Page 38 - Drumul_socialismului_1985_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 551

Buchet de primăveri Scena
Prin împliniri de ani lumină
Zidiri de vis te-nalţă Ţară, şi oamenii ei
Pe fruntea-ţi de azur senină Privind eleganţa mişcă­ DUMINIC,
Stă scrisă era proletară. •
rilor, a costumelor, spe­ 11,90 Telex
cifică dansurilor populare 11.35 Lumea
Zidiri de jertfe-n temelie h u n e d o r e n e , acurate­ * Telefilm
Se contopesc în fiinţa noastră. ţea execuţiei şi zimbetul ghiozdai
Te-nalţă mîndră ctitorie ce luminează chipurile zburătoi
Sub flamura de cer albastră. Episodu’
interpreţilor, ca spectator
te încearcă sentimentul de 12,10 Din cun
Prin înfloriri de ani lumină lui rom;
1 Am strîns buchet de primăveri, îneîntare şi nu de puţine * Muzică
ori dorinţa ascunsă de a
ori de viaţă. Omenirea s-a
Cosmarul învins cabrat intr-un imens efort II dăruiesc ca mărturie te prinde in joc alături 13.00 Album i
* Ritm şi
pentru a învinge coşmarul Descătuşare de poveri de aceşti tineri pasionaţi. formaţia
In timpul celor ce-o să fie.
născut din somnolenţa tem­ Ansamblul ,,Getusa" al cord
Au trecut, aşadar, patru nu-şi pot imagina acea * Cîntec
decenii de la acea memo­ apocaliptică hidră care a porară a propriei sale ra­ SEVER C. RÂDUiCA Centrului judeţean de în­ mîntul i
drumare a creaţiei popu­
rabilă zi in care omenirea stirnit tot acest dezastru : ţiuni. A reuşit. Dar cu ce lare şi a mişcării artisti­ ment po
istovită s-a văzut ajunsă hitlerismul. Văd filme, ci­ preţ cutremurător ! \ ce de masă face parte * De pe a
la capătul celui mai devas­ tesc cărţi, dar o lac cu Au trecut, aşadar, de La noi în Valea Jiului dintre formaţiile capabile * Pagini
fice ves­
tator război din istoria sa. detaşare, le suspectează de atunci patruzeci de ani. E să transmită spectatorului ti George
O zi care echivala cu tre­ a li, măcar in parte, rodul un răstimp in care omeni­ Aici soarele îşi descoperă faţa asemenea emoţii artistice. nedlt.. R
rea pare să fi învăţat totuşi ,
zirea dintr-un coşmar. Un unor ficţiuni, uneori chiar cite ceva. Ea ştie, bunăoa- \ invăluită-n fire de mătase şi vis * Zîmbctc
coşmar invins, după ce a al unui surplus de imagi­ şi mîngiic cu flori dimineaţa lodii
fost trăit zi cu zi şi noapte naţie. Tocmai de aceea, ră, acum cu siguranţă că 1 } obrazul de catifea al unui nou orizont * Telespor
cel
doilea
război
de
al
cu noapte. Zile şi nopţi datoria noastră, a celor ce mondial a fost şi ultimul. 1 spre viitor deschis * Din isto
despre care s-au scris mii om trăit, am văzut şi ŞTIM, mut
de cărţi şi s-au turnat mii Pentru că un război tre­ aici florile au împrumutat * Vocile 0
buie să aibă invingători şi
operei
de filme. Nu cred să mai ceva din fibra braţelor de aur * La zi îs
existe subiect despre care învinşi. Iar un alt război ceva din dorul viu nestrămutat cundc
această
rezolvare
exclude
să se li scris otita ca des­ de-a şti că ţara-ncepe-n orice gînd * Secvenţe
pre acest coşmar pe care-l PRIVELIŞTI tradiţională. El n-ar mai fi şi fiecare-i este faur torului
numim ,,al doilea război război mondial, ci sinucide­ 15.00 Inchidei
mondial". Şi cu toate a- este de a nu osteni să le re mondială. Iar oamenii aici sevele vorbelor devin fapte inului.
