Page 50 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 50
Pan 7 DRUMUL SOCIALISMULUI
Astăzi se deschid In Capitala lucrările Eficienţa sporită a costurilor de producţie
Forumului tinerei generaţii (Urmare din pag. 1) nicianul principal Rodica sută, iar pe patru luni —
tru, o creştere cu 3,7 la
Someşan, şef secţie prefa
20.00
Tclcjl
tică dc Gheorghe Todic, bricate. Adică, pentru fie 1,1 la sută. 20,45 Studie
(Urmare din pag. 1) ta rodnicia efortului lor, in situîndu-se, an de an, intre Viorel Olariu, Maria Mu- care metru cub de fî.şie La secţia „PREMO", con Ediţie
tegrat în cel al tuturor oa organizaţiile fruntaşe pe ţară. rărescu, Anton Dorodici -şi s-au economisit materii pri dusă de Gheorghe Bogdan sacral
materiale şi spirituale din menilor muncii de pe aceste Raportînd importantele rea alţi oameni fruntaşi din me şi materiale în valoare — unde producţia fizică se tinere
întreaga istorie de construc străvechi meleaguri, desfăşu lizări obţinute pînă acum, ti secţia prefabricate. Datori de 8,29 lei, energie electri măsoară în kilometri — s-a * Pro
duh
ţie socialistă, care poartă rate de-a lungul întregului neretul hunedorean - tă lor s-a obţinut, pe pri că — 0,01 Ici, combustibil înregistrat o rată a renta tine
pecetea personalităţii secre cincinal 1981 — 1985. Numai U.T.C.-iştii, studenţi şi elevi mul trimestru, o rentabili — 0,21 lei, la cheltuielile bilităţii de 14,57 la sută, Doc
tarului general al partidului, în anul 1984 valoarea lucră — vor exprima, în acelaşi tate de 24,56 la sută (în loc cu întreţinerea şi repara de circa 3 ori mai mare * E i
aa
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rilor efectuate de tineri în timp, angajamentul lor so de 12,48 la sută, planifica rea utilajelor — cîte 1?,33 decît cea planificată. Pe loa.»
a gîndirii şi acţiunii sale re industrie, construcţii, agricul lemn de a depune întreaga tă) la stîlpi LEA, iar la fîşii lei etc. La nivelul produc perioada care a trecut din Spc
litei
voluţionare, a adus şi în tură, transporturi s-a ridicat lor capacitate de muncă, cu goluri, aceasta a atins ţiei realizate din acest sor acest an, beneficiul supli 21,40 Tclcjl
viaţa tineretului un suflu în la peste 236 milioane lei. deplinul lor entuziasm în un nivel de 38,17 Ia sută timent, economiile citate mentar obţinut la acest 22.00 tnchk
noitor, dinamism revoluţionar Organizaţiile U.T.C. şi-au slujba înfăptuirii neabătute (cu 6,87 la sută peste ni urcă la un total de 465 000 produs este de 563 000 lei. inului
fără precedent. sporit contribuţia la realiza în viaţă a obiectivelor şi velul planului). Care au lei". La obţinerea acestei valori
Această epocă de adevă rea indicatorilor producţiei sarcinilor ce revin judeţului fost căile de creştere a ren „aportul" utilajelor este de
rată renaştere naţională, de fizice şi nete prin angaja nostru din documentele is tabilităţii, de pildă, la fî- 2 083 lei/km ! 1 K A C
înfăptuiri şi certitudini, de mente proprii asumate în a- toricului Congres al Xlll-lea — Trebuie înţeles că u-
cutezătoare ascensiune a dunările oamenilor muncii, al partidului pentru cincina şiile cu goluri ? „Economii I.M.C. BTRCEA tilajele noastre au funcţio BUCURE
României socialiste, se iden preocupările lor fiind puter lul 1986—1990 şi pentru în le realizate prin buna gos nat bine, peste duratele dioprogran
tifică în conştiinţa poporului nic stimulate de aplicarea treaga perspectivă pînă la podărire a tuturor valori planificate, ne-a explicat 0,30 La oi
agricultura
nostru ca o epocă de nouă mecanismului economico-fi- sfîrşitul secolului. lor ! — ne-a declarat teh- Discuţiile purtate cu sing. maistrul Traian Jurcă, se jurnal; 7
tinereţe şi încredere în des nanciar al eficienţei maxi Dorel Vlaiconi (biroul pro cretarul organizaţiei de chemărilor
tinul comunist al patriei, în me, a principiilor şi exigen ducţie), tehnician Ana Lun- partid. Adică, maşinile de Nicolae C
care tînăra generaţie, alături ţelor autoconducerii şi auto- 44 caşu (birou mecano-cner- armare longitudinale şi panoul de
trecerii; 8/
de întregul popor, se afir gestiunii muncitoreşti. De-a „Ilustrată pe adresa gctic), economist Cornelia transversale, centrifuga, sei; 8,10 J
mă ca o puternică forţă so lungul întregului cincinal, or Strocscu (contabilitate-fi- staţia de betoane etc. nu românesc;
cială a progresului şi civi ganizaţia judeţeană Hune nanciar) şi alţi specialişti au stagnat accidenta], valo ştiri; 9,05 !
