Page 30 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. I
Plusuri şi minusuri vizibile în Fondul arhivistic „Educaţia militant-revoluţionară
(Urmare din pag. 1)
activitatea de propagandă vizuală — De pildă, în registrele a tineretului şcolar" 30,0(1 x
y
de explorări miniere, sînt Simpozionul pe tema cretarului general al parti 30,30 A
De mai mulţi ani. Com am efectuat un raid în linei şi vestiarelor cuprinse punctele unde „Educaţia militant-revolu dului, tovarăşul Nicolae n
binatul siderurgic Hune cîteva secţii ale combina „unde-i trecerea mare" - s-au făcut cercetări, de ţionară a tineretului şco Ceauşeseu. Aceste sarcini 20,35 C
doara este, eu regularitate, tului. cum plastic se exprima către diferiţi antreprenori. lar", organizat de Inspec şi orientări de o inestima ★
cîştigâ torul concursurilor Secţia turnătorie. O sec Anton Filipcscu, secretarul Ele conţin referiri precise toratul şcolar judeţean, a bilă valoare au fost amplu bl
propagandei vizuale şi ga ţie veche, dar care, faţă comitetului de partid al la minercurile urmărite. purtat amprenta omagierii înfăţişate în comunicarea: tc
zetelor de perete organi de anii trecuţi, se prezintă secţiei. Articole proaspete, O altă sursă de arlii vă con evenimentelor însemnate pe „Documentele Congresului 20.50 S
★
zate la nivel de muni cu o... nouă optică în ce panouri şi grafice sugesti stituie rapoartele periodice care poporul român, eu ne al XlII-lea al partidului n
cipiu Dc la tovarăşul Va- priveşte rolul propagandei ve, caricaturi şi, o notă în pe care diferiţi antreprenori ţărmurită bucurie, le ani privind necesitatea educa zi
siio Dragomir, secretar ad vizuale. Panourile, gaze plus faţă de cele consta erau obligaţi să le înain versează în acest an. Am- ţiei revoiuţionar-patriotice E
junct'eu problemele muncii tele de perete, afişele —• tate la turnătorie, de cu- teze Inspectoratului geo pia manifestare a fost de a tineretului", prezentată 21.50 T
de propagandă al Comite concentrate la intrarea în rînd a fost înfiinţat liei logic, referitoare ia mersul dicată împlinirii a două de tovarăşul Octaviun Mi-
tului de partid al C.S.H., secţie, configurind o ade un „colţ al ştirilor şi co exploatării sub aspectul decenii de când Congresul re.ştean, şeful secţiei pro
am aflat cîteva dintre me vărată alee a propagandei municărilor curente", prin producţiei realizate, gradul al IX-loa al P.C.R a ales pagandă a Comitetului ju
todele folosite în obţine vizuale bine făcute — se care se câştigă mult in ope de concentrare al materiei in fruntea partidului pe deţean de partid.
rea de rezultate bune în axează pe stimularea şi rativitate. prime exploatate, lucrările cel mai iubit fiu al na In plenul .simpozionului
această activitate mobilizarea oamenilor mun Secţia „Centrale termo- do înaintare realizate şi, ţiunii, militantul revolu au mai fost prezentate ur
— Experienţa demon cii la realizarea sarcinilor electricc-recupei’ăriPe uneori, perspectivele minei. ţionar, patriotul înflăcărat, mătoarele comunicări : dr. BUC
strează că acolo unde acti si angajamentelor. Ia res aleea do la intrarea în Tntr-o perioadă mai tîrzie, t o v a r ă ş u l Nicolae Mircea Valea : „Partidul diopro
vităţii de propagandă vi pectarea disciplinei mun incinta C.T. 2, unde se află aceste rapoarte sînt înain Ceauşeseu. Simpozionul a Comunist Român, organiza 6,30 L;
agricu
zuală i se acordă atenţia cii Gazeta de perete „Tur şi sediul uzinei nr. G — tate lunar, şi chiar săp- fost dedicat, deopotrivă, torul şi conducătorul mari jurnal