cestea, veteranii, generaţii­ arătăm adevărul că, din au inceput să distingă in­ mîinile sorb îmbrăţişarea căldurii 19.00 Telcjurr
le care ad> purtat nemijlo­ păcate, nimic din ceea ce tre posibil şi realizabil : o şi inima-i de împlinire plină 19.20 Ţara m
cit povara războiului, se citesc sau văd in filme nu asemenea catastrofă e cînd acest OM sparge-un bulgăr de-întunoric ca Ceai
mai intreabă şi azi : cum a e inventat. Numai cunos- toarte posibilă dar nu tre­ culegînd cristale de lumină. Printre slujitorii săi, din 19,40 Cîntarcs.
fost posibil ? Generaţia de cindu-l şi crezind în mon­ buie să devină realizabilă. RAHELA BARCAN 1979 încoace, se numără (color)
mijloc, câreia-i aparţin, -cu struoasa lui realitate, gene­ Cu un dram mai inţeleaptă, 20.20 Film ar
copilăria traumatizată de raţiile noi vor putea îm­ omenirea de azi e mai so­ şi loan Turdeanu. de lupt
Dragostea
pentru
fol­
acest coşmar, se intreabă piedica renaşterea acelui lidară, mai intransigentă, clor lui loan Turdeanu "arte
şi ea : cum a losl posibil? coşmar. mai vigilentă. Raţiunea reu­ NOTE DE LECTOR 21,L. •-
Iar generaţiile noi, născu­ E surprinzător cit de greu şeşte să prevaleze asupra ii vine de la... Turda, din 21.50 Telejurn
ţinutul său natal (s-a năs­
te după Ziua Victoriei, pur invafă omenirea din peda­ absurdului. Cit despre ve­ Alexandru Jebeleanu — cut în comuna cu nume 22.00 Inch .lei
şi simplu nu-şi pot imagi­ gogia atît de limpede a teranii invingători pe care-i de rezonanţă în istoria mut ,j_
na. Nu-şi pot imagina nici istoriei. N-au trecut decit omagiem azi, de ei vom neamului, Mihai Viteazul).
tonele de bombe revărsate douăzeci de ani şi lecţia 95 Viziunile lui Nareis“ El aparţine acelei catego­ LUNI,
asupra oraşelor, nici te­ severă a primului război a avea nevoie mereu, ca de rii de dansatori ce pot 20.00 Tclejun.
roarea din adăposturile fost uitată. Izbucnea al un memento viu, cu un Poet şi redactor de poezie Icnnu a publicat relativ rar, 20,15 Actuali*
probabil dintr-o autoccnzură
executa orice dans, indi­
subterane, nici iernile cum­ doilea, mult mai devastator mesaj cit se poate de clar: la o prestigioasă editură timi­ severă, izvorîtă din dorinţa fi­ ferent de zona folclorică. nomie
şoreană, descoperitor şi susţi­
plite ale epopeicelor încleş­ şi mai dramatic, căruia fie­ tot ce se spune a fost a- nător de talente, Alexandru rească de a ieşi In lume nu­ Dar, după propria-i măr­ * Dosarul
tări de pe atitea cimpuri devărat ; vă puteţi apăra Jebeleanu face parte din acea mai cu acele cărţi trecute turisire, marea sa dragos­ refolosi
perioadă
de
printr-o
lungă
de luptă, nici realitatea care familie i-a plătit în- doar prin veghea raţiunii! categoric de animatori fără de decantare şi cristalizare a te rămîn dansurile popu­ 20.35 Tezaur
care viaţa culturală ar fi lip­
21.00
Roman-
halucinantă a lagărelor de tr-un lei sau altul tributul sită de culoare, vitregită de formelor. lare ardeleneşti. lor) :
exterminare. Şi mai ales său de suferinţe, de singe RADU CIOBANU echilibru. Destul de „zgîrcit" Poet discret, departe de sodul l:
cu publicul cititor, Al. Jcbe- mode şi grupuri extra-lilera- loan Turdeanu dansează
re, ale cărui strune se do­ de aproape două decenii, 21.50 Tclejun
vedesc pline de har, indife­ înainte a jucat şi lotbal. 22.00 închide,
rent de tematica abordată, mului.
