Page 37 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 37
«ţasjs sft. v
i'AJLÂ Ei
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA 1
în frunte cu primarul, toţi locuitorii
comunei trebuie să participe
la întreţinerea culturilor!
3
în Brănişca am urmărit vara. L-am întrebat pe contabila şefă a cooperati
modul cum “se desfăşoară primar ce se munceşte pe vei, brigadiera Jeniea Po-
întreţinerea culturilor, cum ogoare. delean şi doi tovarăşi do la
se implică comitetul comu -— Păi —• ne-a spus in I.C.I.L. Deva, veniţi să în
nal de partid, primăria, terlocutorul — după cîtc trebe dc ce C.A.P. Bră
conducerea C.A.P. şi spe ştiu eu se orbicidcază şi se nişca n-a livrat pînă acum
cialiştii în bunul mers al rebilonează cartofii, ,se re nici un litru de lapte de
lucrărilor pc ogoare, cum coltează rapiţa şi se pră oaie.. Tovie Manea ne spune
Anul XXXVII, nr. 8 551 DUMINICA, 12 MAI 1985 4 pagini — 50 bani se realizează mobilizarea şeşte manual sfecla de că nu-şi vede capul de
mijloacelor mecanice, a zahăr. treburi, că aleargă de colo-
cooperatorilor, a tuturor lo — Care este stadiul a- colo. Alergare fără rost.
cuitorilor comunei la mun eestor lucrări ? Ar fi bine să se ocupe de
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC ca cîmpului. o problemă, cel mult două,
Ne-ain oprit mai întîi la
dar pe care să le rezolve
primărie. Deşi era ora IN COMUNA temeinic. Lucian Albu zice
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. prînzului, Petru Oprean, BRĂNIŞCA că el coordonează erbici-
darea şi rebilonarea carto
primarul, era în sediu îm
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae ricolului unui nou război mondial, pen brăcat în haine festive, filor. S-a urcat pe bici
Coauşescu, secretar general al Partidului tru coexistenţă paşnică între state cu sis vestimentaţie nepotrivită cletă şi s-a dus spre locul
Comunist Român, sîmbătă, 11 mai, a avut teme sociale diferite, lărgirea colaborării pentru aceste zile, cînd pe — Nu prea ştiu. O-.să unde se- efectuau cele două
loc şedinţa Comitetului Politic Executiv între ele, pentru reglementarea probleme ogoare este foarte mult vă spună tovarăşii de la lucrări. Ne întrebăm : dc-
al C.C. al P.C.R. lor litigioase pe calea tratativelor, pentru de lucru. Rubens Bîc, se C.A.P. Să mergem acolo. ce şi-a permis să lipsească
In cadrul şedinţei, Comitetul Politic menţinerea şi consolidarea cuceririlor pro cretarul adjunct cu pro Ne-nm dus la sediul de acolo, chiar şi cîteva
Executiv a aprobat în unanimitate activi cesului de destindere. în acest context, bleme de propagandă, era cooperativei. Ajutourea zeci de minute ? Recolta
tatea delegaţiei române, condusă de tova s-a evidenţiat importanţa realizării unui dus să rezolve nişte situaţii contabilă no mărturiseşte rea rapiţei dintr-o tarla
răşul Nicolae Ceauşescu, la intîlnirca la acord in cadrul negocierilor sovicto-amc- cc nu aveau decât foarte cu sinceritate că nu ştie unde urma să se semene
nivel înalt a. conducătorilor de partid şi ricane de la Geneva în problema arma vagi tangenţe cu agricul pc unde s-nr afla pre porumb a fost oprită deoa
de stat ai ţărilor participante Ia Tratatul mentului nuclear şi cosmic, apreciindu-se tura. Secretarul biroului şedintele, inginerul şef şi rece lipseau mijloacele de
de la Varşovia, care a avut loc în capi că statele europene, în primul rînd sta executiv al consiliului şefa fermei vegetale, deoa transport. O întrebăm pe
tala R.P. Polone !-.n 20 aprilie a.c. De ase tele membre ale celor două blocuri mili popular plecase prin Bră rece nu i-au spus unde se brigadiera Jcrypa Poclo-
menea, Comitetul Politic Executiv a dat o tare — Tratatul de la Varşovia şi nişca cu doi tovarăşi de duc. Căutăm programul de lean :
înaltă apreciere activităţii delegaţiei, mo N.A.T.O. —, trebuie să întreprindă noi la Secţia de arhitectură şi lucru pentru ziua aceea. -— Cîţi oameni sînl azi
dului in care secretarul general al parti iniţiative, să-şi aducă o contribuţie activă, sistematizare a Consiliului Nu-1 găsim deoarece aşa la praşila sfeclei ?
