Page 49 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 49
PROLETAR] DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ
i EPOCA NICOLAE CEAUSESCU j
...... ...................... ■ ............................................ .................................. ..................... \
epoca marilor împliniri socialiste ţ
\
Haţegul văzut cu ochii locuitorilor săi }
DOUĂ DECENII DE PREFACERI ÎNNOITOARE
PE MELEAGURILE JUDEŢULUI HUNEDOARA
ORGAN AL COM ITETU lu 1 JUDETEA N HUNEDOARA AL P C
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N Haţeg - 1945. Localitate rent alimentară, cu Între extinsă, un liceu şi o şcoa
cu statut de „Comună re prindere de fabricare a lă generală cu 12 săi ae
şedinţă urbană", Împovă berii şi malţului, Întreprin clasă, un cinematograf cu
rată economic şi social de dere prelucrătoare de le 350 de locuri, spital de
Anul XXXVII, nr. 8 554 JOI, 16 MAI 1985 4 pagini — 50 bani cele mai multe dintre ta gume, secţie de prelucra 240 de paturi, cu spaţii co
rele unui trecut de tristă re a cărnii, cu o agricul merciale moderne, cu 20
amintire. tură şi zootehnie Înfloritoa km reţea de canalizare şi
Haţeg - 1965. 3 500 de re, cu complex de Îngră staţie de epurare c apelor
Astăzi se deschid în Capitală lucrările locuitori, o producţie indus şate a tineretului taurin cu reziduale, cu peste 30 km
trială de aproape 300 mi 3 000 locuri, cu un altul de de drum asfaltat şi multe
lioane lei; zestrea de lo ingrăşare a berbecuţilor de altele, aproape fără excep
Forumului tinerei generaţii pusă la dispoziţia locuito 10 000 locuri şi altele, ca ţie construite in ultimele
de
stat
cuinţe
proprietate
două decenii, in epoca pe
in
Încadrarea
re
asigură
rilor oraşului - 42 de a-
partamente. Spaţii comer muncă a peste 5 500 de care cu mindrie o numim
Ceauşescu".
Nicolae
„Epoca
oameni; o bază materială
' Sub înaltele auspicii ale mentale de perspectivă ale voltarea economico-socială ciale noi — zero, reţele de a vjeţii sociale constind din
secretarului general al parti educării comuniste, revolu şi în sistemul democraţiei apă şi canal — zero. Oraş Acesta este Haţegul anu
dului, tovarăşul Nicolae ţionare a tinerei generaţii, muncitoreşti, revoluţionare, al in devenire. peste 2000 apartamente lui 1985, in cifre.
Ceauşescu, astăzi se deschid ale întregii activităţi a or perfecţionării întregii activi Haţeg - 1985. 11 000 de construite din fondurile sta
în Capitală lucrările Foru ganizaţiilor de tineret, stu tăţi de organizaţie. locuitori, o producţie indus tului sau cu sprijinul sta ION CIOCLEI
mului tineretului, constituit denţi şi copii. Dezbaterea Raportuluî, a trială de peste 800 milioa tului, o reţea de prestări
de cel de-al Xll-lea Congres Programul tinerei genera celorlalte documente aflate ne lei, industrie preponde de servicii modernizată şi (Continuare în pag. a 3-a)
al U.T.C., a XlV-a Conferin ţii are ca principal obiectiv pe ordinea de zi ale Con
ţă a U.A.S.C.R. şî a V-a Con asigurarea unui cadru uni gresului U.T.C. şi Conferin
ferinţă Naţională a Organi tar pentru intensificarea e- ţelor U.A.S.C.R. şi Organi
zaţiei Pionierilor. forturilor întregii generaţii zaţiei Pionierilor vor prilejui
într-o puternică revărsare tinere, a organizaţiilor de relevarea contribuţiei active
de entuziasm şi optimism, tineret şi copii, în vederea a tineretului la marile şi pro
marele forum tineresc va dez participării, sub conducerea
bate şi adopta Programul ti partidului, la opera de edi fundele transformări dobîn-
nerei generaţii din Republica dite de poporul nostru, sub
ficare a socialismului şi co
Socialistă România, înteme munismului în patria noastră. conducerea partidului, pen
iat pe Programul partidului tru transformarea revoluţio
de făurire a societăţii socia De asemenea, Programul
sintetizează concepţia P.C.R., nară a societăţii româneşti.