cultătoriloi
lizaţiei. doara a Uniunii Tineretului C.A.P, Orăştioara de Sus din I.M.C. Deva au rele rile planificate pentru re dc ştiri; li
Participînd la marele Fo Comunist s-a manifestat ca vat noi valenţe ale micşo Festivalulu
rum al tinerei generaţii, de Intr-un articol publicat in apropiere. Aceasta in timp rării costurilor de produc pararea lor fiind econo tarea Ron
Armonii c<
legaţii Hunedoarei muncitoa un puternic detaşament pe numărul din 11 noiembrie ce, de peste patru ani, aici ţie. La panouri mari, con misite. în plus, maşinile şi letin de s
re, veşnic tinără, vor rapor frontul muncii şi educaţiei, 1984, al ziarului nostru criexistă o instalaţie nouă de sumurile specifice de be instalaţiile au fabricat tu port pior
buri şi în intervalele pre
’
color;
ticam slaba preocupare ce alimentare cu apă, dotată ton armat au fost reduse văzute pentru acele opriri, 12,00 Bule
exista la C.A.P. Orăştioara cu două electropompe şi cu 1,2 tone/1000 mc, iar la fapt ce se răsfrînge, si pe Din corn
12,15 INI
de Sus in pregătirea co toate anexele necesare, ca diverse elemente de con această cale, în costul de ştiinţific
respunzătoare a adăpostu re insă n-a funcţionat nici strucţii (grinzi, elemente de la 3; 15
Ritm şi calitate In realizarea rilor de animale pentru odată, pe motiv că f’ntina acoperiş, diferiţi stîlpi etc.) producţie. Sîntem hotăriţi rctului
viitor;
stabulafia de iarnă. Tot a- din care se asigura apa a cu 3,4 tone/1000 mc. La tu să acţionăm şi în conti ştiri; ,
I N V E S T I Ţ I I L O R tunci arătam lipsa de răs secat, O soluţie există. Apa buri de presiune, în apri nuare ca buni gospodari, preţi d
pundere şi de iniţiativă, să se aducă in grajduri lie, s-a redus consumul de să înfăptuim sarcinile tra 10,25 7
slabul interes manifestat prin pompare din riul Gră ciment cu 2,7 tone/km e- sate de secretarul general mică;
cuini;
Eforturi unite — constructor, de conducerea cooperativei, dişte, care trece chiar prin chivalent, iar la b.c.a. cu al partidului, tovarăşul ştiri;
2,8 tone/1000 mc. O contri
Nicolae Ceauşescu, în legă
V
de toţi cei care muncesc faţa incintei zootehnice. Ar
in zootehnie pentru buna fi nevoie doar de amplasa buţie esenţială la reduce tură cu ridicarea calităţii t ln u
beneficiar — pentru grăbirea gospodărire a adăposturi rea unei conducte, de a- rea costurilor de producţie produselor la nivelul (şi * itad-
v
lor şi a incintei sectorului proximativ 100 de metri, (prin reducerea cheltuieli chiar deasupra) celor simi dioccnaclu
lor cu munca vie pe uni
lare fabricate pe plan mon
tr-o oră;
punerii în funcţiune de creştere a animalelor. intre tiu şi staţia de pom tatea de produs) a avut-o dial, simultan cu realiza muzicale;
După publicarea articolului pe. Dar nimeni nu 'între
letin de şl
am lost asiguraţi că aspec prinde nimic, in timp ce e- productivitatea muncii, ca rea unor costuri unitare de
re a înregistrat, pe trimes-
producţie mult mai mici.