dului, preşedintele Republicii, a prezentat într-o formă corespunzătoare, Ia găsirea popular judeţean să rezol ceva nu există. Un localnic ■— Nu ştiu. Mulţi, în
poziţia României socialiste în problemele de soluţii pentru desfăşurarea cu succes ve amplasarea unor locuin ne-a spus că Tovie Manea orice caz.
discutate, subliniind că aceasta corespunde a tratativelor şi realizarea unor acorduri ţe particulare. Această ar fi la bălţile cu peşte, — Vreo 35—40, intervine
pe deplin hotărîrilor Congresului al XIII- care să ducă la oprirea amplasării rache stare de lucruri reflectă în orice caz acolo i-a vă preşedintele.
lea al partidului, intereselor poporului ro telor, la înlăturarea tuturor armelor nu faptul că organele comu zut maşina. O luăm în di — Unii membri ai brigă
mân, cauzei generale a socialismului, pă cleare de pe continent, Ia prevenirea şi nale de partid şi de stat recţia respectivă şi-l găsim zii din Brănişca — reia
cii, destinderii, securităţii şi colaborării în evitarea militarizării spaţiului cosmic, la din Brănişca nu şi-au găsit pe preşedinte pe malul din
Europa şi in întreaga lume. îndepărtarea gravelor primejdii ce pla încă locul în buna organi tre cele două lacuri. Dar P. TURDEANU
Comitetul Politie Executiv a aprobat în nează asupra omenirii. zare şi desfăşurare a cam nu singur, ci împreună cu
unanimitate semnarea, de către tovarăşul In cadrul şedinţei, Comitetul Politic paniei agricole de primă Lucian Albu, inginerul şef, (Continuare in pag. a 3-a}
Nicolae Ceauşescu a Protocolului cu privi Executiv a analizat, de asemenea, planu
re la prelungirea duratei de valabilitate a rile de dezvoltare a relaţiilor internaţio
Tratatului de prietenie, colaborare şi asis nale pe anul 1985 ale Partidului Comunist
tenţă mutuală, încheiat la Varşovia, la 14 Român, Frontului Democraţiei şi Unităţii ţ
mai 1955. Comitetul Politic Executiv a Socialiste, Marii Adunări Naţionale şi ale l Din cronica întrecerii socialiste t
constatat că prelungirea valabilităţii Tra altor instituţii şi organizaţii din ţara noas \
tatului de la Varşovia a constituit o ne tră şi a adoptat măsuri corespunzătoare I
cesitate dictată de evoluţia nefavorabilă a în vederea înfăptuirii lor in viaţă în bune l AGLOMERAT, COCS, de la laminorul de sîr angajată puternic pe I
situaţiei internaţionale. S-a arătat că atîta condiţii. t FONTĂ, OŢEL mă nr. 2 s-au expediat drumul redresării, are
timp cit se menţine pericolul Ia adresa In continuare, în cadrul şedinţei, a fost SI LAMINATE suplimentar sarcinilor o cantitate de aproape
păcii iu Europa şi în lume, cit continuă prezentată o informare asupra vizitei ofi 1 PESTE PLAN de plan mai bine de 700 tone de cărbune
să existe blocul militar N.A.T.O., statele ciale pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu l De la cele două sec 2 200 tone sîrmă lami extrasă suplimentar. Pe l
socialiste vor menţine şi jntări alianţa lor a efectuat-o, împreună cu tovarăşa Elena \ ţii de aglomerare ale nată. Cu 1 487 de tone întreaga Vale a Jiului,
defensivă, intensificând, în acelaşi timp, Ceauşescu, în Canada, la invitaţia guver C.S.1I. am notat că nu- laminate şi-au depăşit cantitatea de cărbune I
lupta pentru dezarmare şi pace, pentru de natorului general al Canadei, Jeanne t niai pe luna aprilie, planul pe patru luni la,- livrată în plus în pri I
păşirea blocurilor militare. Sauve, şi a guvernului Canadei. î plusul trimis furnali.ş- minatorii de la lami mele zece zile din n-