cuvenită, cînd există un nătorul" consacră două energetică, şi pînă in faţa tămînal, sub forma unor împlinirii a 40 de ani de lor acţiuni de luptă si de chemă
cadru de organizare temei rubrici articolelor prin secţiei — nimic ; ba da. situaţii statistice. Subliniez la victoria asupra fascis monstraţii antifasciste şi Nicola
panoul
nică şi se lucrează eu tra table ruginite şi fier vechi. că toate aceste date anali mului şi Zilei independen antirăzboinice" ; Ionel Co- treceri
gere de inimă nici re — Ce se vede, asta-i zate prin prisma tehnolo ţei României, precum şi dreanu : „Consideraţii cu sci ; 8
zultatele nu se lasă prea MUNCA POLITICĂ propagandă vizuală aici ! — giilor moderne pot să ducă Anului Internaţional al privire la conţinutul si me tliilor :
ştiri ;
mult aşteptate. IN SPRIJINUL a răspuns nedumeririi noas ia punerea în valoare a Tineretului. todica activităţii do educa cultălo
— Şi care ar fi acel ca PRODUCŢIEI tre Constantin Brebenel, noi resurse de materii La lucrările simpozionu ţie tn a terial ist-şti i n ţi f i că "; de ştii
dru de organizare temei secretarul organizaţiei de prime. lui, desfăşurat în plen şi Qvidiu Poposcu : „Partici viaţa;
nică de care aţi amintit ? bază „C.T. li. exploatare". — Acum, să localizaţi, pe secţiuni, au participat parea tinerilor hunedoreni ric ; K
ţării,
— Un prim cadru, cel de care se omagiază cele două Iată şi „ce se vede" : pentru specialiştii judeţu conducători de instituţii ia războiul antifascist — suri ;
Ia nivelul comitetului de mari sărbători — 1 Mai şi in faţa intrării în sediu — lui cîteva zone cu mine şcolare, cadre didactice din exemplu de dăruire revo ştiri ;
11,35
partid al combinatului 9 Mai. De remarcat fap pe un panou, angajamentul reuri utile... întregul judeţ. Au fost luţionară pentru indepen Bulctii
Aici, împreună cu secreta tul că. dincolo de caracte secţiei pe anul 1985; pe evidenţiate eu acest pri denţa patriei". Sociali
rii şi secretarii adjuncţi eu rul festiv al ediţiei, din ar unul din pereţii laterali ai — De pildă, există date lej rezultatele deosebite In continuare, lucrările ran cita
propaganda de la comite ticole aflăm, concret, cum unei magazii metalice erau despre rezerve exploatabili' obţinute de învăţămîntul simpozionului s-au desfă moara
De la
tele de partid şi organiza întîmpină turnătorii liu- scrise obiectivele între în zona Poiana Ruseăi — bunedorean în activitatea şurat in patru secţiuni vi- dent <
ţiile de bază din uzinele şi nodorenj aceste sărbători : cerii utecisţe „Tineretul — în partea de nord a aces educaţională, de formare zînd formele şi mijloacele de ştii
secţiile C.S.H., la instrui cu depăşiri de plan la piese factor activ în îndeplini teia, pe o arie mai puţin prin muncă şi pentru mun radio;
'con or
rea anuală din ianuarie au turnate din fontă — 43 383 rea planului" ; după un cunoscută, ce se întinde de că a tineretului, temeini do educaţie polilieo-ideo-
fost prelucrate cerinţele kg. ia piese turnate din slalom printre segmenţi de la Arănioş, prin Bătrina, ca sa pregătire pentru via logieă, patriotică, materia-
„Regulamentului cadru de oţel — 9 205 kg, la oţel e- coşuri de evacuare, depo pînă la Luncani, sau în ţă. Au fost reliefate, în iist-ştiinţifică şi inoral- p, «si rai-
Ia ră ;
desfăşurare a activităţii de lectrie — 1 920 kg, la eco zitaţi în apropierea intră sud — de la Răchitova, acelaşi timp, sarcinile ce cetăţenească a tineretului * Rad
