Page 45 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 45
aojscjj „
..6Aâ B3
proletari ointoate tarile; UNIŢI-VÂi
EPOCA NICOLAE CEAUSE
- epoca marilor împliniri soci
\
! Industrializarea socialistă - temelia trainică
a progresului economico-socia! al patriei
„Pornind de la realităţile ţării noastre, Coordonatele de bază
ale politicii de industriali
partidul a pus în centrul politicii sale indus
za re vizau : dezvoltarea
trializarea socialistă a ţării — baza progre prioritară a industriei so
sului întregii economii, a dezvoltării multilate cialiste, orientarea sa fer
mă spre ramurile şi sub-
rale a societăţii socialiste, factor hotărîtor al ramurile de înaltă tehnici
tate, care valorifică supe
asigurării independenţei şi suveranităţii na
Anul XXXVII, nr. 8 553 MIERCURI, 15 MAI 1985 4 pagini — 50 bani rior resursele de materii
ţionale". prime şi munca socială ;
dezvoltarea armonioasă,
NICOLAE CEAUSESCU proporţională a tuturor ro
murilor economiei naţiona
Parte integrantă a măre
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ ţei epopei de edificare a tovarăşul Nicolae Ceauşescu le, asigurarea unui echili
aprecia
necesar
că
„Este
României socialiste, indus să nu uităm o clipă fap bru permanent intre ele,
trializarea reprezintă una tul că factorul hotăritor în prin optimizarea raportului
dintre industrie şi agricul
aceste zile, toţi locuitorii satelor— dintre ideile de forţă fun făurirea societăţii socialis tură ; amplasarea raţiona
şi
te multilateral dezvoltate şi
aplicate
de
damentate
partidul nostru comunist pe înaintarea României spre lă a forţelor de producţie
tot parcursul îndelungatu comunism il constituie dez pe întregul teritoriu, ridi
în cîmp, la prăşitul culturilor lui şi densului proces de voltarea forţelor de pro carea economico-socială a
construcţie socialistă a ţă ducţie pe baza celor mai tuturor judeţelor şi zonelor
In jurul orei 15,30, cînd pentru expediere noul Iosif Nagy şi Maria Mun- rii. O fdee-flacără, care noi cuceriri ale ştiinţei şi ţării; menţinerea unei rate
am ajuns la C.A.P. Pesti.şu transport de ceapă. „N-am teami, şefa formaţiei de şi-a găsit un loc distinct tehnicii contemporane. Cu înalte a acumulării, ca sin
Mare, munca era în toi, început de multă vreme protecţia plantelor, care au în amplul program de fău cît vom realiza mai bine gura cale pentru dezvolta
desfăşurîndu-se pe mai recoltatul, aşa că abia am ajutat efectiv la pregătitul rire a socialismului multila şi într-un ritm mai intens rea rapidă a economiei.
multe fronturi. livrat 2 000 kg — precizea soluţiilor. teral dezvoltat în România, dezvoltarea bazei tehnico- în înfăptuirea acestor o-
Lîngă sediul unităţii, pe ză contabila şefă. Dar cea- Tot joi, aici a început aplicarea ei în viaţă cu- materiale, a forţelor de pro biective, rod al muncii a-
terenul cultivat cu ceapă rebilonatul cartofilor, lu noscind de-a lungul ani ducţie, inclusiv repartiza vîntate a întregului nostru
verde, o echipă de coope crare pe care o efectua lor un continuu proces de rea teritorială a acestora popor, în frunte cu clasa
ratoare se afla la recoltat C.U.AS.C. mecanizatorul Luca I-Iaci- perfecţionare şi înnoire. şi sistematizarea oraşelor muncitoare, s.ub conduce
şi pregătitul legăturilor HUNEDOARA cu, în tarlaua „Luncă". Un moment decisiv în e- şi satelor - cu atit vor fi rea partidului, un fol de
pentru a fi expediate Iosif Cristea, şeful secţiei laborarea şi înfăptuirea po mai mari succesele in în primă însemnătate — prin
proaspete pe piaţa Hune mecanizare, venit să su liticii de industrializare l-a făptuirea programului de jalonarea cu claritate, în
doarei. Erau de fapt ace pa este foarte frumoasă şi pravegheze calitatea lucră constituit Congresul al l)(- edificare a orînduirii noi, concordanţă cu legităţile
leaşi harnice cooperatoare noi ne străduim să o re rii, avea numai cuvinte de lea al partidului. Atunci, de de ridicarea ţării pe noi obiective ale construcţiei
despre care am mai avut coltăm toată si să o livrăm laudă despre mecanizatorul la înalta tribună a foru culmi de progres si civili
prilejul să scriem, adică cît mai repede spre pieţele specializat în cultura carto mului comuniştilor români, zaţie". (Continuare in pag. o 3-a)
Clara Oargă, Elisabeta municipiului". fului.
