Page 39 - Drumul_socialismului_1985_05

i DUMINICĂ, 12 MAI 1985 Pag. 3

Fontă produsă suplimentar

(Urmare din pag. 1) lelalte puncte „cheie". anul 1985 ?
Problemele cele mai impor­ — Sîntcm pc deplin con­
Luscoi, Antonio Sopniczky, tante rumîn menţinerea u- ştienţi — ne-a declarat MEMORIA PĂMINTULUI HUNEDOREAN TURBINA EOLIANĂ
, 12 MAI Axonto Prejban, Ioan Bu- nui regim termic optim la Ghcorghe Vîjdca, preşedin­ CU DEFLECTOARE
iuşe, Ilisie Bota, Ioan Her, furnale, pe care o reuşim tele consiliului oamenilor
Catol Baci, Ludovic Nălă- în prezent şi a unei com­ muncii de la Uzina nr. 2 Silviu Dragomir (II) Inconvenientul turbinelor eo­
ipiilor. ţari, Dumitru Ciobanu şi poziţii chimice constante — de importanţa realiză­ liene cu ax vertical constă în
toca de Ioan Gruicscu sînt numai în ce priveşte aglomeratul rii sarcinilor din acest ul­ aceea că au o fază negativă,
atunci cind palele se depla­
„ M i c u l Valoroasa activitate didactică istoria aspiraţiilor româneşti.
(color). cîţiva din fruntaşii sccţioi ce ni se livrează, ia care tim an al actualului cin­ şi ştiinţifică pusă in slujba is­ Ambele ediţii, din 19G5 şi sează in sens contrar vîntului.
s a Il-a furnale. „De fapt, sperăm şi în viitor". cinal, Aşa cum a sub­ toriografiei româneşti, Silviu 1968, s-au epuizat în citcva Un specialist francez a reme­
na cîntecu- există un spirit de între­ Pe platformele fierbinţi liniat secretarul general al Dragomir şi-a împl'etit-o per­ zile dovedind, dacă mai era diat acest defect, conccpînd o
manent cu atitudinea exempla­
nevoie, popularitatea conducă­
îese (color) cere şi în cadrul schimbu­ ale secţiei I i-am găsit pe partidului, t o v a r ă ş u l ră a omului politic partici­ torului moţilor şi că monogra­ turbină eoliană echipată cu
un dcflcctor mobil care de­
fia dedicată lui de către is­
opulară rilor — preciza furnalistul maiştrii Geza Sukosd şi Nicolae Ceauşescu, la Con­ pant la marile momente ale toric rămîuc o carte de suflet viază vînlul. Prin aceasta —
aminteai : Ioan Lăsconi. Fiecare are Ioan Antal, pe furnaliştii sfătuirea de lucru de la istoriei poporului său. II găsim, a poporului nostru. serie revista „Science et Vic“
în tinerc(e, prezent şi cu rol
melodie cu planul său de producţie. Dorel Alb, Nicolae Călin, C. C. al P.C.R. din G mai însemnat Ia epocalul eveni­ Prin ultima şi cea mai va­ — este suprimat efectul de
electrlc- De pildă, noi, cei din Profira Butnaru, Alexan­ a.c., va trebui să acţio­ ment de la Alba Iulia din loroasă lucrare a sa, istoricul trînarc şl aerul este dirijat
schimbul A, trebuie să rea­ drina Puşcaş, Graţian Iuga, năm cu cea mai marc 1 Decembrie 1918 (secretar al Imnedorean lasă istoriografiei spre palele active. Un al doi­
>cntru pă- M.A.N.), apoi, în anii matu­ noastre un model de cerce­ lea dcflcctor conservă fluxul
;esta. Mo­ lizăm 940 tone pe zi. Pe pe lăcătuşii Ioan Popa, i-csponsabilitatc pentru ca rităţii, în fruntea oamenilor tare, un legămînt de militan­ de aer în pale. Cele două dc-
lie aprilie 1985 am realizat 70 Adolf Albrccht şi alţi oa­ realizările bune din luna de cultură apărători cu pana tism şi angajament patriotic, flceloare, solidare unul cu ce­
ara şl Iza de tone peste prevederi, iar meni care au semnat, pe aprilie să fie multiplicate ai integrităţii teritoriale a erudiţie în logica istorică, c- lălalt, sînt menţinute în po­
irtematogra- pe primele 5 zile din lună aprilie 1985, un plus de în perioada următoare şi României (susţine conferinţe ; chilibru în stil şi judecăţi. ziţia adecvată faţă de vînt
cu ajutorul unei derive fixate
întemeiază in 1934 „Kcvue dc
l e mai avem un plus de 50 de 840 tone fontă. „Din punct să recuperăm rămînerile Transylvanic" pentru a se face Ca om. Silviu Dragomir a pe un braţ rotativ.
