreşte să revină ca antre­ ★
1 mun- ( minier de la U.U.M.R. şi, în principal, Ia acti­ I tere fotbalisticâ a conti­ marea şi arzătoarea dorin­ nor al echipei României. Meciul va fi arbitrat de
nentului.
or po- i Crişcior. In cele patru vitatea de export. De la ţă de a pune o nouă că­ Şi avem toate temeiurile o brigadă spaniolă, cu
lilicare i luni care au trecut din începutul anului au fost I Au crescut cotele echi­ rămidă la înălţarea pres­ să credem că aşa va fi, Emilio Carlos Guruceta — I
î mul- \ pei noastre şi, proporţio- tigiului fotbalului românesc. chiar de astăzi incepind *
an, ci au depăşit cu 1,7 depăşite prevederile Ia ' nai, exigenţele, pretenţiile Să acordăm credit deplin la centru, Victoriano San-
\ milioane lei planul la confecţii textile cu 5 mi­ suporterilor; acestea din declaraţiei antrenorului e- drumul tricolorilor spre o chez şi Joaquin Urio - la
ncluă performanţă de răsu­
tuşe.
DGAN, \ producţia marfă, au rea­ lioane lei, iar planul Ia - urmă pînă inlr-atit incit lo­ chipei noastre naţionale net. Sigur, cu toţii ştim, Din partea F.I.F.A., Gun-
cul 7 în Europa a fost a-
nr. 3 ^ lizat peste prevederi export cu aproape J predat cu destulă zgirce- Mircea Lucescu : „...Grupa şi ştiu şi jucătorii români ther Schneider (R.D.G.) va
322 tone de maşini si u- 755 000 lei. t nie. Aşa că azi, la un nou noastră e una dintre cele oficia ca observator.
\ că meciul cu Anglia e