Nagy, Elena Dcmeter, în La C.A.P. Buituri se re
frunte cu şefa formaţiei în tarlaua „Bearcu- me colta rapiţa şi secara masă
Rozalia Fciicr. Tot acolo canizatorii Sabin Ciupe şi verde pentru siloz. La lu
se afla şi Demeter Ladis- Petru Duma se aflau la er- cru, în tarlaua „Vale", se
lau, secretarul organizaţiei bicidatul ultimelor hectare aflau mecanizatorii loan
de partid care împreună cultivate cu grîu. împreu Plcoţ, cu combina de re
cu Maria Furdui, contabila nă cu ei s-au aflat pe tot coltat furaje, Gheorghe
şefă a unităţii, pregăteau parcursul zilei cooperatorul Tcletin, Cornel Bande şi
Ene Jarcu, la transport cu
remorcile.
La pregătirea silozului
se aflau cooperatorii Fran-
cisc Lup, loan Mihu, Cris
tian Muntean şi Liviu
Cursan. împreună cu me
canizatorul Andrei Tamaş,
care tasa straturile de
masă verde şi paie, ei se
străduiau să execute o în-
silozare de calitate.
Ora 17,15. Ajunşi la
C.A.P. Pestişu Mic, găsim
doar pe Zoriţa Brănesc,
contabila şefă a unităţii,
care — ne spunea — toc-
MIRCEA LEPADATU
La ferma de legume a C.A.P. Geoagiu, se lucrează
Ia plantatul mecanizat al răsadurilor.
(Continuare în pag. a 3-a)
„Cântecele Streiului“—
Succese în întrecerea socialistă o manifestare
7 000 tone cărbune 200 tone prafuri livrate rare globală a cărbune Restanţele au fost culturală de tradiţie
lui, Pe această bază, ci
în plus oţelăriilor. însemnate recuperate integral S-a încheiat ediţia a XII-a
cantităţi de produse re au depăşit prevederile de Colectivul de oameni ai Publicul a avut posibilita
Minerii de la Petrila fractare — cărămizi de plan „Ia zi“ la producţia muncii de Ia Secţia de a Festivalului cultural-edu- tea să urmărească cîntece
îşi amplifică eforturile şamotă, plăci termoizo- netă de cărbune cu producţie industrială Ha ca tiv „Cîntcccle Strei ului", vechi, autentice, păstrate şi
în muncă, sporind cu lantc, masă refractară — peste 15 000 tone. ţeg, din cadrul A.C.H. organizat de Consiliul oră înnobilate din generaţie în
fiecare zi producţia de au fost livrate în plus Rîu Marc-Rctczat a re şenesc de educaţie politi generaţie, dar şi eîntece
cărbune extras. De Ia din secţiile dc profil ale Printr-o mai bună cuperat integral restan că şi cultură socialistă Si- din folclorul nou care ex
începutul anului şi pînă fabricii. organizare a muncii ţele Ia activitatea de meria. Cea mai reprezen primă realităţile zilelor
la zi, cele mai bune re bază. Pe cele patru luni tativă manifestare din ca noastre, ale anilor socialis
zultate le înregistrează Mai multă calcită Colectivul de ceferişti şi o decadă, lucrătorii dc drul festivalului a consti mului.