AI. Jebeleanu se dovedeşte A renunţat la sportul-rege
CRONICA LITERARA egal cu sine, atît în versu­ pentru nu mai puţin no­
rile de rezonanţă patriotică, în bilul dans popular. La în­
lirica de dragoste, cit şi în ceput a dansat într-o for­ i C i N E r
pastel. Ca gen poetic îşi alege
Lumea si textul de cele mai multe ori sonetul maţie a fostului Club al
sindicalelor Deva, apoi în
— ţinuta lui riguroasă, forma
delicată, de efigie solară, Ansamblul „Silvana" al DEVA: Ac
După un debut foarte de crin (Terminus, Micuţa, par a fi „tiparul" în limitele Casei de cultură Deva, Emisia conţi
bine* primit de critica lite­ Rochia), cu observaţia că căruia sensibilitatea poetului iar acum este membru al HUNEDOAR,
irumpe ordonat şi ordonator.
rară (Ingcreaşa cu pălărie dialogul nu implică însă cu Nu vom întîlni în „Viziunile „Getusei". In componenţa fecioarelor
la A); Am,
verde). Adina Kenereş pro­ nimic personajele. El nu lui Narcis" nici un fel de celor două prestigioase ir 1 iubiţi
Glie
pune, prin. Rochia de crin este referenţial, el se pro­ distorsiune, versurile curg fi­ ansambluri a fost mesa­ 1 (Flacă
ţ..
(Editura Albatros, 1985), un pune în ipostaza sa de dis­ resc, într-o rostire calmă, ora­ ger al folclorului româ­ în lanţuri ,
culară. Această capacitate ie­
volum în care literaritatea cuţie, de conversaţie în şită din comun a poetului de nesc în mai multe ţări TROŞANI:
se naşte în absenţa unui care cuvintele devin tira­ a se exprima în formă fixă europene : Olanda, Spa­ multe feţe
(Pari
I—II
epic, a unei povestiri care nice, devin sonoritate care denotă o anume sobrietate, un nia, Austria, Franţa, Italia, mărilor (L
>,foc rccc“, augural, ce stă la
să constituie, în egală mă­ Belgia, Elveţia. nou împreuj
nu mai păstrează profunzi­ temelia acestor versuri. Format Bun dansator, loan Tur­ bric); LUP’
sură, plăcerea autorului şi la şcoala poeziei autohtone şi deanu este şi bun coleg are multe f
a cititorului. Prozatoarea mea comunicării. In aceas­ universale, Al. Jebeleanu ştie pentru mai tinerii membri I-II (Cultura
este aici interesată de de­ tă situaţie simţim dialogul să păstreze, din vechile „for­ Omul şl fi
mule", consacrate, fiorul, tai­ ai ansamblului. Iar for­ I-II (Luceai
cuparea unor secvenţe co­ ca o gratuitate, un act exte­ na şi flacăra necesare ade­ maţiile de dansuri popu­ NEA : Acoi
tidiene pe care le propune rior, o inerţie a formei de co-, văratei poezii. lare instruite de el au stanţe atenu
FETI
rul);
Lecţie exemplară de poezie,
cu dezinvoltură. Adina Ke­ municare pe care o slujise „Viziunile lui Narcis" consti­ ocupat locuri meritorii în lui Călifar
resc); ANINt
nereş nu este preocupată cîndva şi care acum este ab­ tuie oglinda fidelă a certitu­ fazele judeţene ale „Cin- gul fîntînilc
de întîmplări ca evenimente dinilor dar şi a incertitudini­ tării României" (recent, rcsc); URIC
sentă. Se poate afirma că lor unui spirit asaltat de vi­ cea a Căminului cultural a G-a (Bete
cât, mai ales, de- momente, ziunile unei lumi ameninţate Acordaţi
nu întîmplările consacra­ personajele Adinei Kenereş să-şi piardă propria identitate. llia s.-a clasat pe locul atenuante,?
