Page 33 - Drumul_socialismului_1985_05

5 A m LfiCTGKl

i
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VflI \
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU \
? —......................................................... .........................................■■■!.......... ~..............ţ
epoca marilor împliniri socialiste \

Minerit modern, eficient J
(IALISMHL în una dintre minele cele de înaintare şi de abataj, muri tot mai susţinute pro- 1
Am privilegiul să lucrez
benzi transportoare, mono-
cesul mecanizării lucrărilor ^
raiuri, televiziunea cu cir­
mai tinere, dar şi cele maî
în subteran şi, în paralel, l
închis.
Producţia
mecanizate şi cu cele mai
a
cuit
)
pregătirii
profesionale.
a
de peste 113 ori mai mare
Jiului. Port marca nr. 13 şi,
: : I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUIDEO OAWMM bune rezultate din Valea crescut an de an, azi fiind strădaniile de perfecţionare ?
Personal, în perioada de l
în luna martie a.c., am îm­
decît în anul de debut al
MMrmîiTPnmT plinit 22 de ani de mun­ unităţii. după Congresul al IX-lea i
că neîntreruptă în acest pe­ Şi încă un moment de al partidului am trăit cele )
\ rimetru de cărbune de la referinţă în viaţa mea de mai mari satisfacţii din ţ
si din viata mea.mea. l
Paroşeni. însă data de naş­ miner la I.M. Paroşeni. în munca şi din viaţa
tere a exploatării propriu- ziua de 10 august 1979, se­ Am lucrat cu bune rezulta- )
Anul XXXVII, nr. 8 550 SIMBATA, 11 MAI 1985 4 pagini - 50 bani zise este, practic, 7 octom­ cretarul general al parti­ te ca şef de brigadă la in- \
brie 1966, cînd de aici s-au dului, tovarăşul Nicolae vestiţii, am absolvit şcoala 1
extras primele tone de căr­ Ceauşescu, împreună cu to­ de maiştri şi activez tot in /
O interesantă şi fructuoasă acfiune a comitetului bune. Eram şef de briga­ varăşa Elena Ceauşescu, sectorul de investiţii, mi-am 1
dă la sectorul investiţii. Nu ău fost din nou la mina întemeiat o familie traini- ^
voi uita niciodată ziua a- noastră. Au coborit în sub­ că, am doi copii, viaţa ne i
de partid de la C. S. Hunedoara « ceea. L-am avut ca oaspe­ teran, la orizontul 360, este din zi în zi mai plină. }
te de onoare pe conducă­ unde, tot în calitate de şef în acest an, al douăze- j
torul partidului şi sta­ de brigadă la investiţii, cilea de cînd în fruntea l
Răspundere, fermitate, angajare tului, tovarăşul Nicolae i-am raportat iubitului con­ află cel mai iubit şi preţuit *
partidului şi a statului se }
Ceauşescu.