Subliniind că România a dezvoltat, în Aprobînd în unanimitate rezultatele tilor este mai mare de norul do 800 mm, ceea eeastă lună este tic» \
concordanţă cu principiile şi angajamen vizitei în Canada, Comitetul Politic Exe î 500 tone aglomerat fe ce înseamnă un substan 4 082 tone. \
tele înscrise în Tratat, colaborarea atît cutiv a cerut guvernului, ministerelor, ce * ros de cea mai bună ţial avans în îndepli \
pe plan politic cît şi militar cu forţele ar lorlalte organe centrale să ia toate măsu calitate. De la cocseric, nirea sarcinilor mobi
mate ale celorlalte state socialiste membre rile ce se impun pentru realizarea în bune furnaliştii au primit în lizatoare din acest ul \
ale organizaţiei. Comitetul Politic Execu condiţii a înţelegerilor şi obiectivelor de l plus mai bine de 170 tim an al actualului \
tiv a evidenţiat hotărîrea — reafirmată colaborare convenite. In acest scop a fost t tone cocs metalurgic, cu cincinal.
de statele participante la întîlnirc — de a întocmit un plan concret de măsuri. sublinierea : tot de cea \
dezvolta, în continuare, o colaborare in Comitetul Politic Executiv a fost infor mai bună calitate ; efort CĂRBUNE EXTRAS \
ternaţională multilaterală, bazată pe prin mat, de asemenea, despre convorbirile a- la care furnaliştii au IN PLUS \
cipiile egalităţii în drepturi, respectului vute de preşedintele Republicii Socialiste ■răspuns • cu aceeaşi Minerii Văii Jiului
independenţei şi suveranităţii naţionale, România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu t promptitudine: 216 tone îşi intensifică eforturile \
de a .acţiona în modul cel mai consecvent preşedintele Republicii Nicaragua, Daniel fontă elaborată în plus, în abataje, extrăgînd \
pentru o politică de destindere, încredere Ortega Saavedra, care, în fruntea unei numai în luna aprilie. cărbune mai mult, de
şi securitate internaţională, pentru depă delegaţii oficiale, a efectuat o vizită de lu \ Laminatorii ele la bună calitate. Astfel, în \
şirea divizării Europei şi a lumii în blo cru în ţara noastră. t laminoarele de sîrmă se prima decadă a lunii \
curi militare opuse, pentru a se ajunge Comitetul Politic Executiv a aprobat t prezintă în continuare, 'mai, minerii de la Lu-
cât mai curînd la desfiinţarea concomiten rezultatele vizitei, ale dialogului româno- aşa cum ne-au obişnuit» peni raportează un plus \
tă atît a N.A.T.O. cât şi a Tratatului de la nicaraguan la nivel înalt şi a stabilit mă \ de multă vreme, cu de 6 132 tone, cei de la \
Varşovia. suri pentru dezvoltarea, în continuare, a \ sarcinile îndeplinite şi Petrila — 4 413 tone, iar \
Scmnînd Protocolul privind prelungi relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări depăşite, cu accent deo coi de la Lonea —
rea Tratatului, România a subliniat hotă şi popoare, în interesul lor, al cauzei pă sebit pe realizarea exem 3 986 tone. La mina Pa- Strungarul Tiberiu Dra- S
rîrea fermă de a milita, ca şi pînă acum, cii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. i plară a producţiei des roşeni, plusul do căr goş, dc la atelierul meca- \
împreună cu celelalte ţări socialiste, pen Comitetul Politic Executiv a soluţionat, tinate exportului. în bune depăşeşte 1 300 to nie al I.IY1.M.R. Simeria, îşi
depăşeşte Iţtnă de lună
tru dezarmare, şi în primul rînd pentru de asemenea, probleme curente ale acti luna aprilie a.c., numai ne, iar mina Aninoasa, planul. \
dezarmare nucleară, pentru lichidarea pe vităţii de partid şi de stat.
IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R.
Fonta produsă suplimentar în luna aprilie — start
spre noi realizări ale furnalistilor din Călan
Furnalele de la Combi cenuşie necesară pentru bruarie minusul este mai Aceasta înseamnă că har
natul siderurgic „Victoria" toate turnătoriile din ţară. mare decît în prima lună nicii furnalişli fac paşi
Călan produc fontă cenu Ne-am confruntat, în timp, (excepţie: furnalul nr. 4, consecvenţi şi în direcţia
şie ,şi au o pondere de cu mari greutăţi. Pe cele care are, lună de lună, un calităţii producţiei, sporind
circa 85 la sută în pro mai multe le-am învins şi mers ascendent), iar pe raportul procentual dintre
ducţia marfă a marii uni putem raporta cu mîndrie martie se constată o mic fonta realizată şi încărcă
tăţi. „Aceste câteva priori conducătorului iubit —al şorare bruscă a nerealiză- tură (minereu plus calcar).
tăţi — sublinia ing. Ioan Saltul producţiei dc fontă
Grăciunescu, directorul U- de la minusul înregistrat
zîlci nr. 2 — nu trebuie în primele 3 luni, la plu
considerate numai atuuri sul clin aprilie, reprezintă,
ale activităţii ce o desfă desigur, un reviriment.
şurăm, ci, în primul rînd, partidului şj statului nos rilor. Există, de asemenea, Cîteva din „argumentele"
elemente ale unei înalte tru că pe luna aprilie o corelaţie vizibilă între cc-1 susţin le-au furnizat
responsabilităţi pe care o ne-am îndeplinit sarcinile „scoaterea de moţai-" şi chiar autorii lui, oamenii
avem faţă de economia na dc plan la fontă, obţinînd producţia realizată. în lu de pe platformele agrega
ţională, subliniată cu preg şi o producţie suplimen na aprilie, cînd s-au ob telor. Nicolae Chira, Vaier
nanţă dc secretarul gene tară de 650 tone"'. ţinut cantităţi de fontă Huzoni, Puntelie Miu, Mu-
ral al partidului,, tovară Din datele tehnico-eco- peste prevederi, procentul roşan Pompei, Dionisie Ess.
şul Nicolae Coauşescu, cu nomice prezentate de ing. realizat la scoaterea de me Liviu Muntean, Laurenţiu
Tehnologul Marioara Leba şi confccţioncra Viorica Pă
durarii, de la Fabrica de producţie industrială mică şl ocazia vizitei de lucru c- Mihaola Cornif, rezultă că tal se apropie dc cc>l pla
prestări servicii din Brail, prin strinsa colaborare profesio fectuate în combinatul nos producţia fiecărui furnal a nificat (50 la sută pentru MARIN NEGOIŢÂ
nală se preocupă de creşterea calităţii produselor şi a pro tru. Concret, avem dato fost sub plan în lunile
ductivităţii muncii. secţia I furnale şi 5.1,2 la
ria de a asigura fonta primului trimestru. în fe- sută pentru secţia a Il-a). (Continuare in pag. a 3-a|