colectivul sectorului IV, La Atelierul din Vaţa din staţia Petroşani ob aici se prezintă cu pla tuit-o concursul dc muzi Primi ie piese, executate
care a realizat supli ţine zi de zi succese în nul depăşit în proporţie că populară, cu acelaşi nu fără acompaniament. au
mentar prevederilor dc de Jos al I.M. Barza, în muncă. Printr-o bună or de 5 la sută. me, care s-a impus între pus în evidenţă eu adevă
plan mai mult de 7 000 perioada care a trecut ganizare a activităţii la manifestările artistice de rat calităţile interpretative,
din acest an s-a obţinut
tone de cărbune. Dintre suplimentar planului o fiecare punct de lucru, ei Cu principalii tradiţie ale judeţului. unele mai bogate. altele
brigăzi se evidenţiază în cantitate de peste 300 raportează îndeplinirea şi La ediţia diit acest an mai modeste. Au impresio
mod deosebit cea condu tone calcită. S-au eviden depăşirea cu regularitate ' indicatori depăşiţi au participat 28 de con nat Marin Epure ( j u d Iaşi),
să de Ştefan Alba. Sensi ţiat, prin hărnicie şi a principalilor indicatori Meşteşugarii de la Coo curenţi din jud* ţele raşi, Didina Cojan (jud N-aml),
bile sporuri de produc pe patru luni şi jumătate perativa „Drum nou" din Maramureş, Botoşani, Cluj. singurele’ care s-au încu
ţie înregistrează, pe a- conştiinciozitate în pro din an. Astfel, la tone Hunedoara se prezintă eu Galaţi. Mureş, Neamţ. Ti
ceastă lună, şi sectoarele ducţie, muncitori cum expediate, procentul rea principalii indicatori ai miş, Alba, Bistriţn-Năsăud. metat să abordeze balade,
V şi VI. sînt: Dumitru Farcaş, lizării este de 102 Ia Sibiu şi Hunedoara. Pre Maria Mocanii ( j u d Cluj),
Miruţ Mursa, loan Ma- planului de producţie zenţa interpreţilor din a- Votuţa Merticariu (jud Ti
riş, Samson Farcaş, Pa- sută, sarcina statică a substanţial depăşiţi de la miş). Ana Baneiu (jud Hu
Produse refractare vel Mariş, Pascu Birta, fost îmbunătăţită cu 1,2 începutul anului. Prin costo iudeţe eu bogate şi nedoara) Şi alţi eoneui -mi
peste plan Arghir Toc, loan Costea la sută, iar transportul tr-o mai bună organizare îndelungate tradiţii folclo au evidenţiat uncii , d i
rice a făcut ca pentru două
şi alţii. pc tren de marfă este mai a muncii în ateliere, fo laţi vocale, dai şi slăbi
Colectivele de muncă marc cu 15 tone pe fie losirea judicioasă a tim zile, oraşul ceferiştilor să
din secţiile productive Producţie netă care tren. De asemenea, pului de lucru, aprovizio devină gazda unei adevă ciuni, stingaeii. Tp-.fi le
ale F.P.R. Baru îşi in în perioada ce a trecut narea corespunzătoare cu rate sărbători a muzicii experienţă O impresii- | .
tensifică eforturile pen suplimentară din acest an staţionarea materiale, la producţia populare. Este un fapt care necunoaştere, eliiai Ir/ni-
teres s-a manifestai l ila I -
tru a livra siderurgişli- Prin strădaniile perse vagoanelor ta încărcare — marfă totală plusul este îi onorează pe organizatori,
lor pnţfuse refractare verente în producţie, prin descărcare a fost redusă dc 378 000 Iei, producţia în primul rînd conducerea costumul popular. (•!> - e ai
mai multe şi de calitate folosirea raţională, la cu o oră pe vagon. Tot marfă industrială mai clubului sindicatelor poluat, mai plin di ,iT;i -
mai bună. De la începu capacitate, a maşinilor şi cu o oră pe vagon este bine de 77 000 Ici, la întrecerea propriu-zisă a ciuri şi nylon ea ari-in.l.
tul anului, cu cele mai instalaţiilor, o a m e n i i mai scurt timpul de sta prestări servicii către reunit solişti vocali de Chiar dacă toţi eirieur mii
însemnate realizări se muncii de la I.C.P.V.J. ţionare al vagoanelor a- populaţie un plus de muzică populară cu cali prezenţi loeuu-si in m d al
prezintă colectivul dc la Petroşani au ridicat sen flate în tranzit cu ma 231 000 lei. De asemenea, tăţi interpretative şi un urban, grija pentru noştri.
prafuri exoterme, care sibil, dc Ia începutul a- nevră. (ION JURA, cores s-au livrat mărfuri în repertoriu divers. etalînd
raportează un plus dc nului, indicele de recupe pondent). plus la export. deopotrivă costumul popu MINEI CODEA
lar specific unor zone fol
clorice din întreaga ţară. (Continuare in pag a 3-a)