Ascultăm mai întîi pă 1, pentru a ne încadra şi tele negative semnalate au lectropompele şi întreaga
rerea constructorului, ex aici în termenele stabilite fost eliminata. instalaţie ruginesc nefolo
primată dc inginerul Mir- de punere în funcţiune. ' Insă, revenind după cit- site (foto dreapta sus şi Toţi locuitorii comunei
cea Bîrsan, coordonatorul Am urmărit o vreme la va timp la C.A.P. Orăşt'oa- jos). DEVA:Z
lucrărilor de la noile o- lucru constructorii, oameni ra de Sus, am constatat, Apoi, deşi ni s-a spus că Vară scurt
bicctive ale P.P.R. Baru. de la beneficiar. Peste 250 spre marea noastră deza au fost Înlocuite ţiglele s ă iasă în cîmp! NEDOARA;
va (Moder
din partea I.A.C.R.S. Hu de meseriaşi muncesc zi- măgire, că toate asigură sparte de pe acoperişurile Stele de :
nedoara i lumină. 12 ore, pentru gră rile au lost... vorbe goale. grajdurilor, la această oră — sala B)
— Secţia de plăci termo- birea punerii în funcţiune Nu s-a schimbat mai nimic ele sint ca... ciurul. In in (Urmare din pag. 1) pe ogoare trebuie mobilizaţi ce la Par
izolante, cu o capacitate a noilor obiective de la din starea de lucruri găsi cinta brigăzii zootehnice şi lucrătorii cooperativei de Campionul
(Arta); PE
de peste 5000 tone pe an, P.P.R. Baru, în vederea a- tă in toamna anului 1984. murdăria şi dezordinea unde razele soarelui nu producţie, achiziţii si des dela (Pari;
am pus-o în funcţiune la sigurării oţelăriilor ţării Ba, s-au mai accentuat de domnesc peste tot. Poar prea pătrundeau din cauza facerea mărfurilor, ai dis în lanţuri
ro — serii
întreaga capacitate, la 27 cu produse refractare de gradările, s-au mai ampli ta de la intrare, ruptă, stă perdelelor trase cu grijă. pensarului uman. iembric); I
martie a.c., cu patru zile cea mai bună calitate. Tre ficat elementele care do rezemată de grajduri (loto Se aflau aici Ileana Dan- Consemnăm şi alte as periculos
pecte. In tarlaua ce o lu
înainte de termen. buie subliniat că I.A.C.R.S vedesc lipsa celui mai ele stingă jos), Iar ce se vede cca, contabila şefă, Paras- crează brigada din Boholt, VULCAN:
•— Tovarăşe inginer co Hunedoara, sub directa în mentar spirit gospodăresc.în imaginea din stingă sus chiva Maer, ajutoarca con cumstanţe :
ccafărul);
ordonator, v-am solicita să drumare a comitetului de Fără a intra in amănun a fost cindva o construcţie tabilei, Maria Draia, ma la capete, sfecla e rară, la Wolmi ■
gazionera Zorica Ple.şa, e-
sînt goluri în cultură. Ar
numiţi şi eîţiva oameni ca partid, şi-a concentrat for te, deoarece imaginile alăcare proteja de ploaie şi trebui să se treacă la com TRILA: P«
re s-au distins în mod deo ţe puternice aici, pentru turate ilustrează exact a- zăpadă cinta-ul. Au rămas conomista fermei zootehni pletarea rîndurilor. Augus- ranţei (Mu
RICANI:
r j
ce şi casiera Maria Brîn-
sebit la finalizarea acestui recuperarea restanţ ă ir a- firmaţiile noastre, vom pre doar stîlpii de susţinere. duşa, care învîrtcau la hîr- tin Maer din satul Bălata reacloruliii
Sperăm că această „ilus
important obiectiv cumulate în lunile de iar ciza citeva aspecte. In fie * nunii m
— Da. Inginerul Victor nă si pun ti a în fum ţiune care iarnă, la brigada zootrată" să trezească dm o- lii pe o parte şi pe alta şi şi-a prăşit porţia foarte su
