Page 46 - Drumul_socialismului_1985_05

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

20,00 Tcleji
20,20 Forun
20,40 Partid
nereţi
triotic
nare
Agregatul II - ca un metronom Salt peste... timpii morţi 20.50 Cabim
mare
logica
21,05 Film
La întrebarea noastră: şi maximă operativitate în la producţia de export. De vut nici o absenţă. Şi nici Ioan Pîrv este maistru ne chinuiam cînd era vor­ „Răzb
„■în ce secţie există o ex­ trecerea de la o serie la altfel, deviza noastră este de la începutul lui 1985". principal specialist la sec­ ba de canelarea unei axe. denţei
perienţă de muncă demnă alta. Aproape toate artico­ „ritmicitate — calitate — „în iarna acestui an, cînd ţia prelucrătoare I a Com­ Se pierdea mult timp, mai 21.50 pe. Gi Teiejt
de consemnat?", Voichiţa lele noi le dăm spre exe­ eficienţă". au fost greutăţi cu asigu­ binatului siderurgic Hune­ ales la trasare, iar toleran­
Ciorogaru, preşedinta comi­ cuţie lucrătoarelor de la Din discuţia cu mai mul­ rarea energiei electrice, doara. Are 53 de ani, 30 lu­ ţele în execuţie erau destul
tetului sindicatului do la agregatul II, mai conştiin­ te muncitoare desprindem ne-am organizat astfel craţi în siderurgie, din ca­ de largi, ceea ce conducea
întreprinderea de tricotaje cioase, mai harnice, mai elementele concrete ale ex­ munca pe schimburi, îneît re 23 numai la mecanică I. în mod direct la scurtarea
tip lînă Hunedoara, ne-a receptive la nou". perienţei acestui tînăr dar producţia să nu sufere, a- „Un om de idee, cu mînă duratei de întrebuinţare a
răspuns, fără ezitare: „în La toate cele 44 de ma­ destoinic colectiv muncito­ răta Maria Trif. Toate lu­ fină şi ochi versat", ni-1 piesei. Cu ajutorul acestui BUCURE:
secţia confecţii; vorbiţi cu şini de cusut, într-o toni­ resc. „Ne ştim meseria şi o crătoarele au înţeles aceas­ caracteriza ing. Viorel Căr- dispozitiv divizor, cît se dioprogran
fetele de la agregatul II ! fiantă policromie de cu­ facem cu -plăcere, relevă tă stare de necesitate şi ati măzan, şeful secţiei. poate de practic şi eficient 0,30 La oi
agricultura
Sînt un colectiv minunat". lori, se fabrică bluze, ja­ Silvia Bădeancă. Aşa că şi venit la fabrică atunci cînd Modest, cu o privire bla­ pentru ceea ce facem noi, jurnal; 7
Prima interlocutoare este chete, hanorace, căciuliţe, produsele ies întotdeauna au fost chemate". „Şi ar jină, întrebătoare, Ioan executat din materiale re­ chemărilor
însăşi şefa secţiei, inginera costuma.şe, alte articole — frumoase şi la timp". „Lu­ mai fi probleme privind Pîrv lasă mai greu vorbele cuperate, timpul de reali­ Nicolae Cet
noul de ol
Doina Stoica. „Noi punem toate din lînă. Un adevărat crăm aici numai femei, îngrijirea maşinilor, folosi­ să curgă... zare efectivă a unei axe s-a cerii. Planii
mare bază pe lucrătoarele zumzet de stup. Maşinile subliniază Caterina Crai. rea integrală a timpului e- — Cum v-aţi numit ulti­ redus de la 72 de ore la tcgral; 8,0(
de la agregatul II, ne spu­ „torc" la unison, sub pri­ Dar toate am învăţat foar­ fectiv de lucru, economisi­ ma realizare ? cel mult 16 ore. Aceasta în sei; 8,10 Ci!
