Page 54 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 54
Paq 1 DRUMUL SOCtALISMUl
EPOCA NICOLAE CE AUSESCU El
20,C
20,1
epoca marilor împliniri socialiste
COMBINATUL SIDERURGIC „VICTORIA" CÂLAN - 20,3
20,4*
PE DRUMUL ASCENDENT AL METALULUI ROMÂNESC 20,51
21,01
2i,i:
Aproape 3 000 dc comu
Sporirea producţiei fizice — hotărîre fermă La gospodăria nişti, adică jumătate din 21,M
numărul total al oamenilor
muncii, numără C.S. „Vic
a întregului colectiv de materii prime toria" Călan. Aceasta con
stituie forţa care captează
Pentru siderurgi.ştii din fontă cenuşie (1000 tone), pe prima decadă din mai. Gospodăria de materii prime este, intr-un fel, şi dinamizează' energiile
Călan, luna aprilie 1985 a cocs fluidizat (200 tone) şi In prim plan se află şi „placa turnantă" de alimentare a marilor agregate din întregului colectiv de mun
constituit o adevărată eta aglomerat feros (600 tone). realizarea tuturor investi combinatul siderurgic. Dc.şi, în prezent Secţia I fur că pentru desfăşurarea li
pă dc verificare a forţelor Totodată, ne vom realiza ţiilor planificate pe 1985 •— nale este aprovizionată direct (prin secţia transport) nei activităţi productive or Bl
proprii de acţiune, a capa sarcinile la semicocs, utila extinderea turnătoriei de cu materiile necesare, iar cărbunele pentru secţia de donate şi eficiente, cu înalt diop
0,30
cităţii interne de luptă pen je tehnologice şi pentru o- lingotiere şi de cilindri, cocsificare formează un depozit distinct, G.M.P. ră- simţ gospodăresc, pentru agri<
tru realizarea sarcinilor de ţelării. în ce priveşte coc punerea în funcţiune a pri mîne principalul punct de stocare şi distribuire a mi realizarea integrală a sar jura.
plan'. S-au obţinut plusuri sul metalurgic, studiem melor două baterii de cocs nereurilor şi fondanţilor (calcar siderurgic, dolomită cinilor de producţie. „Un chcn
Nico
la producţia de fontă ce posibilitatea să folosim şi brichete etc. Există, la Că etc.). „Zilnic — ne-a declarat ing. Eugen Stoicoi, şeful / singur argument aş aduce pano
nuşie cu 650 tone, la cea cele 2-3 orc, ce rămîn dis lan, un colectiv de muncă secţiei — alimentăm furnalele secţiei a Il-a cu mi în sprijinul acestor adevă trece
dc setnicocs şi cocs fluidi ponibile pe fiecare „came puternic, dăruit producţiei, nereuri brute (bulgări) şi calcar siderurgic (cu granu- ruri — ne-a declarat tova sci;
romi
zat cu cîte 10 tone, la pro ră", în scopul creşterii pro care ştie să pună mai pre laţia de 30—70 mm). In prezent, stocurile sînt mult răşul Ionel Hodorog. Din de ş
dusele chimice (gudron, ducţiei. Sîntem hotărîţi ca sus de orice realizarea sar diminuate. S-a stabilit însă prin programul lunii mai discuţiile individuale cu ascul
apă amoniacală ctc.) — 360 din aproape în aproape să cinilor de plan, înfăptui — şi, în continuare, permanent — să asigurăm un stoc comuniştii, au rezultat a- lin t
şl vi
tone, la utilaje tehnologice ajungem din nou în rîndul rea fermă a indicaţiilor şi dimensionat pentru 30 de zile, la* începutul fiecărei clorb
pentru industria metalur unităţilor siderurgice frun sarcinilor formulate direct, luni de plan. In acest fel, aprovizionarea agregatelor ma ţ
gică — 81 de tone, piese taşe. Avem deplină încre la faţa locului, de către se va desfăşura ritmic şi, implicit, producţia va creşte". ştiri;
