Page 57 - Drumul_socialismului_1985_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ 0 DELEGAŢIE DE PARTID SI DE STAT, CONDUSĂ

DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, VA EFECTUA
î l

0 VIZITĂ OFICIALĂ DE PRIETENIE IN R.D. GERMANĂ

O delegaţie de partid tua, la invitaţia tovarăşu­ Stat al Republicii Demo­
şi de stat, condusă de to­ lui Erich Honecker, secre­ crate Germane, o vizită
varăşul Nicolae Ceauşescu, tar generai al Comitetului oficială de prietenie în
secretar general al Parti­
dului Comunist Român, Central al Partidului So­ Republica Democrată Ger­
preşedintele Republicii So­ cialist Unit din Germania, mană, în ultima parte a
nffiSAL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. cialiste România, va efec­ preşedintele Consiliului de lunii mai 1985.
MBCiiHmimiBiiiiri MI» 9EK

Anul XXXVII, nr. 8 556 SIMBATÂ, 18 MAI 1985 4 pagini — 50 bani
fu ţara noastră a
Lucrările celui de-al Xll-lea Denie Sassou Nguesso, preşedinte!

Congres al U.T.C. Republicii Populare Congo

Vineri dimineaţă au văţătură, de afirmare ple­ deosebit respect alo tine­
fost reluate în plen lucră­ nară în toate domeniile, retului din patria noastră SOSIREA ÎNCEPEREA convorbirilor oficiale
rile celui de-al Xll-lea tinerii din întreaga ţară se faţă de tovarăşa Elena ÎN CAPITALĂ
Congres al Uniunii Tine­ angajează ferm în aceste Ceauşescu, militant de La Palatul Consiliului de nivel înalt să dea noi im­
retului Comunist. momente cu profunde sem­ frunte al partidului şi sta­ La invitaţia tovarăşului Stat au început, vineri, 17 pulsuri dezvoltării, pe mul­
La lucrările în plen au nificaţii în viaţa tinerei tului nostru, strălucit om Nicolae Ceauşescu, secretar mai, convorbirile oficiale tiple planuri, a raporturilor
participat tovarăşi din generaţii a patriei, să facă de ştiinţă, recunoştinţei general al Partidului Co­ între tovarăşul Nicolae româno—congoleze, tovară­
conducerea partidului şi totul pentru înfăptuirea ho- faţă de grija permanentă munist Român, preşedin­ Ceauşescu, secretar general şul Nicolae Ceauşescu şi
statului, reprezentanţi ai tărîrilor Congresului al acordată tinerei generaţii, tele Republicii Socialiste al Partidului Comunist tovarăşul Denis Sassou
unor ministere şi instituţii XlII-lea al partidului, a afirmării plenare a talen­ România, şi a tovarăşei Român, preşedintele Repu­ Nguesso au procedat la
centrale, organizaţii de prevederilor Programului tului şi capacităţii sale Elena Ceauşescu, vineri, 17 blicii Socialiste România, prima rundă de convorotri,
masă şi obşteşti, activişti de Partidului Comunist Ro­ creatoare. mai, a sosit în' Capitală şi colonel Denis Sassou în cadrul căreia au făcut
partid, tineri din activul mân de făurire a societăţii Dezbaterile au prilejuit c o l o n e l Denis Sassou Nguesso, preşedintele Co­ un larg schimb de păreri
U.T.C. socialiste multilateral dez­ evidenţierea rolului impor­ Nguesso, preşedintele Co­ mitetului Central al Parti­ cu privire la evoluţia re­
în cursul primei şedin­ voltate şi înaintare a Româ­ tant al întrecerii „Tineretul mitetului Central al Parti­ dului Congolez al Muncii, laţiilor bilaterale, la pro­
ţe s-a anunţat că pe adre­ niei spre comunism. — factor activ în realiza­ dului Congolez al Muncii, preşedintele Republicii blemele legate de promo­
sa Congresului s-au primit Congresul a ales Comi­ rea obiectivelor deceniului preşedintele Republicii Populare Congo. varea şi mai largă a aces­
numeroase mesaje, scrisori sia de pregătire a propu­ ştiinţei, tehnicii, calităţii Populare Congo, care îm­ La convorbiri participă tor relaţii.
şi telegrame din partea nerilor de candidaţi pentru şi eficienţei" în mobiliza­ preună cu tovarăşa Antoi- persoane oficiale române Cei doi conducători aU
organizaţiilor U.T.C., a organele de conducere ale rea tineretului la îndeplini­ nette Sassou Nguesso, efcc- şi congoleze. subliniat că relaţiile !;n-
colectivelor de tineri din Uniunii Tineretului Comu­ rea exemplară a sarcinilor Sub semnul dorinţei co­
întreprinderi industriale, nist. de plan, pentru creşterea (Continuare în pag. a 4-a) mune ca actualul dialog la (Continuare in pag. a 4-a)
unităţi agricole de stat şi După-amiază, lucrările contribuţiei tinerei genera­
cooperatiste, institute de Congresului s-au desfăşu­ ţii, alături de ceilalţi oa­ ' t