te de o întreagă evoluţie a încearcă să obţină prin so­ Intr-o sisifică încleştare cu III). Şi tot printre Împli­ şic); GURA-
niri : ca dansator a cu­
epicului constituie substan­ noritatea cuvintelor o anu­ >,faţa nevăzută a cuvintelor", noscut-o pe Livia, care, parte de Ti>
ncrul); ORA
cartea dă şansă şi sens aces­
ţa cărţii ci simple sec­ mită certitudine a aparte­ tei lumi, poezia fiind aici nu din 1977, l-a devenii to­ siblla iubire
(Patria); Dr
venţe. Autoarea procedea­ nenţei la lume. un mijloc de exiştenţă, ci în­ varăşă de viaţă şi nedes­ voluţia (Fia.
ză la o demitizare minuţios Senzaţia pe care o are săşi existenţa poetului, neso­ părţită parteneră de dans, GIU-BAI : I
fisticată, răsfrântă în multitu­
elaborată nu a discursului la rîndul ei o excelentă reţulul singu
cititorul la sfîrşitul cărţii dinea oglinzilor unei conştiinţe cultură) ; I)
său, ci a obiectului aces­ lirice dintre cele mai suple. interpretă a jocului popu­ pionul — sc
tuia : ea nu va submina Adinei Kenereş este de gol: lar hunedorean. cia); BRAZ
deci prin ironie, prin de­ personajele nu dau impre­ „TINERII" - schiţă în tuş de Do,.na Itul Crîng. IOAN EVU VIORICA ROMAN în plină va
Zorro (Casa
taşare, lumea — ci o înre­ sia de realitate (departe de SIMERIA: U
gistrează la modul serios, a fi un reproş), sînt nişte (Mureşul);
(Lumina); i
seriozitate care ajunge să realităţi simţite mult ca CRONICA FILMULUI Adela sau discurs asupra personalităţii mori rănit
pună într-o anumită lumi­ fiind ale cuvîntului. Ele dc viaţă (M
nă universul prozatoarei,
contribuie însă implicit la In 1985, la Sanremo, Euro­ Şi regie), Adela cea premiată este doar „martor", ca într-o ventă, Valeria Seciu, Ştefan
să-l reducă, în absenţa viu­ pa a descoperit „o discretă este şi nu este Adela lui experienţă de laborator, cu­ Silcanu, Adrian Pintea, Flori­
lui. la o lume valabilă rezolvarea problemei pe capodoperă" — Adela şi „un Ibrăileanu. Din raţiuni de con­ plului himeră (Adela — Emil na Lutcan, Jcana Gorea), VRE*
Codrcscu), a cărui existenţă
doar ca problematică. care autoarea nu o enunţă talent regizoral extraordinar" strucţie filmică, sau din alte „nu are decit consistenţa un’ci prin jocul lor subordonat con­
strucţiei filmice, nu stabilesc
— Mircca Veroiu. Marele pre­ raţiuni, care ţin de expresia
Un remarcabil simţ al în carte. miu, anticipat de Premiul spe­ vizualului, de concretul aces­ dibuiri în vis". performanţe, dar interpreta­
Farmecul discret şi desuet al
tuia, carc-1 diferenţiază de
dialogului este evident în cial al juriului, în 1975, pen­ cuvint, de convergenţa expre­ sfîrşitului de veac’, ironic şi rea este atît de implicată în Timpul pt
substanţa şi expresia filmului
tru „Duhul aurului", era ar­
cele trei proze din Rochia MIRCEA MOŢ gumentat nu numai de Adela, siei muzicale la cea a între­ tandru evocat prin decoruri incit transfigurează, la cea azi, 12 mai
caldă,
cu