Georgcvici, şubingi norii cît mai grabnică a noilor tehnică din Orăştioara de morţire conducerea C.A.P. se făceau că sînt foarte, perficial, dînd doar iei-co- T1E: Polii:
Sus sint probleme cu adă Orăştioara de Sus, pe toţi foarte ocupate. De ce nu lo cu sapa. Să fie obligat vent (Patri
patul animalelor, deoarece cei implicaţi in activitatea erau la sapă ? Pentru că, să refacă lucrarea. Prin pentru Iun
LA NOILE OBIECTIVE DE LA F.P.R. BARU conducta de alimentare cu din sectorul iootehnic. din ce motive oare ?, con tarlalele cu sfeclă sînt mul ra); GEOA
apă, prin cădere liberă, ducerea cooperativei nu te cărări — unele destul de fonia prin
de culturi»
ingheată, vitele fiind scoa MIRCEA LEPĂDATU, le-a antrenat la întreţine late. Ar trebui eliminate Prindeţi $
Teodor Popa şi Cristian obiective. Probele tehnolo se la adăpat Io riul din Foto: N. GHEORGHIU rea culturilor. La lucrările cit mai urgent. (Dacia) ;
Ştefănescu, maistrul mon- gice şi rodajele mecanice nul — ser
tor Kalloş Arpad, echipele se desfăşoară în condiţii LAN: Tău
cultură); *
de lăcătuşi conduse de A- bune la noua secţie de că fuieli pers*
lexandru Puşcaş, Titus Roş rămizi de şamotă, calea sul); ILI/
ea, Victor Chifor, Gheor ferată uzinală, staţia de mina) ; G
ghe Pîndaru, Vasilo Pulia. materii prime, laboratorul, şi bunicii
Cerem şi părerea bene grupul social, celelalte uti
B
ficiarului. O 'aflăm de la lităţi sint finalizate; asigu- I g RON
subinginerul Ştefan Ma rîndu-sc condiţii optime
nca, şeful compartimentu pentru ca în scurtă vreme 'Numerele
lui investiţii al F.P.R. Ba să se asigure capacitatea gerea din
iu : de producţie proiectată Ia Extr. I :
.— Constructorii au mun noile secţii. 14, 15.
Extr. a 1
cit bine la noua secţie de — Aşa cum s-a stabilit 35, 33,43.
plăci termoizolante. Au fă la recenta Consfătuire de Fond tot
l u c r u de la C. C. al 999 239lei.
cut lucru dc calitate, do P.C.R., aşa cum rie-a cerut lei, report
vadă că secţia funcţionea cu toată insistenţa secreta
ză pentru început cores rul general al partidu
punzător.
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
— Dar contribuţia bene Ceauşescu, sîntem mobili
ficiarului, care, aşa cum zaţi cu toate forţei' pentru Timpul i
1
bine se ştie, trebuie să fie a finaliza şi pune în func azi, _ 1 ma*
menţi
se
mereu un sprijin real al ţiune la termen, efear în cerul varia
constructorului, în ce s-a avans, noile capacităţi pro cădea avei
concretizat ? ductive, pe deplin con frecvent îr
cărcări eh
— Am avut şi avem 30 ştienţi că de produsele ţii de proi
dc meseriaşi permanenţi în noastre depinde direct pro dinei. Vin
sprijinul constructorilor. ducţia de metal a ţării — slab la m
recţii va rit
După terminarea lucrărilor spunea inginerul Valentin sificări lo
la secţia de plăci termoi .litea, directorul P.P.R. Ba râturile
cuprinse
zolante, ne-am concentrat grade iar
ru. Colaborăm bine cu con
forţele la noua secţie th între 24 î;
structorii, nc sprijinim re La mu ni
şamotă simplă, ce va avea dă, cu ce
ciproc, ceea ce garantează noros, fa
o capacitate* de 10 000 tone lor de pic
1
finalizarea la termen a noi
pe an. descărcări
lor secţii de produse re lat grindii
— In cursul acestei luni fractare, atingerea parame moderat,
:,
' ">uă ideea inginerul trilor proiectaţi în cel mai sificări
pînă la
- vom în- din novd-
scurt timp. log de •
Petru).
GH. 1. NEGREA