cea
începea
ducător că „executăm ope­
mai glorioasă perioadă din raţia de perforare a gău­ fiu al naţiunii noastre, to- ţ
istoria patriei, ce poartă cu
pe fluxul calităţii producţiei îndreptăţire numele primu­ rilor în front”. S-a interesat varăşul Nicolae Ceauşescu, i
şi cînd, printr-o fericită co- *
de munca şi viaţa noastră,
lui bărbat al ţării. Ni s-a
adresat, deschis, muncito- ne-a întrebat cum funcţio­ incidenţă, I.M. Paroşeni va \
nează utilajele, ne-a sfătuit
împlini douăzeci .de ani de (»
Biroul comitetului de. cretar adjunct al comite­ realizările pe linia îmbu- i reşte. Apoi a consemnat în
partid de la Combinatul tului de partid al combi­ nătăţirii calităţii activităţii 1 cartea de onoare a minei: să ne organizăm mai bine existenţă, sîntem hotărîţi să }
siderurgic Hunedoara a natului, la ultima analiză de revizii şi reparaţii, de ţ „La începutul activităţii sa­ lucrul, să dăm ţării mai nu ne precupeţim eforturile j
în muncă pentru a ne în- ţ
ţinut o şedinţă comună cu a activităţii economice pe utilizarea raţională a ca- î le, urăm tinerei Exploatări mult cărbune. Apoi a inau­ deplini- exemplar sarcinile
comitetele de partid de la fluxul I au fost stabilite pacităţilor de producţie şi J miniere Paroşeni, mult spor gurat un nou orizont pro­ de plan de 950 000 tone ^
ductiv, în cel mai adînc loc
secţiile oţelăria Siemens o serie de măsuri tehnice de gospodărire a materiilor 1 in muncă, succese tot mai de muncă al minei, de unde cărbune — cea mai mare i
Martin nr. 1, oţelăria elec­ şi organizatorice, a căror prime şi materialelor, com- l mari în îndeplinirea planu­ a început producţia masi­ producţie din această /
trică nr. 1, laminorul de materializare a fost urmă­ busti briilor şi energiei. i lui de producţie, sănătate vă a unităţii pentru anii scurtă istorie a minei —, ba )
800 mm şi C.T.C. — labo­ rită pas cu pas de către Ca urmare a muncii sus- I şi fericire. Noroc bun !". care au urmat. Aici a ur­ chiar să atingem milionul. I
ratoare, care alcătuiesc flu­ biroul comitetului de partid ţinute depuse, a conducerii ţ
xul nr. 1 al producţiei com­ al combinatului şi de co­ competente şi responsabile 1 Aceste cuvinte calde, de mărit cu interes o demon­ Realizările deosebite obţi- !
binatului, denumit şi „flu­ mitetele de partid care al­ a întregii activităţi de că- / îmbărbătare, prefigurau, de straţie de perforare în faţa nute de la începutul anu- i
lui, care au ajuns, în în- i
xul calităţii”. cătuiesc fluxul I. Astfel, tre comitetele de partid, în j fapt, viitorul minei noastre, frontului de lucru al gale­ tîmpinarea zilei de 1 Mai, i
care a
riei, cu o instalaţie mobi­
urcat viguros pe
Interesantă şi binevenită prin intrarea în funcţiune anul 1984, O.S.M. 1 şi-a 1 scara timpului, ajungînd lă de perforat, dotată cu la peste 24 000 tone extra- J
acţiunea. Prin modul de a instalaţiei de tratare a depăşit prevederile de plan I azi port-drapel al mecani­ două perforatoare pentru se în plus, ne dau dreptul \
desfăşurare a lucrărilor, la oţelului în vid, în afara cu 8 700 tone oţel, O.E. 1 ) zării în Valea Jiului, cum săparea galeriilor în roci să credem că ne vom res- 1
care au participat cele mai cuptorului, cu aport de — cu 3 000 tone, laminorul l scriu ziariştii, şi mina cu tari, instalaţie realizată de pecta cuvîntul demn de /
autorizate cadre de condu­ căldură, la O.E. 1, s-a tre­ de 800 mm — cu 7 600 i realizări dintre cele mai bu­ cadre didactice de la In­ miner. întregul colectiv ac- j
cere a activităţii politice şi cut la elaborarea unor tone laminate. Rezultate ' ne în extracţia de cărbune. stitutul de mine Petroşani ţionează în consecinţă, cu l
economice din secţiile res­ mărci de oţeluri de calitate bune s-au obţinut la lami- ţ Partidul şi statul au dat o şi specialişti de la mina dăruire şi abnegaţie, cu l
pective şi de la nivelul superioară, pentru ramuri­ norul de 800 mm şi pe cele l atenţie permanentă meca­ noastră. Ne-a felicitat pen­ înaltă responsabilitate mun- 1
combinatului, au fost evi­ le de vîrf ale economiei 4 luni din acest an (plus / nizării lucrărilor miniere, tru această importantă rea­ citorească, revoluţionară. ţ