Incscu — 1- tone fontă". de vedere tehnic — ne-a în urmă din primul tri­ fost o fire aleasă. Toţi cei
care l-au cunoscut i-au apre­
opiniei
publice
cunoscută
O frină permite încetinirea
ponaj mestru, Vrem să încheiem mondiale situaţia reală a Tran­ ciat înaltele calităţi sufle­ rotirii turbinei in caz de fur­
printre me­ Startul bun din luna declarat ing. Simion Sim, silvaniei din punct de vedere teşti : loialitatea, altruismul, tună. Ea este constituită .din­
mai a fost subliniat şi de şef secţie — un rol în­ cu bine anul 1985 pentru istoric şi etnic), iar ca om po­ calda dragoste de neam şi de
şefii celor trei schimburi : semnat l-a avut repunerea a avea baza materială şi litie opunîndu-şi vcto-ul său ai săi şi o bunătate rar în- tr-o aripioară care, in poziţie
normală, oferă vintului o su­
tilnită. A fost prieten şi I-au
ii filmului subingincrii Marin Isac, în funcţiune, după R.K., la morală necesară în faţa energic Dictatului dc Ia Viena. onorat eu amiciţia lor perso­ prafaţă redusă. Imediat ce
Ghcorghe Muntean şi ing. începutul lunii aprilie, a măreţelor obiective din Aceste stăruinţe ale istoricului nalităţi de frunte ale vieţii vîntul atinge un prag critic
! tmiinc ale Doinei Pescar. Cum sc ex­ staţiei dc concasare si sor­ viitoarea etapă de con­ militant au avut meritul de politice şi culturale româneşti şi devine necesară l'rînarca,
a fi aşezat temeliile unei so­
plică succesul ? „Totul a tare a minereului, fapt ce strucţie socialistă. lide apărări ştiinţifice, prin din prima jumătate a secolu­ aripioara se ridică, oferind o
600 de sc- pornit, în primul rînd, de a eliminat „măruntul" şi, formarea unui mănunchi dc lui nostru : Dr. Petru Groza, rezistenţă maximă Ia curentul
de aer. Simultan, o patină de
Armând Călincscu, Oetavian
la partea organizatorică — implicit, a redus mersul luptători specializaţi şi prin Goga, Nicolae lorga, Vasile frină este apăsată pe partea
tclcspecta- publicarea unui număr însem­
ne-a declarat ing. Ionel greu al furnalelor şi „agă­ Acţiune dedicată nat de studii în sprijinul inte­ Goldiş, Mihail Sadoveann. Ion superioară a turbinei, ceea ce
Criritoae, şef secţie coor­ ţările". De pildă, acestea Lupaş, Alexandru Rosctti. permite încetinirea vitezei de
a progra- Anului Internaţional grităţii teritoriale a Româ­ Cind se stingea din viaţă, in rotaţie şi modificarea ampla­
donator. Avem un nucleu din urmă au scăzut de la al Tineretului niei. februarie 19C2, istoricul mişcă­ sării deflectoareior, pentru a
Consistenţa şi variata sa ac­
1 bun de oameni, precum şi 10—12 pe schimb, la 1—2 tivitate ştiinţifică şi publicis­ rii de eliberare naţională a reduce eficacitatea vintului a-
cadre tehnico-inginere.şti pe zi !”. Sub patronajul Consiliu­ românilor transilvăneni lăsa supra palelor. După ce vîntul
a, azi Epo- bine pregătite în toate ce- — Cum va fi încheiat tică a fost recunoscută Ia ni­ în urmă o viaţă didactică, scade sub pragul de pericol,
icscu lui judeţean pentru edu­ vel naţional prin alegerea ca ştiinţifică şi politică închinată aripioara de l'rînare coboară
caţie politică şi cultură so­ membru corespondent, în 1916, poporului său.
