Page 47 - Drumul_socialismului_1985_05

553 « MIERCURI, 15 MAI 1985 Pag. 3

Formaţia artistică—prezenţă activă,
a&sasgBEgai Industrializarea socialistă
educativă în colectivul de muncă
IZIUNE
(Urmare din pag. 1) creşterea de peste 100 de metalurgic, fontă, oţel, la­
Uierei ge- ori . a producţiei industriale minate şi minereuri com­ Scena era simplă, prac­ tuozitate la Gheorghe Jurj, — Cînd munca pe care o
Ajimentar socialiste şi cu cerinţele faţă de cea înregistrată în plexei De asemenea, pe tic nici nu era. O impro­ ia Marian Bran, strunga­ faci îţi' oferă bucurie, ca
lin in a t i- concrete ale acestui pro­ anul 1945; dezvoltarea ac­ harta economică a judeţu­ vizaseră la intrarea în sala rul, la tehnicianul Trif O- nu oboseşte. Şi aici, la noi,
iitccc pa­
re voluţio- ces în fiecare etapă a edi­ celerată a subramurilor in­ lui au apărut industrii şi de şedinţe a întreprinderii colişan, la inginerii Ioan interpreţii trăiesc fiecare
ficării noii orînduiri în dustriale de vîrf; creşterea ramuri industriale noi : in­ mecanice Orăştie. Protago­ Gogonea, Virgil Frîncu, moment artistic cu întrea­
ie infor- România — l-au avut con­ producţiei industriale în dustria construcţiilor de niştii nu erau nici ei cos­ Iustin Bursaş şi subingine- ga fiinţă. Poate şi aceas­
Itico-ideo- gresele şi conferinţele na­ perioada 1951—1983 într-un maşini şi cea a cimentului, tumaţi ca de spectacol. Dar rii Ioan Jdirea şi Dan Gos- ta contribuie In calitatea
ţionale ale partidului, pu­ ritm mediul anual de 11,5 a ţesăturilor de mătase şi îşi interpretau cu seriozita­ tian, la lăcătuşii, rectifica­ spectacolelor prezentate de
I (color),
indepen- ternic marcate de contribu­ la sută, ţara noastră făcînd confecţiilor, tricotajelor şi te rolurile, replicile succe- torii şi strungarii Ioan Mi- formaţiile noastre artistice
„Tricolor ţia decisivă pe care şi-a parte dintre ţările cu cel încălţămintei, ceea ce în­ dîndu-se curgătoare şi — cloa, Gheorghe Murg, Tra­ — opinează maistrul Ioan
adus-o, prin întreaga sa mai ridicat ritm al creşterii seamnă noi locuri de mun­ la îndemnul subinginerului ian Licescu, Petru Stoica, Pascu. Cert este că o dată
aotivitate revoluţionară des­ producţiei industriale; creş­ că, noi posibilităţi de ex­ Vasile Chevereşan, instruc­ Gheorghe Nanu, Teodor cu dezvoltarea întreprin­
făşurată în cei 20 de ani terea productivităţii mun­ primare a talentului, spi­ tor şi regizor al formaţiei Băraş ? derii noastre cresc şi se di­
de cînd se află în fruntea cii în industrie, în 1983 fa­ ritului creator, pasiunii şi — rostirea devenea mai Dar nu era timp de în­ versifică şi formaţiile ar­
partidului şi a ţării, ctito­ ţă de 1950, de 9,85 ori, cu dăruirii în muncă ce carac­ clară, subliniată de into­ trebări. Interpreţii se aflau tistice de aici. Montajul
rul Epocii de Aur a pa­ un ritm mediu anual de terizează oamenii muncii naţii. Iar cînd momentele după orele de muncă, iar literar-muzical, brigada ar­
I: 6,00 Ra- triei, secretarul general al 7,2 la sută; creşterea, pe hunedoreni, harnicul nos­ muzicale au intrat „pe mi­ ansamblului folcloric-crea- tistică, taraful, formaţia de
dimineţii ; partidului, tovarăşul Nicolae baza dezvoltării economice, tru popor. na tarafului" — formaţie ţie urma să-i ia locul la dansuri, ansamblul folclo-
2a zilei în
7.00 Radio- Ceauşescu. a venitului naţional de 16 !n anul în care sărbăto­ în care i-am reîntîlnit la repetiţie alte formaţii ar­ ric-crcaţie, soliştii sînt de
R&spundem Materializarea în viaţă a ori faţă de anul 1950 etc. rim 20 de ani de la isto­ vioară, acordeon şi taragot tistice. acum certidini în viaţa co­
tovarăşului obiectivelor privind indus­ in generosul context al ricul Congres al IX-lea al pe strungarul Ionel Vor­ Aşadar, artiştii nu erau lectivului nostru, prezenţa
seu. La pa- trializarea socialistă, for­ dezvoltării multilaterale a partidului — început al dru­ nic, sudorul Ioan Pătrăşca- costumaţi, decorul de iar­ lor activă în unitate are
e al între-
deplinit in- mulate în urmă cu două patriei, judeţul Hunedoara mului unor prefaceri înnoi­ nu, lăcătuşii Nicolae Tur- nă dintr-o aşezare rurală reale rosturi educative.