de schimb (valoare supli dere în puterea de dăruire secretarul general al parti Două culbutoare (unul pentru cărbune şi altul pen N u c l e u l şcoal
ţiona
mentară: 656 000 Ici), la ci a colectivului nostru". tru minereuri), 36 benzi de transport, maşinile pentru te; î:
lindri de laminor, lingotie- împreună cu Ionel Hodo dului, tovarăşul Nicolae stivuire şi cele de scos materiile din stive, alte im 12,05
re, pîlnii ctc. Semnele re rog, secretarul comitetului Ceauşescu, cu prilejul vizi portante mecanisme sînt îngrijite de oameni harnici g»;
folclc
dresării economice sînt vi de partid pe combinat, stră tei de lucru efectuate în ca: Viorel Cocîrlă, Vasile Ignat, Nelu Roman, Petru proape 400 de propuneri şi prem
zibile. Este o dovadă cer batem fluxurile principale combinat. Oamenii nu pot Furtună, Rozalia Ciocade, Titina Neagoe, Victor Şte- idei cu răsfrîngere directă Do 1:
tă a maturităţii politice şi de producţie. Peste tot uita că locul în care mun făncscu, Ştefan Stanciu, Ioan Troşan, Petre Brînduşes- şi imediată asupra produc angaj
profesionale a harnicului consemnăm, laolaltă cu se cesc, minunatul obiectiv cu, Dan Ceuţă ş.a. „Pentru aglomerator — ne-a rela ţiei unităţii. Le-am inven
siderurgic — în amplitudi
colectiv. „Rezultate bune ninul din priviri, hotărîrea nea sa de astăzi — repre tat lăcătuşul Viorel Vişoiu — formăm stivele de omo tariat şi lc-am aplicat de A»U.
continuăm să înregistrăm fermă a oamenilor de a-şi zintă o ctitorie de presti genizare (minereuri prăfoase eu dolomită), chiar în urgenţă, deşi majoritatea Tribu
tece
şi în luna mai — ne-a de ridica munca la noi cote giu a celei mai fertile e- apropierea fluxului de producţie, pentru a fi la în- nu vizau schimbări radica ordor
clarat ing. Iosif Iacob, di valorice, de a spori rezul poci din istoria patriei, „E- demîna aglomeratoriştilor. O stivă se consumă în cir le saii „revoluţii" ale flu Bulei
rectorul Combinatului side tatele productive. înnoiri poca Nicolae Ceauşescu". ca 3 săptămîni. Calcarul il expediem, zilnic, pe alt xurilor. Dar, le-am aplicat Pentr
înreg:
rurgic „Victoria" Călan le sînt şi ele prezente la flux". tocmai pentru simplitatea popul
Aşa cum a indicat secre tot pasul. De pildă, la a- şi eficienţa lor imediată, ril; i
tarul general a) parti glomerâtor, spre sfîrşîtul oricît de mică ar fi, şi pen năra
ţă aci
dului, tovarăşul Nicolae lunii mai va fi pusă în tru că izvorau de la un zentu
Ceauşescu, Ia recenta con funcţiune şi cea de a doua număr mare de oameni munii
care simţeau acut datoria
Kcvis
sfătuire de lucru Ia C.C. linie de aglomerare care dio ,
al P.C.R., în planul aces va atinge, în maximum 3 politică să gîndească pen (»;
tei luni am introdus şi sar luni. parametrii proiectaţi. tru producţie. Aceste ar Seară
cini din .programul de re Pe platforma furnalului- deri trebuie mereu între zi înt
zultat
cuperare a restanţelor acu nr. 4, sing. Marin Isac, şe ţinute şi alimentate cu înal 23,05
mulate' pînă în prezent. ful schimbului A — schimb tă responsabilitate, pentru 23,55—
Acţionăm, deci, pe bâza situat mereu în fruntea în că de aici izbucneşte noua ştiri.
unui plan unic. urmărim trecerii socialiste — ne calitate a muncii şi vieţii".