României si titular în 1928, al Academici sub efectul greutăţii sale Şl
cialistă, vineri 10 şi sîm- Române, Ia abia 40 dc ani, la Viaţa şi activitatea profeso­ turbina funcţionează din nou
ştie : „Zbor întreţinerea culturilor bătă, 11 mai, la Şcoala a- aceeaşi virstă Ia care şi Nicolae rului şi istoricului patriot Sil­ în condiţiile de utilizare Ia
viu Dragomir, iu ce a avut ca
“ — ultima jutătoare din Săccl — Pă- lorga intra în Areopagul cul­ mai valoros, precum şi o bună niâxinniin a forţei vintului,
f conchide „Science et Vic“.
clişa şi-a desfăşurat lucră­ turii şi ştiinţei româneşti. parte a operei sale, îndeosebi
jare (Urmare din pag. 1) ţinerea culturilor trebuie rile o interesantă acţiune In ultimii ani de viaţă, Sil­ monografiile Ioan Buteanu,
să ia parte toţi locuitorii dedicată Anului Internaţio­ viu Dragomir îşi va încununa Constantin Romanu Vivu, Va­
l J. Podelean — şi-au săpat satelor, inclusiv personalul activitatea ştiinţifică prin ela­ sile Goldiş şi, mai ales, Avram UN DEŞTEPTĂTOR
:a progra- deja porţiile. Printre a- sanatoriului, al cooperativei nal al Tineretului, coiistînd borarea amintitei monografii Iancu, plasate în jurul ideii COMANDAT... VERBAL'
centrale a unităţii româneşti,
dintr-o sesiune dc comuni­
despre Avram Iancu. Axată
ccştia se numără Graţian de producţie, achiziţii şi cări şi simpozionul pe te­ pe activitatea revoluţionară a oferă certe valenţe educative
De ciuind, în R.F. Germa­
3 MAI Muntean, Elena Stîngaciu, desfacerea mărfurilor, al ma „Tînărul handicapat în eroului moţilor, ca îmbrăţi­ pentru tînăra generaţie, con­ nia a fost pus în vînzare un
Ilujica şi Petru Olar, Emi­ dispensarelor umane şi ve­ faţa opţiunii pentru viaţă". şează dc fapt întreaga revo­ tribuind la educarea ei in
l l lia Căta ş.a. Alţii însă terinare ş.a. luţie a românilor transilvă­ spiritul respectului faţă de ceas deşteptător care poate fi
tradiţiile glorioase ale înain­
tea în eco- Acţiunea a fost organi­ neni din anii 1948—1949, fiind, oprit prin viu grai. Dacă po­
n-au ieşit încă la sapă — Am fost în tarlaua unde zată cu colaborarea Comi­ totodată, şi o mostră de proză taşilor şi de angajare plenară sesorul comandă „stop“ de la
contemporan
de
efortul
în
rcsurselor Măriţi Rus, Ghcorghe To- se prăşea sfecla şi unde ni tetului judeţean al U.T.C., istorică în care figura aces­ ridicare continuă a patriei. o distanţă de pină la apro­
ile moş ete. — deşi i-am a- se spusese că lucrează Comitetului judeţean al tuia, confundată cu însăşi ximativ 2—3 m, deşteptătorul
folcloric nunţat că le-am repartizat 35—40 de cooperatori. Am femeilor, Crucii roşii, In­ istoria naţiunii, se proiectea­ Prof. NICOLAE STOIAN încetează să mai sune. Dacă
ză în dimensiuni exemplare în
alleton (co- porţii. găsit la sapă nouă oameni. spectoratului şcolar jude­ butonul dc scoatere din func­
erdi" — epi- Poarte multe porţii erau ţiune a mecanismului sonor