liste multilateral dezvoltate a secretarului său general, Epoca deschisă de Con
şi înaintare a României spre cu privire la locul şi rolul gresul al IX-lea al Partidu
comunism — operă de o tinerei generaţii în societa
lui Comunist Român, epoca
inestimabilă valoare teoreti te, tradiţiile istorice ale ti
cea mai bogată în împliniri
că şi practică a tovarăşului neretului, obiectivele şi sar
Instaurat tcmenic în- conştiinţa cetăţenilor din Haţeg, noul nu mşi este o... noutate,
Nicolae Ceauşescu, secreta cinile în domeniul educaţiei (Continuare în pag. a 2-o) el se exprimă firesc prin toate aspectele vieţii cotidiene.
rul general al partidului. El sale în spirit revoluţionar, al
defineşte orientările funda creşterii participării la dez-
:/V. W v- .
* VA hl IA A r!
■ ‘ftk. ■ ■ ▲ A
; -V r A M I * a V 1 • A V J K I A * O L A
!r Ui > , ‘.y\vo
x
Eficienţa sporită a costurilor xemplul lor a fost urmat
Toţi locuitorii comunei fără excepţie de marea majoritate a lo
de producţie mici, cuitorilor satului. Singura
care n-a pus încă mi
să iasă în cîmp, la sapă! na pe sapă este Maria
sau ce reprezintă economisirea Vărzar. De ce ? Nu există
în raidul întreprins marţi, gadă a cooperativei agri — Nu. După amiaza, îm un motiv temeinic, M. Văr
a 0,01 lei/mc de prefabricate 14 mai a.c., în comuna Şoi- cole şi participă efectiv la preună cu Ion, bărbatu- zar fiind casnică, deci are
muş, ne-am oprit, întîi, la buna desfăşurare a întreţi meu. El lucrează la Fabri timp din belşug.
sediul consiliului popular. nerii culturilor. ca de pîine din Deva şi în tarlaua „Sighete",
Pc fondul unui ritm a- Nicolae Ceauşescu, la re unde lucra brigada din Şoi-
lort, imprimat producţiei centa Consfătuire de lucru Aici se afla doar un func — Care este opinia dum după-amiaza vine la Sapă. muş, discutăm cu Elena
zilnice, în scopul atingerii de la C.C. al P.C.R., vom ţionar ce avea sarcina să neavoastră cu privire la — Am văzut mai încolo Potinteu, economista fermei
cit mai rapide a nivelului acţiona şi în continuare răspundă la telefon. Ni s-a participarea oamenilor la o porţie ce n-a fost încă vegetale, care ne spune :
(cumulat) la toţi indicatorii pentru recuperarea totală spus că ceilalţi lucrători de muncă ? începută. Pe ţăruşul de la — înregistrăm o bună
de plan, harnicul colectiv a rămînerilor în urmă". la consiliu sînt plecaţi să — Realizăm o bună mo capătul ei era scris Lugo- participare la muncă. Mulţi
al întreprinderii de mate In secţiile întreprinderii, mobilizeze oamenii la sapă. bilizare. Ca rezultat, prima jan Ionuc. Cine este ? cooperatori — Maria Gro-
-
riale de construcţii Deva costurile de producţie nu Am revenit la sediu, mai praşilă la sfecla de zahăr — Din satul nostru, lu pean, Maria Sav, Traian
îşi concentrează permanent sînt privite ca o noţiune tîrziu, în dorinţa de a con se apropie de sfîrşit. crează, parcă, la poştă, la Mihăieş, Victor Maier şi
forţele şi în direcţia redu abstractă. „Noi ştim — sub semna cum se implică or alţii — şi-au săpat deja su
cerii continue a costurilor linia maistrul Gheoi'ghe ganul local al puterii şi ad prafeţele repartizate.
de producţie, creşterii efi Orosan, de la „prcfabrica- ministraţiei de stat în buna ÎN COMUNA SOIMUS — Sînt şi porţii neînce
desfăşurare a întreţinerii pute.