denţiate, cu autoexigenţă şi naţionale. în ultima pe­ 1 000 tone laminate), iar la \ iar noi am fost primii care lizare şi ne-a urat noi suc­
răspundere, în spirit co­ rioadă, pe fluxuţ I s-au a- j am introdus utilaje com­ cese în producţie. IOAN GRIGORESCU, J
munist, principial, preocu­ similat 52 mărci de oţeluri, DUMITRU GHEONEA l-am urmat cu consec­ maistru miner, )
două tipodimensiuni de la­ plexe de susţinere şi tă­
pările şi eforturile depuse (Continuare în pag. a 3-a) \ iere a cărbunelui, combine ventă si încredere îndem- I.M. Paroşeni î
pentru învingerea greutăţi­ minate şi 22 noi tehnologii
lor cauzate de iarna aspră de lucru, prin aportul com­
şi rezolvarea unor pro­ partimentului C.T.C. —
bleme de natură internă, laboratoare s-a îmbunătă­
îneît să se asigure condi­ ţit sensibil calitatea pro­
ţii optime de desfăşurare a duselor, iar prin introduce­ C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P K f M Â V A R Â
y
procesului de producţie pe rea calculatorului electro­ ' •• -,7. 'T'-, ' v ’: —. V ■ ■ - -- ■ V-"-
nic în conducerea proce­
acest important flux pentru selor siderurgice se asigu­
metalurgia ţării. Toate mijloacele mecanice şi forţele satelor —
ră o mai temeinică evi­
masurile stabilite — denţă şi analiză a mate­
ÎNFĂPTUITE riilor prime, a consumu­ prezente în cîmp, la întreţinerea culturilor !
PAS CU PAS rilor, a probelor de cali­
tate.
După cum sublinia to- De asemenea, au fost In Consiliul unic agro­ coltatul rapiţei. In tarlaua nel Tărăpoancă, inginerul tului germinativ, plantatul
vară.şa Livia Croitoru, se- evidenţiate preocupările şi roşiilor şi ardeilor, prăşitul
industrial Simeria se de­ „Peştera", unde terenul şef al unităţii — mecani­
pun, în aceste zile, efor­ permitea, lucrarea se exe­ zatorul Ioan Gordea a în­ cepei (lucrări pe care le e-
turi susţinute pentru efec­ cuta mecanizat. Era la da­ cheiat această lucrare pe xecutau mecanizatorii Ioan
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE tuarea lucrărilor de sezon, torie mecanizatorul Ale­ întreaga suprafaţă cultiva­ Mert, Nicolae Gligor, Acs
în acest scop, toate trac­ xandru Lazăr. ..Sub măgu­ tă cu grîu şi orz”. Francisc şi Ioan Filimon).
toarele şi maşinile agricole Şi la C.A.P. Băcia, me­
însemnate economii cuperat 616 tone cără­ de la S.M.A. Simeria, nu­ canizatorul Iosif Lorincz a
la materiale mizi bazice, 645 tone că­ meroase forţe umane sînt încheiat, joi, erbicidarea
rămizi şamotă, 52 tone mobilizate pe ogoare la re­ C. U. A. S. C. SIMERIA
Minerii din unităţile a- fier vechi, o însemnată coltatul furajelor masă ver­ păioaselor pe toate cele
234 ha cultivate. La rîndul
parţinătoare I.M. Hune­ cantitate de uleiuri u- său, mecanizatorul Gheor-
doara înregistrează de la zate. Adăugind că toate de, pregătirea patului ger­ ră", în schimb, intraseră la Numeroase utilaje meca­ ghe Danciu a încheiat er-
începutul anului însem­ lucrările executate s-au minativ şi însămînţatul recoltatul rapiţei cosaşii. nice şi forţe umane am în- bicidarea cartofilor. Dc
nate cantităţi de materia­ încadrat în limitele indi­ porumbului după culturi­ Aflăm că cei mai vrednici tîlnit în ferma legumicolă fapt, aici la Băcia am avut
le economisite : 214 metri catorilor de calitate, se­ le masă verde, rebilonatul s-au dovedit a fi coope­ unde, sub coordonarea in­ prilejul să vedem o cultu­
cubi lemn de mină, 351 cretarul organizaţiei de cartofilor şi întreţinerea ratorii Ioan Tămătaş, Pe­ ginerului Viorel Cornea,
bucăţi traverse din lemn, partid a ţinut să-i eviden­ culturilor prăsitoare. tru Costea şi Nicolae Deae. şeful fermei, se muncea la ră frumoasă de cartofi
8 400 kg exploziv, G00 kg ţieze pe comuniştii Simion La C.A.P. Rapoltu Mare „Cu cele 30 de ha erbi- recoltatul ccpci verzi şi ră- timpurii, pe care coopera­
Nelcga, Silvestru Huţan, se muncea din plin la re­ cidate joi — preciza Cor­ dăcinoaselor, pregătitul pa­ torii Miron Munteanu .şi
oţel pentru sfredele, 5S8 Iosif Bucura o rebilonau
metri lineari furtun pen­ Ghcorghe Zugravu, Gaş- cu un plug tras de cai.