Cooperativa agricolă din ţean, Consiliului judeţean
a l Brănişca are cultivată sfe­ neîncepute. al Organizaţiei pionierilor. MARIJUANA LA DISCREŢIE nu a fost apăsat, cu alic cu­
vinte dacă • nu te-ai deşteptat
ea progra- clă dc zahăr şi furajeră şi Acestea sînt citcva as­ Direcţiei pentru probleme de-a binclca, ceasul începe
la Boz şi Tîrnăviţa. Cui- pecte întîlnite joi, 9 mai de muncă şi ocrotiri socia­ Poliţia din Maycnce (H.F. mai mult, nici mai puţin dccit
tura a răsărit peste tot şi a.c„ la C.A.P. Brănişca. le şi Consiliului judeţean Germania) a reuşit o adevăra­ 2 475 kg de marijuana. S-a să sune din nou după patru
se putea începe întreţine­ Ele dovedesc dezordinea ce pentru ocrotirea unor cate­ tă performanţă, confiscînd — stabilit că este vorba dc „cap- minute. Trebuie să spui din
rea acesteia. Lucrarea însă caracterizează munca pe gorii de minori. in portul fluvial al oraşului tura“ cea mai importantă efec­ nou ,,stop“ pentru ea ceasul
n-a început în cele două ogoare la această unitate. Au participat cu referate respectiv, situat pe Rin — nici tuată vreodată in R.F.G. să se oprească.
sale deoarece abia în a- Comitetul comunal dc şi comunicări o scrie de
ccsto zile se repartizează partid, consiliul popular, factori cu funcţii de răs­
;ki (Patria); suprafaţa respectivă pe e- specialiştii sînt chemaţi să pundere în activitatea do
tuă (Arta); ehipe şi membri coopera­ una educaţie de la nivelul ju­ rului „Păstrează partidul in
Răpirea se implice deplin în b POSTSCRIPTUM... O M A G I U gind" (Sava); 2) Elan specific
Vlodern, sa- tori. Primăria, conducerea desfăşurare a campaniei a- deţului, cadre medicale şi tinereţii — Caracteristic omu­
îtirea unei unităţii, brigadierii au da­ gricole dc primăvară, să didactice din judeţ şi din Autorităţile din orăşelul e- ORIZONTAL : I) Autorul lui (pj.) ; 3) Peluză centrală!
Moderr toria să ia toate măsurile mobilizeze toţi factorii, pe ţară implicate în recu­ cuadorian Manta au interzis poeziilor „Partidul pretutin­ — „Partid iubit", „Partidului
uri ţ. 1- deni", „Congresul comunişti­ slavă" sînt piese ale acestui
J); Dtrc. -te pentru a mobiliza la pră- toţi locuitorii comunei, perarea prin şcoli speciale locuitorilor să dea nume ciu­ lor români" (Dumitru) — Do compozitor (Constantin) — Ion
Irta) ; PE- şitul sfeclei pe toţi mem­ fără excepţie, la întreţi­ a copiilor şi tinerilor han­ date eopiilor lor, Aceasta pen­ altădată ; 2) „ ...comuniste", cor Cosma; 4) Ii aparţin corurile
[ubirea are brii cooperatori. La între- nerea culturilor. dicapaţi. tru a pune capăt „inflaţiei" de Dan Bălan (pl.) — Ii a- „Partid viteaz", „Partid, hro­
— seriile parţine t e x t u l partiturii nicul vremii" (Constantin) —
ig) ; Lupii de nume cel mai adesea... geo­ „Partid, stegar de luptă", de Introdusc-n nămol 1; 5) Oraş
lirea); Din grafice. In ultimul timp, în S. Vânâtoru (Traian); 3) Ni­ în Corcea de Nord — Personaj