cercetare şi proiectare, de rat pe secţiuni. meni ai muncii, la dez­
învăţămînt superior, din Insuşindu-şi pe deplin voltarea economico-socia- Recuperarea restanţelor pe „fluxul aou“ —
şcoli, unităţi militare, şan­ orientările cuprinse în lă a patriei. Luările de
tiere naţionale şi locale, magistrala cuvîntare rosti­ cuvînt au reliefat expe­ obiectiv prioritar al colectivului
brigăzi de muncă patrioti­ tă de conducătorul partidu­ rienţa organizaţiilor U.T.G.
că ale tineretului, din lui şi statului nostru la de la sate în antrenarea
partea a numeroşi tineri, deschiderea Forumului ti­ tinerilor din unităţile a- în cadrul Exploatării mi­ le două silozuri-tampon — al P.C.R. Astfel, sarcinile
în care sînt înfăţişate im­ neretului, document de gricole de stat şi coope­ niere Coranda-Certcj, acti­ preciza Adrian Gligor, se­ de producţie aferente lunii
portantele succese obţinu­ excepţională însemnătate ratiste la realizarea preve­ vitatea pe vechiul flux de cretarul comitetului de mai şi cele privind recu­
te în ampla întrecere ute- teoretică şi practică pen­ derilor de plan. producţie (extragerea mi­ partid pe exploatare — pe perările formează, în pre­
cistă desfăşurată în cinstea tru întreaga activitate vii­ nereului din subteran şi care le pregătisem din zent, un plan unic pe baza
Forumului tineretului, se în legătură cu activita­ prepararea lui la uzina ve­ timp, cu circa 1 200 tone căruia acţionăm şi urmă­
exprimă deplina adeziune toare a organelor şi orga­ tea organizaţiilor U.T.G che) s-a desfăşurat normal de minereu, au îngheţat rim permanent, operativ,
ă tinerei generaţii a patriei nizaţiilor U.T.C., partici­ din şcoli, în dezbateri au şi în condiţiile grele ale bocnă şi nu am mai putut modul în care sînt reali­
la întreaga politică internă panţii la discuţiile purtate fost reliefate rezultatele primului trimestru 1985. să le descărcăm. Pentru zaţi toţi indicatorii stabi­
şi externă a partidului şi în plen şi în cadrul sec­ bune dobîndite în direcţia S-au realizat în această iarna următoare vom rea­ liţi".
statului nostru. ţiunilor Congresului au ridicării nivelului de pre­ perioadă cantităţi supli­ liza un nou sistem de des­ Sus, în cariera Coranda,
însufleţiţi de vibrantele exprimat sentimentele de gătire generală şi profesio­ mentare la toate metalele urmele iernii nu se mai văd
şi mobilizatoarele chemări aleasă dragoste şi preţuire, nală a elevilor. — 12 tone de plumb, 42 fundare. După toate aces­ decît în... mişcările iuţi
adresate de secretarul ge­ de adîncă recunoştinţă cu Vorbitorii s-au referit tone do zinc, 5 tone de cu­ te necazuri, ne bucurăm, ale oamenilor şi în ritmu­
neral al partidului de la care tînăra generaţie a la preocuparea organelor şi pru ş.a. —- iar în aprilie, totuşi, că pe aprilie ne-am rile alerte în care se des­
înalta tribună a Forumu­ României îl înconjoară pe organizaţiilor U.T.C. pen­ realizat planul de produc­ făşoară extracţia minereu­
lui tineretului, exprimînd t o v a r ă ş u l Nicolae tru intensificarea activită­ la zinc s-a mai adăugat un ţie şi am obţinut şi unele lui. „Este la fel ca în sub­
sentimentele de neţărmuri­ Ceauşescu, cel mai îndrăgit ţii educative în rîndul ti­ plus de 15 tone. Nu tot aşa depăşiri. Recent, în luna teran — nc-a declarat mi­
tă dragoste şi ataşament şi stimat fiu al naţiunii neretului, ridicarea nivelu­ au stat lucrurile pe „flu­ mai, ne-am refăcut toate nerul Viorel Neagu. Adi­
faţă de tovarăşul Nicolae noastre, îndrumător şi lui calitativ al manifestă­ xul nou" : cariera Coranda- programele de acţiune în că: găurire, umplere cu
Ceauşescu, cel mai iubit şi prieten apropiat al tine­ rilor cultural-cducative. Uzina de preparare nouă. lumina indicaţiilor date de exploziv, puşcare, evacua-
stimat fiu al poporului rei generaţii. Dezbaterile au reliefat Aici, în primul trimestru, secretarul general al parti­
nostru, profund recunoscă­ Vorbitorii au dat glas, acţiuni specifice desfăşura- aproape nu s-a putut lucra dului, tovarăşul Nicolae MARIN NEGOIŢĂ
tori pentru minunatele în acelaşi timp, simţămin- şi s-au înregistrat restanţe Ceauşescu, la recenta Con­
condiţii de muncă şi în­ telor de înaltă stimă şi (Continuare în pag. a 4-a) ia indicatorii de plan. „Ce­ sfătuire de lucru de la C.C. (Continuare în pag. a 3-a)

Animalele au ieşit la păşune Cum se desfăşoară activitatea in taberele de vară?