lor; 9,00 Bl
ne interlocutoarea. De fapt, virile atente şi iuţeala mîi- te bine şi respectăm rigu­ rea energiei şi materiale­ — Nu i-am căutat un nu­ condiţiile evaluării gradu­ 9.05 Rdspui
„agregatul II" este un ter­ nilor celor 44 de „albine". ros lecţia disciplinei teh­ lor, pe care cu toate le a- me aparte, deosebit. Nu-i o lui de precizie în sutimi de toVilor; l<
men impropriu, pentru că Produsele ies unul după nologice. La noi, la agre­ vem mereu în atenţie", a- invenţie de răsunet. I-am milimetru. Urmează, în or­ ştiri; 10,05
mâne; 10,3
sînt 44 de muncitoare, la altul, care mai de care mai gatul II, schimbul A, a dis­ precia Florica Fazeka.ş. zis după ceea ce face: cap dine, cîştigurile cele mai socialiste;
tot atîtea maşini, care des­ frumos, mai reuşit. părut de mult noţiunea de divizoi’, sau dispozitiv de mari : s-a făcut un salt gistrări de
făşoară o nedeclarată dar — Noi lucrăm în cea mai rebut". „Totodată, sîntem Conştiinţa datoriei, te­ divizare... considerabil peste... timpii lâ; 11,00 B
11.05 Cart
extrem de pasionantă în­ mare parte pentru export soţii şi mame, adaugă Es- meinica organizare a lucru­ •— Şi la ce se foloseşte ? morţi, a crescut producti­ noastre c<
trecere între ele, fiecare — relevă ajutorul de mais­ tera Cioca. Deci, avem şi lui, disciplina muncii, con­ — La execuţia arborilor vitatea muncii, şi, evident, Publicitate
străduindu-se să lucreze cît tru Ileana Medrea. în 1984 destule probleme de fami­ tinua pregătire profesiona­ canelaţi: axe de dimensiuni durata de funcţionare a a- de ştiri; 1
colului XX
mai mult şi cît mai bine. ne-am realizat planul pe lie. Eu am trei copii, cla­ lă, dorinţa permanentei au- mari, pînă la 5 tone (uti­ xelor. moara fol)
In secţie se execută, de întregul an cu un trimestru sele a XH-a, a Xl-a şi a todepăşiri se regăsesc în lizate la maşina de stripa- Maistrul Ioan Pîrv n-a Avanpremi
regulă, scrii mici, peste 100 mai devreme. Fără refu­ IlI-a, dar nu se pune vreo­ rezultatele bune obţinute re în bluming), axe care întocmit documentaţii pen­ 13,00- De Ii
Uniunea '1
de articole pe lună, ceea zuri sau reclamaţii pentru dată problema de a nu veni constant de secţia confecţii necesită operaţii de frezare tru brevetarea ideii sale. munist —
ce presupune o foarte bu­ calitate. Şi de la începutul la iucru. în 1984, colectivul a întreprinderii de trico­ la anumite unghiuri cu Cum n-a făcut-o nici pen­ care comit
nă pregătire profesională acestui an avem depăşiri de la agregatul II,nu a a- taje tip lînă Hunedoara, în grad ridicat de precizie, tru alte dispozitive simple, ţionară a I
ret al patr
cadrul căreia colectivul de alte operaţii de divizare la dar avantajoase, folosite în tin de şti
la agregatul II a acumulat diferite piese. atelier, care poartă semnă­ muncii inii
ordonate c
Avantajele folosirii
—
Tehnologii (pre) fabricate o solidă experienţă, exem­ dispozitivului de divizare tura lui. Consideră că aşa Bulei’u dc
Sfatul me
e bine şi aşa trebuie să
plul său fiind demn de ur­
mat. sînt mari — intervine mais­ facă fiecare la locul său tez ’.m