5 (7 Noicm- registrele municipalităţii au chel — Semnatarul piesei co­ legendar ; 6) Gol, in expresie
NI: Iubirea Cei trei... năzdrăvani, plus unul rale „Sub flamura partidu­ — Stea de mare ; 7) A scris
ţe — seriile fost înscrişi copii avind nume lui" (Sorin); 4) Făcut cadou — poezia „Partid iubit" (Nicolae)
); VULCAN: de rîuri, munţi, oraşe... Din neamul reţilor; 5) A scris — Fes ! 8) „Ţara lui... — Fru­
ra — seriile Au auzit sau nu despre Drumul fiind cam lung, pul şi durata vizitei lor la Dar, cel mai adesea, func­ versurile Ia corul „înainte, mos", cor dc A. Dogaru —
irul) ; LO- ,,Cei trei muşchetari", cert iar ei in pericol să piardă Rapoltu Mare, au început ţionarii de Ia starea civilă se partidul ne conduce", dc M. Raport matematic — Autor al
laţl clrcum- este că „eroii" noştri — primul dans, s-au hotărit să să se bilbîie şi să Iacă plîng de frecvenţa cu care Constantin (Tiberiu) — „Cind ciclului grafic „Din viata parti­
mte? (Minc- spun partid" se intitulează dului" (Glieorghe); 9) „ ...co­
iLA : Moara Vasile Milak, Imre Goadsy meargă nu numai gazaţi, ci feţe-feţe, simţindu-se cu sini solicitaţi să scrie in cer­ corul acestui compozitor (A- mandantului suprem", cîntcc
i (Muncito- şi Ghcorghe Uţu - se dă­ şi... mecanizaţi. S-a pus musca pe căciulă ş! intr-o tificatele de naştere numele... drian) — Bucureşti-Nord !; 6) de St. Catană — îmi aparţi­
Postscriptum. Sie !
ASA: Amur- deau în vînt după o aven­ problema cine să-i ajute cu gravă culpă. Dacă nu s-au Siglă pentru „Radioteleviziu- ne — Şurub nemărginit ! ; 10)
’ (Muncito- nc“ — Bancnotă dc o mie dc A scris textul corului „Parti­
1NI : Runda tură care să-i salte în ochii mijloc de transport. Soluţia mai putut intoarce acasă lei; 7) Specie de uliu — „A... dului erou", de I. Chircscu
ât); DRAD : cunoscuţilor, Vasile Milak au găsit-o fără prea mare mecanizaţi, nu este meritul TEHNICA Şl SPORTUL comunist", poezie de N. Dra- (Ion); 11) Autorul volumului
circumstanţe s-a cam plictisit să mai bătaie de cap, cind au tre­ lor. Dosarul penal va face go.ş — „Partidul meu, credin­ de versuri „Balada comunis­
(Steaua ro- ţa.!.", cîntcc aparţinind lui C. tului fără nume" (Nicolae) —
1ARZA : De- vadă de soarta oilor de la cut pe lingă secţia de me- lumină şi-i va ajuta să vadă Tehnica de calcul vine tot Negulescu ; 8) „ ...partidului", „Către partid", „Mă gindesc
jperary (Mi- Asociaţia economică inter- calea cea dreaptă pe care mai mult şi în sprijinul per­ compoziţie de V. Iliuţ — „In... la tovarăşi", sînt poezii ale
j!TIE : împo- cooperatistâ Simeria, unde trebuia să meargă, ca oa­ formanţelor sportive. In Olan­ păcii spre comunism înain­ acestui poet (Iloria).
— seriile I-II era încadrat. La rindul său, FO I L E T O N meni cinstiţi, să nu mai da a fost pus la punct un a- tăm", cor de A. Giroveanu — Dicţionar : EIAN, TUAR.