ci şi de retrospectiva filmelor gului, locurile acţiunii, suge- (Călin Papură), costume (Hor­ mai înaltă lumină a poeziei, Izolat sînt
lui ' Mircea Veroiu considera­ rînd in roman scurgerea tim­ tensia Gcorgcscu), imagine, evocarea cinematografică a slabe. Vînt
culoare şi atmosferă (operator
tă de juriu „merit istoric al pului, devin unul, singurul, în Doru Mitran), muzică (Adrian „ultimei vacanţe a secolului, rat din no:
ultima vacanţă a tinereţii",
celei de-a 28-a ediţii a festi­ care destinele eroilor ating un Encscu), post-sincron şi aritmii anul 1899, vara. peraturile n
Premieră de gală valului". Filmele liii sînt de­ pearean. Dispar personaje, al- inteligente ale montajului, cuprinse î:
„implacabil" de tip shakes-
monstraţie de stil şi coerenţă imagine — sunet în contra­ Personalitatea regizorală a grade, iar i
a viziunii cinematografice telc-şi schimbă datele perso­ lui Mircea Veroiu a fost com­ între 21 şl :
Azi, orele 18,00, cinema­ cinematografice hunedo- structurate pe proiectarea rea­ nalităţii (mama Adelei) şi apar timp sugestiv, aminteşte nu parată, fără a-şi pierde stră­ lat, ceaţă p
tograful „Patria" din Deva rene. lităţii dramaturgice în mit. Ele altele (Tuliu Drăgan), dar numai de o stare a realului, lucirea, cu cea a lui Visconti
dacă este vorba, şi este vorba,
ci şi de o stare culturală „ci­
găzduieşte premiera de ★ recuperează subtil atmosfera de construit „unităţi psiholo­ tită" pe un „traseu" retro. De „în forma lui cea mai bună". La munte,
gală a filmului românesc O premieră de gală a clasicilor, iar .modernitatea gice", ca la Ibrăileanu, atunci aici mişcările de aparat savant Revelaţie a Festivalului de la tiv caldă, c
porar noros
Sanremo, înaltul profesiona­
imagistică şi i;Y,;,„ mr .. .vă a
„Adela". La premieră par­ aceluiaşi film a avut loc filmelor tulburătoare. relevă „lectura" este una întru totul articulate, lunecarea panora- lism al filmelor sale este o vcrselor de
mărilor în plan-detalii dintre
fidelă.
ticipă un grup de creatori, ieri la cinematograful substanţa operelor. Specificu­ Filmul aşează „unităţile psi­ cele mai pline de sugestii me­ afirmare a culturii noastre ţite de dese
în frunte cu regizorul Mir- „Cultural" din Lupeni, fiind lui naţional din literatură i se hologice" în mit dezvoltînd o taforice, în consens cu fasci­ naţionale, a calităţii ci, pe ce. Vint m
care Europa o confirmă cit
ncle intensi
cea Veroiu. Manifestarea dedicată minerilor din a- găseşte echivalentul într-un compoziţie a simetriei imper­ naţia pe care o exercită acest reală satisfacţie. toare din s-
univers „mărginit".
fecte, a simetriei oglinzii în
cinematografic
specific
na­
este inclusă' în şirul celor cest important bazin car­ ţional. care terestrul, realul (cuplul Actorii (George Motoi, Ma­ cu viteze pi
prilejuite de Luna culturii bonifer al patriei. Creaţie de autor (scenariu doamna M. — Tuliu Drăgan) rina Procopie — tînără absol­ GHEORGHE POGAN