Secţia prefabricate are o condiţiilor ergonomice ale poate adapta rapid şi la trul Romulus Ivan. Pînă la de muncă. cu .ut,
rii: „ Rad
pondere înseninată în ca­ personalului muncitor din fabricarea unor fîşiî de DUMITRU GHEONEA execuţia lui, pur şi simplu LIVIU BRAICA -nara gener
drul I.M.C. Deva. Din 1969 secţie. Aceste preocupări alte dimensiuni, mai mici, ţa activă ii
— anul punerii ei în func­ sînt continue, fructuoase. aceste produse noi fiind zentului so
ţiune şi anul constituirii „Ultimele realizări în aces­ folosite în construcţii cu torului
României
întreprinderii —, producţia te direcţii, relevă subingi­ deschideri mari, funcţiona­ formaţii *
secţiei s-a diversificat şi nerul Sabin Mîndruţ, sînt le. Sîntem a doua secţie ’85. Pentru
modernizat continuu. Colec­ perfecţionarea sistemului de din cadrul M.I.L.M.C. care cord în ti
* La suge
tivul de aici a căutat, găsit formare a golurilor la stîlpi realizăm acest produs ex­ O zi într-o
si aplicat o seamă de so­ pentru liniile electrice ae­ trem de solicitat". zultatele t
luţii noi de execuţie a pre­ riene (folosită cu bune re­ Am stat de vorbă şi cu expres; 2:
muzicale;
fabricatelor, prin care au zultate de la începutul a- unul dintre muncitorii care folcloric ;
devenit mai rezistente, mai nului curent) şi asimilarea lucrează după noua tehno­ letin de ş
funcţionale, mai eficiente. unei noi tehnologii de exe­ logie de execuţie a stîlpi­
!
— Exigenţele vremii cuţie a fîşiilor cu goluri lor LEA, şeful de formaţie B*P“* !533Eî
nc-au determinat şi pe noi cu lungimea de 7,5 metri, Mihai Ciocoi. „Tehnologia iCini
să ne perfecţionăm tehno­ introdusă în fabricaţie doar este superioară celei folo­
logiile de fabricaţie, astfel de o lună dd zile". site mai înainte, cei II oa­ DEVA:G
îneît produsele pe care le — Ce avantaje au aceste meni din echipă şi-au în­ ţimi (Pal
noastre bu
realizăm să înglobeze mai tehnologii noi ? suşit-o şi realizăm produ­ IIUNEDOA
puţine materii prime şi c- — Sistemul modificat de se foarte bune. In prezent cindva (A
forturi umane, consumuri execuţie a stîlpilor LEA e- se lucrează la îmbunătăţi­ A) ; Stele
dern — sa
reduse de materiale şi ener­ limină aproape în totalitate rea metodei, prin realiza­ de pace U
gie, de manoperă şi, fireş­ pierderile tehnologice, de­ rea unui flux tehnologic cu ra); A 0-a
te, să fie de calitate mai termină o creştere a pro­ tratamentul termic înt'r-un mii (Arta)
bună, spune subinginerul ductivităţii muncii cu peste tunel de încălzire ce va fo­ Adela (Pa
statuetelor
Vaier Munteanu. Aşa am 10 la sută faţă de sistemul losi aburul recuperat de la r* <Tr
ajuns — singurii din cadrul iniţial şi o calitate supe­ secţia materiale izolatoare, (• - itfl
Centralei materialelor de rioară a stîlpilor. Tehnolo­ aşa îneît vom lucra mai u- Mustri pr<
tu ral); VL
construcţii — să producem gia a fost gîndită şi pusă şor, mai bine, vom executa şi un baia
în serie betoane de marcă în practică de specialişti produse de calitate supe­ LONEA:
superioară (B 600), tot mai din cadrul colectivului nos­ rioară". , P (Minerul) r i
e s c ă