chiar pe ore realizarea vorbeşte despre cele 8 800 Forţa „nucleului", forţa
principalelor produse şi tone fontă cenuşie produse |£
am preliminat să încheiem in aprilie şi despre plusul actuală a colectivului com
luna mai eu depăşiri in dc circa 100 tone acumulat binatului „Victoria", vine
de la urmarea neabătută a
DEV
Vară
0 forţă de prim-plan: exemplului personal de NEDO
muncă şi viaţă al tovară
va (M
energia electrică proprie şului Nicolae Ceauşescu, «••-le
conducătorul partidului şi
Cr
în graficele întocmite pe primele 4 luni din 1985, statului, fiul cel mai iubit (Al
toate cele trei centrale electrotermice C.E.T. au, în al naţiunii noastre. Spiritul dela *
dreptul lor, cifre cu „semnul minus". Dar, privind se in lan
parat numai luna aprilie, se constată că C.E.T. nr. 1 revoluţionar, puterea de ro —
iembri
a produs suplimentar 573 MWh, iar C.E.T. nr. 3 — muncă dăruite pentru bi pericu
1 127 MWh. Un total, la cele două centrale, do 1 700 nele patriei ! VULC;
MWh energie electrică realizată în plus, pc plan in Vedere dc pe platforma siderurgică dc Ia Călan. cumsti
ccafăr
tern. Deci, se poate ! ro —
De ce însă C.E.T. nr. 2 nu se înscrie, la rîndul său, rul);
deţi şi
în circuitul pozitiv al producţiei proprii de energie „Optim“ - un adjectiv necesar Scurt „conspect" din agenda
citorcs
electrică? „Centrala nr. 2 — ne-a răspuns ing. Virgil ra lui
Moroşan, şeful secţiei C.E.T. — foloseşte drept com atît pentru producţie, BRAD
bustibil gazul de la fluidizarea cărbunelui (semicocs). conducerii combinatului lajul
Din totalul de 9 cazane sînt finalizate, în prezent, un cît şi pentru mediul de lucru* ORAŞ",
delinci
număr de trei. La sfîr.şitul acestei luni vor mai intra • In scopul asigurării 36 benzi existente), fapt cc cald r
proceselor
de
Grija deosebită pentru a- din
cadrul
în probe încă două cazane,iar în iunie vor funcţiona. sigurarea unor condiţii op muncă să pună pe prim bazei telinico-niateriale a va influenţa net urcuşul (Flăcăi
Cele cu nr. 7, 8 şi 9 se vor finaliza după terminarea time de activitate se de plan înfăptuirea măsurilor combinatului, condiţie vi producţiei, îndeosebi în BAI :
culturii
modernizării bateriei 3, aflată acum în R.K. — ocazie duce, în primul rînd, din gîndite în acest domeniu, tală pentru funcţionarea timpul condiţiilor atmosfe sando
cu care s-a modificat şi profilul Ia cuptor, pentru a fondurile mari alocate lu pentru evitarea unor acci normală a agregatelor şi rice nefavorabile. ’cia); 1
crărilor cu caracter social, dente dc muncă grave cum
se putea cupla cu cele 3 cazane. Un singur cazan ur de prevenire a accidentelor au fost cele din trimestrul realizarea sarcinilor de seriile
mează a fi construit în viitor, simultan cu R.K. la şi .îmbolnăvirilor profesio I al anului trecut. plan, va fi optimizată des • Asigurarea forţei de cordaţi
nuanţe
bateria nr. 1. Menţionez că din 5 turbogeneratoare nale. Pe anul 1984 s-au con In luna aprilie 1985 — cînd cărcarea vagoanelor în de muncă pentru noile obiec ră); s
sumat, in aceste scopuri,
sînt finalizate 3, la altul s-au terminat şi probele la S 504 500 lei, iar pe primul s-au înregistrat şi depăşirile pozite, se va imprima un tive şi continuarea ridicării la iubi
la producţia fizică ! — au
rece, iar la ultimul sînt executate lucrăriie în propor trimestru 1985 — 1 582 100 Ici. fost date în folosinţă două spirit de colaborare între pregătirii profesionale a tu (Mureş
(Lumii
ţie de 95 la sută. Pornirea lor depinde de cazane şi Deci, fonduri respectabile ! noi grupuri sociale, unul toate secţiile pentru apro turor oamenilor muncii din ţii şi l
Totuşi, o analiză recentă
de baterii". efectuată de comitetul de pentru oamenii din secţia vizionarea ritmică a pro Combinat în cadrul poli
Ca în orice flux, lucrările sînt strîns legate între partid şi organul colectiv mecanică şi altul pentru cei ceselor, iar în depozitul de tehnicii muncitoreşti —
de la reparaţii siderurgice,
ele, se condiţionează reciproc. Hotărîrea cu care ac de conducere ale combina acesta din urmă avînd şi o cărbune şi G.M.P. vor fi prestigioasă formă internă
ţionează în prezent colectivele celor trei centrale elec tului s-a soldat cu critici microcantină. „Cu această repartizate fluxurile de de învăţămînt.