tru perforatoare, 2 330 par Toplicean, Grigore
metri lineari cablu pentru Pop, Iacob Munteanu, Bine se muncea şi în lc-
puşepre, i 206 bucăţi cio­ Alexandru Szabo, Aron gumicultură, unde mecani­
zatorii Ioan Seclicleanu şi
cane, şi 1 340 kg bile Stănilă, pe mulţi alţii. Ioan Comlodeanu pregă­
pentru mori, importante (Vasile Grigoraş, cores­
cantităţi de capse, carbid, pondent). teau terenul pentru plan­
acid clorhidric. (Aron Câ­ tatul tomatelor, iar coope­
ta, corespondent). O instalaţie ratoarele din echipa con­
în premiera dusă de Silvia Drijma re­
Prin scurtarea coltau ceapa verde şi spa­
In staţia C.F.R. Simcria- nacul. Aflăm că de' aici
duratei reparaţiilor Triaj a fost pusă în s-au livrat unităţilor I.L.F.
funcţiune, în premieră pe peste 14 tone de ceapă ver­
Colectivul de muncă de de şi 8 tone do spanac.
la secţia cuptoare indus­ ţară, o instalaţie specială, Ioan Barb, preşedintele
triale din C. S. Hunedoa­ ce se foloseşte la manipu­ cooperativei, ne spunea că
ra acţionează perseverent larea macazelor, a pupi- s-a început şi prăşitul sfe­
pentru reducerea duratei trului de comandă, a sem­ clei furajere în tarlaua
reparaţiilor capitale şi nalelor de intrare—ieşire „Pod Mărgăi“, unde mun­
mijlocii la cuptoarele Sie­ şi la controlul secţiunilor cesc cooperatorii din briga­
mens Martin şi electrice, izolate. Instalaţia, con­ da Băcia, în frunte cu şe­
la cuptoarele cu propulsie. cepută de specialişti în fele de echipă Elena Cara­
După cum spunea tovară­ cadrul Regionalei dc căi ba şi Rozalia Olea. Dar,
şul Cornel Albu, secreta­ ferate Timişoara, asigură cînd am ajuns la locul
rul organizaţiei de partid, executarea unui mare nu­ menţionat, n-am găsit la
în primele patru luni din măr de modificări Ia prăşit decît o singură coo­
acest an termenele de instalaţiile de bază oca­ peratoare (!). în schimb, era
reparaţii au fost scurtate zionate de dublarea liniei aglomeraţie mare la sediul
cu 88 de zile, ceea ce ferate pe porţiunea Simc- C.A.P., unde se aflau şi
înseamnă mai mult oţel, ria — Băcia — Călan- C.A.P. Ilia. Lucian Deltei, inginerul .şef al S.M.A. Ilia, sc consultă cu mecaniza­
mai multe laminate. In Băi. (Ioan Jura, corespon­ torul Traian Crişan pe tema încheierii cit mai grabnice a primei praşilc mecanice la MIRCEA LEPÂDATU
aceeaşi perioadă s-au re­ dent). ceapă.
(Continuare in pag. a 3-a)