solicitate de beneficiari din tru, în frunte cu şeful sec­ Căutări, iniţiative, expe­ ţci (Munc
judeţ şi din ţară. ţiei, ing. Ilie Motorga. în rienţe, care probează preg­ NOASA: (
Preocupările de promova-, ceea ce priveşte noua teh­ nant capacitatea creatoare frumoasă
re a progresului tehnic, de nologie de producere a fî­ şi răspunderea patriotică a URICANI:
rcadorului
perfecţionare a tehnologii­ şiilor cu goluri cu lungi­ unui microcolectiv muncito­ BRAD: G
lor existente vizează atît mea de 7,5 metri, are a- resc — cel din secţia pre­ canţă (Ste
reducerea consumurilor şi vantajul unui consum re­ fabricate a I.M.C. Deva. RABARZA
Ol’
rul);
I.M.C. Deva, secţia panouri mari. Ritmicitatea producţiei, îndeplinirea normelor fi­
creşterea calităţii produse­ dus de materiale şi al unei zice pe fiecare formaţie sint condiţionate şi de starea tehnică a instalaţiilor şi utilajelor pavlova —
lor, cît şi îmbunătăţirea productivităţi sporite, se G. DINU din dotare. In imagine Alexandru Cobîrlăti, Vasilc Puiu şi Aurel Bârgău, din echipa tria); Ei»
dc întreţinere condusă dc Constantin Farcaş, execută revizia unui transportor. GEOAGIU
primăverii
tură); IU
Viteze record la foraj Idei de care „profită" producţia şi neutral
BRAZI: S
le I-II; C
(Casa de
Nu de mult, în cîmpul — Cum s-au obţinut a- emoţii puternice, dar am RIA: Ră
minier Livezeni (Valea Jiu­ ceste rezultate ? — l-am învins. Am făcut „metra­ Colectivul atelierului me­ întotdeauna seînteia unor sc consumă în opt ore 800 (Mureşul)
lui), s-au înregistrat două întrebat pe tovarăşul Sever jul" la care ne-am anga­ canic din întreprinderea dc idei novatoare. „Trebuie m de fîşie. Sau, pentru na Ti 11a
recorduri absolute: forma­ Suciu, inginerul şef cu fo­ jat. Sîntem bucuroşi. Mul­ încălţăminte Hunedoara menţionat — sublinia sing. sandale — care, sc ştie, au
ţiile de la sondele 6923 şi rajul al întreprinderii. ţumim conducerilor între­ este format din peste o su­ Ioan Cremţan, şeful schim­ şi ele nevoie de fîşii —
6919, conduse de maistrul — Printr-o mobilizare de prinderii şi ă brigăzii noas­ tă de muncitori : lăcătuşi, bului A din atelierul me­ funcţionează, în aceste zile,
principal Dumitru State, excepţie a lucrătorilor de tre pentru sprijinul acor­ sudori, mecanici, strungari canic — că inovaţiile noas­ alte 3 benzi de cusut, pe
respectiv de maistrul Con­ la cele două sonde, folosi­ dat. Contăm pe el în con­ etc. Majoritatea sînt ade­ tre nu intra în categoria cîte două schimburi ! Nu
stantin Manea, au doborît rea eficientă a timpului de tinuare... Nu ne facem de- văraţi specialişti în profe­ tehnicilor radicale, teribi­ mai calculăm „profitul" Timpul
toate recordurile de pînă lucru şi reducerea staţio­ cît datoria. sia lor. „în plus — ne-a le, ci sint lucruri mărun­ producţiei. azi* m
acum la foraj în cîmp mi­ nării garniturilor pe ram­ Dumitru State, Constan­ declarat maistrul Ilic Vitan te, de care profită din plin Tot aşa stau lucrurile cu va ii calc
riabil, t<
nier pentru cărbune. Aces­ pă, exploatarea atentă a tin Manea, Ioan Săvulescu, — datorită multiplelor con­ şi cu înaltă eficienţă pro­ „maşina pentru confecţio­ Vor cade