propagandă vizuală pe anul nomii — 1 400000 lei, pre rii, descoperim gazeta Valea Fierului, pînă la revin acestui domeniu din şcolar. interni
1985", elaborat de secţia cum şi humele celor care „Cinste lor", probabil de Bouţari, ori în partea de documentele de partid şi M i« zică
cjV ; *
propagandă a Comitetului s-au remarcat în mod deo dicată celor ce se ocupă nord a judeţului nostru — de stat, din indicaţiile se B. CĂTĂLIN juni al
judeţean de partid De a- sebit in obţinerea acestor aici de propaganda vizuală, la Baia ’cle Criş, Căraţi şi ★ La î
semenea, în aceeaşi compo rezultate — loan Gorbe. altfel nu ne explicăm fap Luncoiu de Jos. Informa O zi ii
nenţă, trimestrial se orga iosif A rum uteanu. loan tul că era... goală. ţiile despre care vorbim zultate
23,05 \
nizează instruiri cu pri Iftenie. Efta Velicu ş’.a. Gazeta de perete „E- se referă şi la existenţa Sesiune de referate şi comunicări uşoare
lejul cărora sînt transmise Tot aici, pe panouri nergia" se prezenta... unor r'ezervo în perimetre muzicii
sarcini, orientări pentru mari, ţinute „la zi", sînt vlăguită. Iată conţinu unde, la ora actuală, nu ştiinţifice ale elevilor din licee tetin t
activitatea viitoare, se ana înscrise angajamentul sec tul ei : un articol festi- ox'istă exploatări : Zeicani,
lizează rezultatele obţinu ţiei pe acest an, criteriile vist (nu festivi); la ru Crivadia sau Lunca Moţi Ieri, la Deva, a avut loc făşurată de tineretul şco
te, făcîndu-se în acest fel’ brica „indicatori de plan" lor. De asemenea, diferite sesiunea de referate şi co lar. de întregul tineret în
un veritabil schimb de şi punctajul întrecerii so — un alt articol, datat 31 materiale de construcţii municări ’ ştiinţifice ale cadrul Anului Internaţio
experienţă în problemele cialiste pe ateliere, iniţia decembrie 1984, unul fără care nu se exploatează : elevilor din licee (faza ju nal al Tineretului.
ridicării calităţii muncii de tivele muncitoreşti aplica dată, celelalte din 5 ianua argilă la Crivadia, nisip deţeană) organizată de Manifestarea a evidenţiat, DEVA
propagandă Aceste instru te în secţie, graficul rea rie 1985... metalurgic la Nădăştie ele. Inspectoratul şcolar jude în acelaşi timp, rezultatele Emisia
iri nu rezolvă însă totul lizării sarcinilor de plan şi Drept concluzie am Putem vorbi şi despre iz ţean. studiului, ale cercetării HUNEI
Principalul cadru de orga angajamentelor pe fiecare reţinut exclamaţia plină voare de ape minerale sau Desfăşurată în plen şi pe ştiinţifice întreprinse de feeioar
nizare a activităţii rămine. atelier şi secţie. de miez a şefului ate termale... secţiuni, sesiunea a evi elevi în diverse domenii la A) ;
mari i
— Cum ar puica fi 10-
totuşi, uzina, secţia, fie Aspecte asemănătoare am lierului C.T. 10. 2: „Cînd denţiat tradiţiile revoluţio de activitate adiacente dis la 13):
care ioc de muncă. Şi nu consemnat şi la secţia I te gîndeşti că aici acţio losite aceste informaţii, în nare ale partidului în lupta ciplinelor şcolare de cul ţimi {
întîmplător am accen furnale. Ţinînd seama de nează trei organizaţii de scopul scurtării drumului pentru independenţă, dez tură generală şi tehnice. în lan
punerii în exploatare a
tuat rolul ce revine comu profilul secţiei, care nu bază, care, după cum se unor noi surse de mate voltarea învăţăm in tu Iui ro Au fost prezentate împlini TRO.Ş. 1
m uite
niştilor care desfăşoară a- permite amplasarea de pa vede, lasă una pe alta re rii prime? mânesc, parte integrantă a rile, precum şi sarcinile ce '—II