îvista pre- decenii, se regăseşte în se prezintă astăzi ca o e- toare fără precedent în dăşan, Marin Trandafir, lipsea pentru a da măre­ Şi aceasta datorită deo­
ul melodii-
ln de ştiri; impresionantul salt calitativ locventă ilustrare a poli­ toate domeniile —, comu­ Ştefan Neaţu, Ioan Mora- ţie obiceiului folcloric potrivă interpreţilor — oa­
n ascultă- pe care l-a cunoscut în­ ticii dinamice promovată niştii, toţi oamenii muncii ru, frezorul Aurel Cioran transpus într-o superbă meni de nădejde ai colec­
Bulctin de treaga configuraţie econo- de partidul comunist, de din judeţul Hunedoara a- — interpreţii de proză s-au metaforă şi, totuşi, mo­ tivului —, îndrumătorilor
, limbii ro- mico-socială a ţării, Româ­ dovedit deodată neîntrecuţi mentele spectacolului-crea-
3in ţările secretarul său general, to­ duc prinosul lor de recu­ formaţiilor (iar aici sing.
» Noi înre- nia reducînd tot mai mult, varăşul Nicolae Ceauşescu. noştinţă partidului, secre­ dansatori. Vasile Chevere­ ţie „Soare, soare, mîndru Sică Chevereşan si-a pus
izică cora- mai cu seamă în ultimul Comuniştii, toţi oamenii tarului său general, tovară­ şan îi urmărea cu ochi de soare" erau înălţătoare prin în valoare atributele de
in de ştiri; deceniu, decalajele faţă coregraf şi nu încerca să-i text, interpretare, desen specialist — coregraf, in­
minunatei muncii hunedoreni, autori şul Nicolae Ceauşescu,
rii; 11,35 de ţările industrializate. De şi beneficiari ai tuturor pentru grija statornică cu întrerupă. N-avea motive. coregrafic, partitură muzi­ structor, regizor), îndrumă­
,00 Buletin aici temeiul aprecierii pe măreţelor înfăptuiri din a- care conduc destinele po­ Chipu-i radia. Şi poate se cală. Perechile băieţilor din rii competente a organiza­
Ştiinţa se- care o făcea tovarăşul ceşti cei mai luminoşi ani porului spre culmi tot mai întreba: de unde atîta vir- dansuri — şi ele ingineri, ţiei de partid şi nu în ul­
,25 Din co­
lilii; 12,45 Nicolae Ceauşescu în ma­ din istoria milenară a pa­ înalte de bunăstare şi fe­ tehnicieni, strungari, fre­ timă instanţă, dimpotrivă,
radio-tv. ; gistralul Raport prezentat triei, pe care cu justificată ricire, exprimîndu-şi, în a- zori, funcţionari (Victoria sprijinului moral acordat
Ia 3; 15,00 la Congresul al Xlll-lea al mîndrie patriotică îi numim celaşi timp, hotărîrea una­ Moldovan, Marcela Sav-, de directorul unităţii.