te două formaţii de mun­ instalaţiilor, aproviziona^ Liviu Deliu, Dumitru Po- fruntări directe cu proble­ ducţia de încălţăminte". nat fîşii zimţate", care nu care vor
că, între cele mai bune la rea ritmică cu materialele ciovăli.şteanu, .Gheorghe mele producţiei de' încălţă­ Da, schimbarea principiu­ a existat pînă acum în do­ ter dc av»
nivel de I.P.E.G. Deva, fac necesare, prin dăruire în Păuna, Ioan Matei, Ioan minte — reparaţii maşini lui de funcţionare la „ma­ tarea întreprinderii, fiind o descărcări
lat grindi
parte din cadrul Brigăzii muncă, disciplină, întra­ Maftei, ceilalţi muncitori şi utilaje, montări-demon- şina de tăiat fîşii de mate­ creaţie recentă a colectivu­ sufla mo
geologice de foraj Iscroni, jutorare şi strînsă colabo­ din cele două formaţii, har­ tări, fabricarea reperelor rial" — din cauză că, în lui din atelierul • mecanic. Temperat
coordonată de ing. Gheor- rare. Spre lauda lor, cei nici şi pricepuţi sondori, complexe, programarea ma­ forma iniţială, se uza ra­ „La ce ne-ar trebui fîşii vor fi cu
ghe Negescu. în numai 15 sînt pe deplin conştienţi şinilor, înlăturarea defec­ pid tamburul utilajului — zimţate de material ?" — şi 16 grac
înl
xime
zile, ele au forat cît n-au doi maiştri au dovedit că că bătălia pentru cărbune, ţiunilor care apar la cu­ nu trebuie considerată mai s-ar mai putea întreba grade.
făcut altele în 30 de zile. dacă se munceşte cu răs­ ţite, precum şi alte inter­ mult decît este: o idee teh­ unii oameni. Le răspunde La mun
6923 a reuşit să realizeze pundere şi hărnicie se pot la care şi ei participă cu venţii operative — toţi nică de care profită pro­ muncitoarea Lucia Prisecan caldă, cu
355 metri fizici foraţi, iar obţine realizări de excep­ toată dăruirea, alături de muncitorii au ajuns la o ducţia întreprinderii I Cum? (45 la sută din personalul noros. \
6919 — 301 metri. Cu a- ţie. Totul este să vrei. Şi mineri, este grea. La fel cunoaştere atît de bună a Sînt necesare cantităţi c- atelierului mecanic, sînt fe­ care vor
proapc 150 de metri pestq ei au vrut. de conştienţi sînt însă de domeniului nostru dc acti­ norme de fîşii. De pildă, mei) : „E drept, zimţii nu dc aversr
descărcări
realizările maxime atinse — N-a fost deloc uşor faptul că pentru a asigura vitate, îneît şi i-ar dori pentru o pereche de adi- au un efect direct asupra lat grind:
pînă la această dată la ni­ — arătau cei doi şefi de energia de care ţara are orice unitate do profil din daşi, care se confecţionea­ calităţii, dar ridică aspec­ sufla mot
vel de întreprindere, bă- formaţie. Ne-am luptat şi nevoie, nici un efort nu ţară". ză în prezent, trebuie 80 tul comercial al produselor sificări tc
60 km/or;
tîndu-se chiar recordul vi­ cu roca şi cu gerul. Zile este prea mare. Nu e do mirare că în cm de fîşie. La banda nr. care înseamnă tot calita­ teorolog
tezelor fizice de foraj a- şi nopţi întregi am stat astfel dc microcolective 4, unde se produc 1000 pe­ te !" Pronccnc»
tinse la nivel de minister. lîngă instalaţii. Am trăit B. CORNEL muncitoreşti se declanşează rechi adida.şi pe un schimb. MARIN NEGOIŢÂ