ceastă activitate, pasiunii nouri şi gazete la locurile zolvarea problemelor de — O cercetare mai t- marilor împliniri socialiste revin muncii educaţionale, sări lo
>u în
cu care acţionează fiecare.. de muncă, propaganda vi propagandă vizuală !". profundată a documentelor in perioada pe care eu pregătirii pentru viaţă a orie);
Acoperirea oricărei afir zuală de aici este con neasemuită mindrie o nu tinerilor reieşite din docu are m
maţii constituind-o faptele. centrată în apropierea can- MIRCEA DIACONU de arhivă ar duce. în mod I-II (C
sigur, la creşterea rezer mim „Epoca Nicolae mentele Congresului al Omul
velor de energie şi materii Ceauşeseu", activitatea des XlII-lea al partidului. I-II (I
prime. Este necesară îm NEA :
Toţi locuitorii satelor — în cîmp, la prăşit! bunătăţirea colaborării în stanţe
tre arliivişti şi specialişti. rul); i
(Urmare din pag. 1) unităţii, cealaltă în sediu. uitaţii era tot personalul In acest mod, cei dinţii se E3 m m m '. IEI n* fiul fi
rose);
Cea din incintă avea foi administrativ (!). Locul lor, pot iniţia în problemele a G-a
— Da. Brigada din satul albe în loc de materiali- — ca şi al tuturor membrilor tehnice, iar ceilalţi se vor 3 h i riFFFUlFl-'Mi'' a s m Acord
Ru.şor a ieşit la prima literele fiind spălate de cooperatori este însă în familiariza eu modul de atenua
praşilă manuală a sfeclei, ploi deoarece gazeta nu cîmp, la prăşit. Conduce constituire al documentelor, şi<9 :
sibila
printre primii la muncă c-ste protejată de intempe rea cooperativei nu ştie cu terminologiile specifice Schimbul fruntaş dovedeşte (Pairi
fiind cooperatorii Petru rii. Cealaltă gazetă, din oare că orice aşteptare este diferitelor epoci şi vor voiul ii
Lungu, Dorica Codea, Vio sediu, nu relata nimic de păgubitoare, deoarece se „lua" tot ce Ie trebuie din Giu-ri
rica Iancu, Saveta Slanciu spre lucrările ce au loc în dijmuieşte recolta ? arhivele noastre. că se poate obţine cocs mai rcţulu
si alţii. aceste zile pe ogoare. Con <lc cui
mionu
— în celelalte brigăzi n-a semnăm că de C.A.P Rîu mult şi mai bun cia);
început praşila sfeclei ? Bărbat răspunde chiar to Depunerile la C.E.C. pe bază îif 1 pil
-— Nu, că abia a răsărit Zorro
cultura şi în aceste zile o varăşa Valeria Oprise se de consimţămînt scris (Urmare din pag. 1) — Aş vrea să spun mai SIMEr
cretar adjunct cu probleme
(Mure
repartizăm pe formaţii de de propagandă al comite Pentru a veni în spri pună la C.E.C. chenzinal iutii că mecanicii princi (Lumi
lucru şi pe cooperatori. tului comunal de partid. jinul cetăţenilor care do sau lunar, o parte din re Revenim ia maistrul coc- pali de pe maşinile dc Elegie
La Asociaţia economică resc să devină depunători tribuţia bănească pe care sar loan Filip, şeful schim şarjare, loan Grămătieioiu,
intercooperatistă din Po La Rîu Bărbat orbiei da la C.E.C., Casa de Econo o primesc. Formularele bului C. Era ora 15,10. Nicolae Bădeancă, Ilie
nor se însămînţau ultimele rea păioaselor încă nu s-a mii şi Consemnaţiuni a respective se găsesc la — Putem trage o linie şi Cîndea, Ionel Man, loan
hectare cu porumb pe o încheiat, şi nu s-a rebilo- introdus o modalitate sim ghişeele C.E.C. din între face un scurt bilanţ, to Ştefan şi-au făcut, ca întot
-
suprafaţă de pe care se re nat nimic din cele 30 de plă şi avantajoasă de eco varăşe maistru ?
prinderi şi instituţii sau la
coltase masa verde. Lu ha cu cartofi, deşi au ieşit nomisire : depunerile cu re orice unitate C.E.C. deauna, pe deplin datoria.