aspre asupra modulul de
dotare — ne-a declarat Vir
trotermice constituie o certitudine că nu se află prea fectuos in care se înfăptu gil Săvulescu, preşedintele transport, se vor reface
departe termenul intrării lor definitive în funcţiune, iesc „pe structură" unele comitetului sindicatului pe stocurile optime de materii • Pentru asigurarea ne
la parametrii proiectaţi. I-am întîlnit — „conectaţi" programe stabilite. Astfel, deşi combinat — numărul micro- prime şi materiale. cesarului de energie elec
s-au executat o mare parte
cantinelor a ajuns Ia 7 (plus
Timji
Ia tensiunea muncii — pe Cornel Stoica, Tfberiu Bu- din cele 81 lucrări prevăzute cantina marc, care exista), trică din producţie proprie azi, 17
ciuman, Ghcorghe Matache, Petru Achim, Moise Vegh, la capitolul „Tehnica secu iar bufetele de incintă sînt • Incinta combinatului (circa 30—32 MWh), C.E.T. va fi
Constantin Ple.şan, Constantin Alimpescu şi pe alţi rităţii muncii", 1a secţia în număr de 8. In cursul a- va fi mai bine gospodări nr. 2 — care funcţionează mai m
turnătoria nr. 3 s-au chel
energcticicni harnici. „Cu ocazia vizitei de lucru efec tuit doar 1 900 Iei din cei cestui ultim an al actualului tă, vor fi reparate şi între cu gaz de fluidizare — ur dea av
cincinal va fi dat in folo
tuate în unitatea noastră, secretarul general al parti 14 000 lei planificaţi pentru sinţă şl ccl mai marc şi mo ţinute în stare perfectă por mează să furnizeze 24 soţito
iectricf
dului, tovaî'ă.şul Nicolae Ceauşescu, ne-a trasat sar împrejmuirea gropilor de dern grup social din com ţile şi împrejmuirile, pa MWh; în acest scop vor fi dea gr
turnare cu balustrăzi, com
cina să devenim, din punct de vedere energetic, in pletarea geamurilor din sti binatul nostru. El se con vilioanele de producţie şi captate şi cele 6 flăcări tităţile
struieşte în prezent pc spa
depăşi
dependenţi faţă de sistemul naţional — ne-a declarat clă armată etc. In aceeaşi ţiul situat intre pregătirea funcţionale, iar în 1985 se tul va
situaţie *e află Turnătoria
Ion Trocan, preşedintele c.o.m. pe Uzina nr. 4. Mă nr. 2. Alte secţii — chimică, cărbunelui şi bateria dc coc va trece şi Ia modernizarea care se mai văd, din şo moders
surile lehnico-organizatoriee care s-au luat în acest aglomerare ş.a., nu au rea sificare nr. 4. Este prevă cantinei mari şi extinderea seaua naţională, pe coşuri de seu
zut cu încăperi pentru mul
ultim an al actualului cincinal, ritmui-ile dinamice lizat nici o măsură din cele tiple destinaţii (spălătoare, gospodăriei anexe. le cocserici (trei au fost pul ave
din sec
de activitate ce se înregistrează la finalizarea obiecti stabilite pentru primele trei dispensar, microcantină etc.), deja captate). tic. T
luni. Exigenţele sporite ale
velor energetice, ne dau posibilitatea să raportăm că analizelor efectuate pc linie are 1000 de locuri şl va pu • Vor fi acoperite toate xime v
tea fi folosit de oamenii
în iarna care urmează, tot necesarul de energie elec de protecţia muncii au, ele muncii din secţiile cocsifica benzile transportoare de Ia tre 21
cele m
trică pentru combinat va fi asigurat din producţia Unsele, un pronunţat carac re şi chimică, inccpînd de G.M.P. (în prezent sînt a- Pagină realizată de grade,
proprie". ter profilactic, întrucît de la 30 septembrie 1985“. MARIN NEGOITA servicii
termină factorii responrObiU
coperite numai 3 din cele