Animalele au ieşit, cu ză zilnic la fondul de stat munte, astfel că nu sc poa­ ar părea a fi suficientă, Discutăm cu Opriţi Rc- flăm acum — din belşug,
cîtăva vreme în urmă, la 1200 1 lapte de vacă şi — te organiza un păsunat ra­ pentru efectivele aduse aici. sedea, una dintre cele mai vacile mănîncă bine, seara
păşune şi în acest fel acti­ prin strădania ciobanilor ţional, cele 400 ba păşune In realitate însă, doar cu vechi lucrătoare din ferma nu plecăm cu ele de pe
vitatea clin taberele de va­ Dumitru Diaconescu, Ioan fiind călcate, în decurs de ceva peste 600 ha sînt pă- zootehnică a C.A.P. Sin pe­ păşune pînă nu se satură
ră revine în actualitate. în Dafinescu, Ioan Diacones­ cîteva zile, de la un cap şunabile, deoarece, circa tru, care ne spune : bine.
Consiliul unic agroindus­ cu, Nicolae Apostol şi alţii la altul. 400 ha au fost amenajate — Eu şi Marin Păules- Păşunea C.A.P. Rîu Alb
trial I-Iaţeg — cum ne spu­ — se atinge o producţie Urcăm în „Lupoanc", un­ ca loturi semincere pentru eu, o îngrijitoare tot atît a fost cîndva tarlalizată,
nea tovarăşul Niculiţă marfă de lapte de oaie de de pasc animale ale A.E.I. întreprinderea judeţeană de veche ca şi mine- — lu­ dar gardul despărţitor a
Mang, ce coordonează ac­ 500 1 zilnic. Bovinele şi a- Bărăşti, C.A.P. Rîu Alb. de exploatare şi întreţine­ crăm în zootehnie de peste dispărut. In „Lupoane”
tivitatea zootehnică în a- nimalele păşunează însă Sînpctru, Sălaşu de Jos ş.a. re a pajiştilor Astfel că, 23 de ani — păzim şase lo­ pasc laolaltă bovine şi o-
ccastă zonă — au fost or­ împreună deoarece oile Păşunea respectivă are o încărcătura de animal, pr turi de vaci cu lapte. Iar- vinfc. Tabăra de vară a
ganizate 10 tabere de vară n a- A.E.I. Bărăşti este impro­
pentru vacile cu lapte, 16 prie pentru a asigur i dă-
pentru tineretul bovin şi post îngrijitorilor de ni-
13 stîne pentru ovine. Re­ rnalc, încăperea respectivă
cent am întreprins un raid neavînd uşă şi feros re.
1
prin cîţeva tabere, pentru a Pentru a asigura hrană su­
consemna ce activitate se ficientă animalelor, unită­
desfăşoară aici, cum este ţile agricole trebuie să-şi
organizat păşunatu! ani­
malelor urce urgent oile la munte,
La Cooperativa agricolă să realizeze fertilizarea în­
de producţie din Silvaş au tregii suprafeţe, în care
fost organizate trei tabere scop trebuie să-şi asigure
pentru vacile cu lapte, una fondurile necesare.
pentru tineret bovin a pa­ în păşunea „Ploştina"
-
tru stîne pentru oi. Păşu­ unde, de asemenea. pasc
nea are iarbă suficientă, un mare număr de anima­
surse de apă, iar' îngrijito­ le ale C.A.P. Pui. Rîu
rii de animale — dintre Bărbat, I. A.S. Haţeg,
care se evidenţiază Olim­ A.E.I. Pui ş.a, de la înce­
pia Stingă, Ghcorghc Men- put sesizăm că o tabără de
dreanu, Gheorghe Totocea vară a C.A.P. Pui se află
şi alţii — se străduiesc şi în paragină.
reuşesc să realizeze o bu­
nă hrănire a animalelor. B. TURDEANU
Ca urmare, ferma zooteh­
nică a C.A.P. Silvaş livrea­ Pc păşunile bine îngrijite, animalele pot fi hrănite cu iarbă suficientă, iliiul aslfcl producţii sporite de lapte. (Continuare în pag. a 3-a)