etului Co- Cînîeceîe
Iă de edu- partidului : „Dintr-o ţară „Epoca Nicolae Ceauşescu", nimă de a acţiona cu toate Rodica Borza, Marin Fur- Prezenţa activă, educati­
, revolu­ agrară, cu o industrie şi o îşi fac un titlu de mîndrie forţele pentru materializa­ dui, Viorica Mihăilescu, Si- vă a formaţiilor artistice
tului tine- agricultură slab dezvoltate, că prin- munca lor neobo­ rea integrală a mobiliza­ \i& mona Dinea, Daniela Ian- în v i a ţ a colectivului
16.00 Bule- Stresului'
1G,05 Hora România s-a transformat sită, urmînd neabătut cu- toarelor sarcini ce le revin cu, Zorica Bentea, Mariana întreprinderii este con­
î; 16,35 Co­ într-o ţară industrial-agra- vîntul partidului, acest mîn- din documentele celui de-al Murg, Mariana Mara) — în­ firmată şi do progra­
mice; 16,55 ră, cu o industrie puterni­ dru colţ de ţară ocupă — Xlll-lea Congres al parti­ cununau prin graţie şi ta­ mul brigăzii artistice. Un
ui; 17,00 (Urmare din pag. 1)
; 17,o* Sin- că, modernă şi o agricultu­ în puternicul mecanism al dului, avînd ferma convin­ lent momentele coregrafi­ program viu, antrenant şi,
aut ră socialistă în plină dez­ economiei româneşti — lo­ gere că în acest fel viaţa ce inspirat gîndite de re­ mai presus de toate, „Ier
OIn sc- voltare". Iar ca argumente cul I pe ţară la producţia lor, judeţul, ţara întreagă rea nealterată a motivelor gizor şi expresiv redate. obiect", fidel cotidianului
•nal „ Tî- indubitabile în sprijinul a- d huilă, minereu de fier vor cunoaşte noi şi măreţe şi materialului din care e Repetiţia n-a obosit nici văzut şi cercetat din inte­
— prezen- e confecţionat costumul popu­
irirea pre- cestei aprecieri, construc­ şi energie electrică, locul împliniri, la înălţimea tim­ un interpret. Chipurile lor rior cu convingerea func­
>t şi a vii- torii noii Românii aduc: al ll-lea la cărbune, cocs pului pe care îl trăim. lar nu poate fi scăpată înfloreau parcă cu fiecare ţiei constructive a satirei.
m ist al nici un moment din vedere. replică, cu fiecare mişcare
uzică, in- în ce priveşte participa­
Lgricultura coregrafică. LUCIA LICIU
iducţii re- rea interpreţilor din jude­
sectoarelc ţul nostru, singura care a
dv. ; 22,00 dovedit reale calităţi artis­
I 23,00 Ro­ Consfătuire organizată de
ii Prono- tice este Ana Banciu din
Bijuterii Deva. Şi într-o oarecare
3 Tezaur măsură Traian Crăciuniae u
-24,00 Bu- din Simeria. Ceilalţi tre­ revista „Munca de partid
buiau selecţionaţi cu mai
mult discernămînt de că­ Ieri a avut loc, la Deva, munca politico-educativă şi
tre conducerile aşezămin­ o consfătuire cu caracter îndeplinirea sarcinilor de
telor culturale. Pc viitor, de schimb de experienţă, plan, nivelul politico-ideo-
poate conducerea clubului organizată de revista „Mun­ logic şi educativ al actului
’i pc înăl-
Dragcle şi dirijorul, la rîndul lor, ca de partid" şi Secţia pro­ cultural, formarea şi edu­
e (Arta) ; vor alcătui pentru acom­ pagandă a Comitetului ju­ carea cadrelor ca revoluţio­
Undeva, paniament o formaţie or­ deţean dc partid, avînd ca nari dc profesie, întărirea
n — sala chestrală mai mică, forma­
irnă (Mo*- temă „Caracterul militant spiritului de demnitate în
; Sezon tă din .cei mai buni instru­ al muncii politico-educati- conştiinţa tineretului şco­
is (Flacă- mentişti care să sprijine lar, formarea personalităţii
une a lu- discret concurentul, să-i o- ve — condiţie a noii sale
fROŞANI: calităţi". umane în consens cu prin­
Legenda fere tonalitatea dorită, iar cipiile umanismului revo­
îg (Uni- Din colectivul de oameni ai muncii dc la Uzina dc piese de schimb şi reparaţii uti­ publicului să-i fie clar cine Au participat secretari şi luţionar.