igostea şi re- parat electronic, denumit „Cy- Măsură agrară ; 9) „ ...mulţi PETRU PARDĂU
ăra) * GEOA- Imre Gdaosy s-a săturat să pozeze in... năzdrăvani, elotronic", care se instalează ani, partid al faptei", cor de Hunedoara
eRenda călă- mai facă pe timplarul la conducind tractorul pe dru­ Pe ghidonul linei biciclete de R. Paladi — „Vîrsta epocii ' i
atic (Casa de murile publice fără a pose­ curse şi ajută sportivii să-şi de..." melodie de I. Cristinoiu
\ŢEG: Cam- 'întreprinderea „Marmura" canizare din Biscaria, a îmbunătăţească performanţele. — Clădită din nisip ; 10) ■ ŞAH — Concurs
iile I-II (Da- din aceeaşi localitate. Şi S.M.A. Simeria. Aici ii aş­ da permis şi, colac peste EI indică pe un minidisplcl „Mulţumim din... partidului",
: Un surîs Gheorghe Uţu, după ce teptau ditamai caii putere pupăză, allindu-se şi sub cu cristale lichide viteza me­ eîntec de E. Roman — „La co­ problema nr. 4
ă‘; CALAN : pină la 29 de ani a îndes­ ai tractoarelor parcate, dar influenţa alcoolului. die şi maximă, distanţa par­ munistul...", poezie de I. Măr-
dc cultură); cursă şi numărul de kilome­ gincanu ; 11) îi aparţine piesa
ideva, cîndva tulat toţi clinii din oraş şi nepăzite de nimeni. Au Ca să iasă şi el din ano­ tri care mai trebuie parcurşi. corală „Partidului, din inimă MAT ÎN 3 MUTĂRI
ILIA : Galax din împrejurimi cu frunza meşterit, stimulaţi liind şi nimat, Ion Tomoni, de la Aceste date permit cicliştilor un eîntec" (Ion).
UIELARI: Să de impulsurile date de în­ A.C.H. Riu Mare-Retezat a să-şi dozeze mai bine efortu­ VERTICAL : 1) Autorul poe­
din dragoste ce le-a tăiat-o, că altă rile în timpul antrenamente­ ziilor „In frunte comuniştii", Controlul poziţiei :
incrr'l; muncă utilă n-a catadicsit cărcătura de alcool ce-o făcut o trăznaie de pomină. lor. „ C o n g r e s u l comunişti­ ALB : Rb7, Dc8, Na5, P : Fi
u
să presteze, era de la o aveau la „bord , pe la con­ Tot fără permis de condu­ lor" (Mihai) — Semnatarul co­ NEGRU : Hd3, p : c5.
vreme, tare abătut. Cum tactele tractoarelor pină ce cere şi tot sub influenţa
toţi trei au ajuns la conclu­ au nimerit pe unul care se alcoolului, a pornit hai-
alia in rodaj. Apelihd la hui cu autogrederul spre
zia că seceta mare ce i-a cunoştinţele in materie, cei Sarmizegetusa, să-şi vizite­
cuprins subit se combate trei năzdrăvani au reuşit ze un... frate. A ratat insă
numai cu produse lichide,
ibabil pentru să pornească motorul şi intilnirea proiectată, ni­
1985 : Vreme s-au dus să şi-o astimpere să-i dea bice. Cu destule merind, ca leremia cu oiştea
cer variabil, şi să omoare timpul unei
posibile ploi după-amieze din luna tre­ emoţii au trecut podul pe­ in gard, cu autogrederul
iab la mode- ste rîul Mureş, care se cam intr-un stîlp de la reţeaua
d-vest. Tem- cută in tovărăşia paharu­ clătina „văzîndu-i" sub in­ electrică, ,,tâindu-le“ astfel
inime vor fi lui. Din una-n alta, şi-au fluenţa alcoolului, Ajunşi cu lumina consătenilor. Dar
tre 11 şi 1G amintit că în comuna Ra-
ele maxime chiu cu vai la locul de pe­ vajnicul năzdrăvan nu s-a
6 grade. Izo- poltu Mare este un mare trecere, cei trei curajoşi dat bătut. Şi-a continuat
\ văi. bal. Să rateze ei prilejul n-au mai apucat nici să se drumul pină s-a răsturnat
vreme rela- de-a se face cunoscuţi şi a felicite, nici să-şi poto­ intr-un pîrîu, unde a Iost
j cerul tem- se impune in faţa dansa­ lească setea măcar cu cite nevoit să abandoneze uti­
favorabil a- torilor şi mai ales a dan­ un pahar de apă minerală. lajul. Se căieşte acum a-
ploaie înso-
ircări electri- satoarelor localnice ? Ne- Fiind luaţi la bani mărunţi marnic, dar esfe prea Ur­
iderat, cu u- concepînd să răspundă ne­ de oamenii în uniformă al­ zi u.
licări trecă- gativ la întrebare, iată-l bastră pentru a dezvălui
ctorul vestic,
iu la 55 km/h. trecînd la lapte. identitatea tractorului, sco­ T. DOBRICEANU