Tini
crarea era îndrumată în buruienile. îl întrebăm pe gularitate prin virament pe Sumele consimţite să fie — Cum să nu. La fie Avem, pe cele patru bate azi, li
deaproape de Nicolae Ola Dorel Nistoreseu, preşedin bază de consimţămînt scris. depuse la C.E.C. sînt în care dintre cele patru ba rii, 84 de piloţi obţinuţi, va fi
rii, directorul unităţii, iar tele cooperativei, care este Celor care folosesc for scrise în libretul do eco terii de cocsificare am rea ceea ce înseamnă depăşi IA, cu
buna oi desfăşurare era asi stadiul întreţinerii culturi ma de depunere prin lizat câte 22 piloţi de cocs rea planului zilei şi o im . nuli
gurată de mecanizatorii lor de sfeclă şi morcovi. consimţămînt scris li se nomii la ghişeul C.E.C. de metalurgic. Adică ne-arn portantă recuperare a res dea f
şi cai
la locul de muncă al de
Nicolae Brătian şi Andrei Interlocutorul ne spune că asigură efectuarea siste punătorului sau la unitatea realizat şi depăşit planul. tanţelor. Noi ne-am .de vor fi
Păcurar — ce pregăteau încă nu s-a ieşit cu sapa matică a depunerilor lu C.E.C. unde s-a virat de Dar dacă vreţi să vă con păşit planul în fiecare an cări <
terenul — şi Alexandru în cîmp. nar sau chenzinal, fără punerea. înscrierea în vingeţi că mergem bine, din acest cincinal. O fa izolat
Vintui
Vulc, care efectua semăna — Do ce? încă n-au ră ca depunătorul să se de contul curent personal a priviţi rapoartele zilnice cem şi anul acesta. Acum cu ur
tul sărit culturile ? plaseze de fiecare dată la sumelor virate se efectu de lucru. In aprilie ne-am predăm ştafeta muncii cale ş
La C.A.P. Şorol erbicida- — Ba da.. Cea de mor ează în mod automat de făcut şi depăşit planul cu schimbului A, condus de 50 kn
vest.
roa păioaselor — executa cov a răsărit frumos. A ră unitatea C.E.C., aceste o- unitatea C.E.C. la care este peste 170 tone cocs de colegul meu Iosif Crăciun, xime
peraţii fiind efectuate de
tă de mecanizatorul loan sărit o parte şi din cultu întreprinderea sau instituţia deschis acesta. bună calitate. De la înce tre 2C
Chiriac — s-a încheiat, dar ra de sfeclă. Am repartizat la care lucrează. Depună De reţinut că suma con putul acestei luni facem cu maistru principal cocsar. cele i
14 gn
întreţinerea culturilor pră suprafeţele respective pe torii prin consimţămînt simţită să fie depusă la regularitate cîte 21—22 de Toate agregatele funcţio
sitoare n-a început deoa cooperatori şi în curînd scris, beneficiază de toate C.E.C. poate fi oricfnd ma nează în plin. Cărbune, La i
rece porumbul — unitatea vom da semnalul ieşirii la drepturile şi avantajele a- jorată sau micşorată după piloţi pe baterie şi schimb, cărbune dc bună calitate instak
mult
n-are în cultură sfeclă şi prăşit. cordate de C.E.C. dorinţă. Totodată, depu ceea ce înseamnă aproape să ni se asigure în conti ploi c
cartofi — încă n-a răsărit — Cînd ? Cei care doresc să uti nătorul poate oricând să 1 000 tone de cocs meta nuare şi cocsarii liunedo- Să,, îi
cări '
Primul popas, cînd am — Zilele următoare. lizeze această formă de e- dispună anularea consim- lurgic de cea mai bună reni vor obţine în fiecare sufla
ajuns la C.A.P. Rîu Băr- Ziua ora foarte frumoasă, conomisire trebuie să com ţămîntului dat, fără vtco calitate livrat furnaliştilor zi cocs mai mult, mai bun slfică:
'■ l-am făcut în faţa se putea munci bine la pleteze un formular tip prin motivare, întrucît depune în fiecare schimb. — încheie mulţumit ziua 80 tal
UC
mă gazete de poro- sapă. Prin sat sF aflau caro să solicite unităţii Ia rile la C.E.C. au caracter — Acum predaţi schim de muncă şi întîlnirea cu l £
’ Rată în incinta mulţi oameni, la sediul u- care lucrează să i se de- strict voluntar. bul. In ce condiţii ? noi, maistrul loan Filip.