'I laj minier Deva, strungarul Milian Boca, lucrînd pe strungul Carusel (ie 3 300 mm, a evoluează în întrecere — secretari adjuncţi cu pro­ Consfătuirea a relevat
reuşit în scurt timp să-şi înscrie numele printre cei mai buni meseriaşi de aici. blemele dc propagandă ai
ve iv. ul­ solistul sau taraful. experienţe interesante, op­
ii O fată comitetelor de partid din ţiuni noi, derivate din ne­
ceafărul); mai multe întreprinderi voia perfecţionării continue
a Wolmi miniere, siderurgice, din
ETRILA : a stilului şi metodelor mun­
speran- Remedierea defecţiunilor la apartamente - o problemă energetică şi investiţii, ac­ cii de conducere a întregii
c); ANI- tivişti de partid, ai unor activităţi de educaţie revo­
c viaţa e
icitorcsc); a 1 6 . 0 . L, dar şi a celor ce locuiesc în ele instituţii do cultură şi în- luţionară a oamenilor mun­
mânui to- văţămînt, alţi lucrători din cii, punîndu-se permanent
Etetczat) ; domeniul muncii de propa­ la temelia acestei activi­
ii în va- gandă.
îşie); GU- Pe adresa întreprinderii ţă a audienţelor şi sesi­ lele lunii aprilie, inclusiv Un accent deosebit va tăţi obiectivele şi sarcinile
;i*e (IMLne- de gospodărie comunală şi zărilor, am întocmit grafi­ duminicile, cînd vremea a trebui pus pe calitatea lu­ Mai mulţi participanţi adoptate de Congresul al
3: Ana locativă din municipiul ce cu adresele exacte unde permis executarea acestor crărilor la fiecare gen de au prezentat intervenţii vi- XlII-ica, programul ideo­
e I-II (Pa-
(Flacăra); Hunedoara vine un număr s-au semnalat stricăciuni, lucrări, dar numărul sesi­ remedieri pentru ca, aco­ zînd legătura strînsă între logie al partidului.
Simfonia însemnat de sesizări — în funcţie de gradul de u- zărilor la acest capitol este lo unde s-a executat hidro-
a de cul- scrise ori verbale — cu pri­ zură, intervenim pentru a încă mare. S-a acţionat pî- izolaţia, repararea instala­
Prindeţi
(Dacia) ; vire Ia unele defecţiuni ce rezolva situaţia. în primul nă acum la blocurile T1 ţiilor din subsoluri, ori în­ Toţi locuitorii în cîrnp
l — scrii- survin la aparatamentele trimestru al acestui an, am din bulevardul Traian, nr. lăturarea condensului să
f: Tăunul proprietate de stat. Cită efectuat remedieri pentru 2, blocul C 44, strada Mu­ nu se semnaleze din nou
i); SIME-
personale receptivitate se manifestă înlăturarea condensului la reşului 10, blocul V 2 — aceeaşi situaţie. Dar şi lo­ (Urmare din pag. 1) dar ne dăm seama repede
i: Grăsu­ faţă de problemele cetăţe­ un număr de 103 aparta­ bulevardul Dacia, nr. 27, catarii sînt chemaţi să în­ că ne-ara înşelat. Cele
na). nilor, cum sînt mobilizate mente. V 3 — strada Munteniei, treţină şi să înlăture de­ mai se pregătea să plece două femei erau Gcorgcta
echipele de constructori şi Notăm cîteva adrese, blocul D 2 — Micro IV. fecţiunile în băi, să evite acasă. Bojan, vicepreşedintele
instalatori ale unităţii pen­ unde echipele de zidari Apa în subsoluri — pre­ fenomenele de condens Ne interesăm unde şi ce biroului executiv al consi­
tru a remedia prompt de­ conduse de Gheorghc Muş­ ponderentă mai cu seamă prin aerisirea frecventă a se lucra la acea oră în liului popular comunal,
fectele la instalaţiile sani­ te, Vasile Mestecan, mais­ în cartierele Micro VII, VI încăperilor ori evitarea us­ unitate, deoarece în par­ care venise împreună cu
tare ori la pereţii şi tera­ trul Constantin Bobîlcă, şi V — semnalată la 97 de cării rufelor în aparta­ celele unde era cultivată contabila primăriei într-un
sele blocurilor, cît de ope­ Ion Carp, Andrei Andro- apartamente, este cauzată sfecla nu am văzut pe ni­ fel de „inspecţie" să vadă
iii iientru mente. De asemenea, avînd