culturilor. L-am găsit pe In satul Boholt se aflau Deva, iar nevastă-sa e cas — Da. Cele atribuite coo
I. M.C. B Î R C E A Ioan Mandula, secretar al doar copiii şi oamenii de nică. Ar fi putut să vină peratorilor Pane Lingurar,
biroului executiv al consi vîrstă înaintată. I-am în- şi el la sapă pînă acum că, Ionuc Lugojan (altul decît
liului popular. tîlnit pe săteni într-o tarla uite, mulţi şi-au terminat cel din Bălata), Ana Jula,
cienţei economice. „Nu do te“ — că fiecare gram de cu sfeclă din apropierea a- suprafeţele repartizate. Nicolae Iacob, Dragomir
resc să, mă mai opresc la material şi fiecare leu e- — Vin chiar acum de la batorului de păsări. Intrăm Printre primii cooperatori Male, Clara Muntcanu şi
greutăţile provocate de iar conomisit la locul nostru Bălata, unde am ajutat la în vorbă cu Maria Oprean. din brigada Bălata ce au altele. Cei în cauză lucrea
nă — ne-a declarat Olim de muncă se răsfrîng înze mobilizarea la sapă a oa — Mai am un pic şi ter ieşit la praşila sfeclei se ză pe la Deva şi zic că
piu Matei, inginerul şef al cit în rentabilitatea unită menilor din sat. Fiecare min porţia — ne spune numără Dionisie Muntean, n-au timp să vină la lucru.
unităţii. Pe noi ne-a tras ţii şi la nivelul ţării. Ca să dintre membrii biroului c- cooperatoarea. Ioan Turcu, Petru Popa, în discuţia noastră inter
mult în urmă luna ianua dau numai un exemplu, e- xccutiv răspunde de o bri — Singură aţi prăşit-o V Augustin Nan şi alţii. E- vine cooperatoarea Floarea
rie, cînd s-a pus cel mai conomia de energie electri Bodea.
acut problema energiei, a că de numai 0,01 lei/mc de — Eu lucrez la „Avicola"
celorlalte consumuri de fîşii cu goluri, pe primul Mintia, iar băiatul, Eugen,
materii prime şi materiale. trimestru, a adus-o econo la Exploatarea minieră Ccr-
Greul a constituit însă şi mie de 6 000 lei la întrea tej. Azi ne-am luat amîn-
un examen, întrucît s-a de ga cantitate din acest sor doi zi liberă şi am venit
clanşat o adevărată cam timent".
panie de analize pe grupe Din „bănuţi se fac ma la sapă. Petru, bărbatu-
11
de produse pentru reduce rile valori, creşte rentabi meu, a lucrat în schimbul
rea la maximum a costu litatea produselor fabrica de noapte şi de la ora 12
a venit şi el în cîmp. Deci,
rilor de producţie. Măsuri te şi, implicit, . beneficiul cred eu, că dacă lucrezi la
le întreprinse nc-au permis unităţii. Acest adevăr este oraş nu este un motiv să
ca minusul do 14 milioane nu participi la muncă în
lei, înregistrat în ianuarie pe deplin cunoscut şi, în a- C.A.P.
la producţia marfă, să-l di cela.şi timp, susţinut con Aurel Luca, preşedintele
minuăm în următoarele 3 secvent în activitatea prac- cooperativei, Ioan Ilcrţ, in
luni la 3 715 000 lei. Con ginerul şef, şi Angeln Szo-
form sarcinilor formulate MARIN NEGOIŢA kely, şefa fermei vegetale,
de secretarul general al s-au aflat întreaga zi de
p a r t i d u l u i , tovarăşul (Continuare în pag. a 2-a)
marţi în cîmp, unde au or
ganizat şi coordonat buna
desfăşurare a întreţinerii
ÎN INTERIORUL ZIARULUI culturilor. Cu toate aces
tea, sediul unităţii era foar
Eforturi unite - constructor, beneficiar - pentru te animat, deoarece tot
grăbirea punerii în funcţiune QQ „Să îngrijeşti maşina personalul tehnico-adminis-
ca pe propriul avut" Să nu îngăduim ca oameni trativ 'a rămas în birourile
lipsiţi de răspundere să distrugă zonele verzi ale ora
şului B Buletin rutier. La C.A.P. Zam mecanizatorul Ioan Pctruţ seamănă ultimele suprafeţe cu poruml) B. TURDEANU
după masă verde.
(Continuare în pag. a 2-a)