: vi v aiea rativ intervin acolo unde nic au efectuat lucrări de de distrugerea coloanelor în vedere că prezenţa a- meni. Iar cultura era inun­ cum s-au repartizat lotu­
cerui' va- situaţia nu suportă nici înlăturare a condensului : dc scurgere a apelor me­ dată de pir şi alte bu­ rile. La remarca noastră
r noros. cea mai mică amînaro ? Am apartamentele 4 şi 47 din najere, înfundarca canali­ pci în subsoluri se dato­ ruieni. Ne spune că Ileana că buruienile sufocă sfecla
oi locale, rează în cele mai multe ca­
şi carac- căutat răspunsuri acestor blocul Cl-4, strada Prutu­ zărilor exterioare sau de­ zuri distrugerii coloanelor Radu, inginerul şef al uni­ şi că la această dată ea
nsoţite de întrebări, purtînd discuţii lui, nr. 23 şi 24 din "blo­ fecţiuni la instalaţiile din tăţii, este plecată împreu­ trebuia deja prăşită, vice­
;rice. Izo- cu factori do răspundere cul 28, strada Rîndunicii, subsolurile blocurilor. Echi­ de scurgere a apelor me­ nă cu mecanizatorii la în- preşedintele consiliului
yîntul va din cadrul întreprinderii apartamentul 1 din blocul pele de instalatori, organi­ najere, trebuie evitată in­ sămînţarea cu porumb a popular „motiva", cu seni­
din sud. troducerea în obiectele sa­
minime de gospodărie. 42, bulevardul'Dacia, apar­ zate pe microraioane, au unei sole eliberată de ma­ nătate, că întîrzierea s-ar
între 11 — Avem de efectuat — tamentele 21, 23, 16 şi 17 rezolvat pînă acum aceas­ nitare a unor resturi me­ să verde. Despre preşedin­ datora ploilor care au că­
cele ma- ne relatează Tiberiu Koncz, din blocul 2, strada Mureş, tă anomalie — paralel cu najere sau articole care tă nu ştiu exact ufide este. zut din abundenţă în sup-
şi 29 de
directorul I.G.C.L. — un nr. 33, 35, 36, 31 şi 32, din remedierea defecţiunilor la înfundă scurgerea. în cazul Brigadiera, după ce a re­ tămîna precedentă peste
volum mare de lucrări. Pro­ blocul L 3, strada Ştran­ instalaţiile sanitare din in­ unor astfel de defecţiuni, partizat loturile pentru satul Pestişu Mic(!).
imea va fi bleme sînt multe şi inter­ dului. teriorul apartamentelor — între locatarii -aceleiaşi scări praşilă la sfeclă pe mem­ Se impune ca biroul co­
temporar trebuie să existe colabora­
dea ploi, vin tot timpul altele. Ele In ultima vreme, datori­ la un' număr de 26 subso­ bri cooperatori (de ce abia mitetului comunal de partid
: caracter cuprind o parte din a- tă faptului că temperatura luri. Instalatorii Marin Dră- re, să anunţe dispeceratul luni ?), plecase acasă Toc­ să acţioneze cu energie şi
oţild de partamentele proprietatea permite efectuarea de lu­ ghici, Ioan Ciorbagiu, Ioan I.G.C.U., să nu folosească mai ne gîndeam că ziua răspundere maximă pen­
rice. Izo-
/întul va noastră şi se împart în crări exterioare, ritmul la Micaţiu, Alidor Popa, Fă- coloana pînă la intervenţia era foarte bună de lucru tru mobilizarea întregii
2U inten- trei mari capitole: con­ remedierea condensului- s-a nel Ivănică, Mircea Buda echipei de urgenţă şi să nu şi nimeni nu se află în suflări a satului la prăşi-
•e de 45— densul în apartamente, in­ •redus, lucrările concentrîn- răspund prompt la frecven­ distrugă coloanele de scur­ cîrnp, cînd zărim în tar­ tul sfeclei şi întreţinerea
;ud. (Mc- celorlalte culturi, în vede­
viciu AI. filtraţiile la terase şi pre­ du-sc mai cu seamă la re­ tele solicitări pentru reme­ gere din subsol. laua cu Sfeclă două per­
zenţa apei în subsoluri. pararea teraselor. Reţinem dierea unor astfel de defec­ soane. Mergem acolo, cre- rea încheierii în timp op­
După registrele de eviden­ că s-au folosit din plin zi­ ţiuni. ESTERA ŞINA zînd că au ieşit la prăşit, tim a tuturor lucrărilor.