Page 58 - Drumul_socialismului_1985_05

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Brazii de stemă Scena

si oamenii ei
Văzut-am în Lunca Ccrnii-un pădurar t
cum răsădea pe slînci „Dacă simţi că te pa­
un fir de brad sionează cu adevărat lu­ 13.00 Tel o:
Nu ştiu ce mîndră-nduioşare 13,05 La I
în minc-a-nccput să cheme crul început, atunci el tămi
pope
strămoşii mei din altă vreme. trebuie neapărat dus pî­ senu
nă la capăt". Aşa a de­ „Cen
butat dialogul cu Alexan­ meni
Miinile Lui, Mîinilc mele Repo
Au pus Ia acel brad. dru Cazan, desenator teh­ zeu
La rădăcini nic la I.C.I.T.P.L.C.I.M. zical
astrele Luminii din stele. Deva şi deopotrivă om al 14.45 Melo Săpii
lui, a trecerii, a ireversibi­
scenei, hărăzit cu frumoa­
FILMUL DE ARTĂ lului. Sint in acest sens ci- Focuri din vetre se aptitudini de interpret 19,30 Progi
Telej
19.00
teva secvenţe antologice de străbuni... şi creator artistic. Văzut litera
Visul Iu: Flaubert a lost ceste forţe egale dar in­ prin forţa lor de simbol. la lumina rampei in ro­ 19.45 Metri
Fost-a un semn de început
să scrie o carie care să nu compatibile. Aşa bunăoară, travestirea mai repetat de-a mia oară, luri de mare consistenţă 19.55 Telce
20,20 Film
lie decit stil pur. Poate că, Prin perpetuul jind al ADELEI intr-o femeie tre­ şi întindere din piesele noule
tot astlcl, aspiraţia supre­ personajelor inspre „altce­ cută, provocind celorlalte cind demnitatea s-a născut de teatru montate de for­ ducţi,
„Mos
mă, mărturisită sau nu, a va", prin atmosleră, ca şi personaje (dar şi spectato­ cu brazii-n stema patriei solară. maţia Casei de cultură 21,40 Teleji
oricărui cineast, este de a prin imponderabilele sufle­ rului) un moment de acută AUGUSTIN JUSTIN din Deva sau prezenlind 21.55 Roma
realiza un Ulm de artă. ro­ teşti pe care le pune in e- tensiune psihologică, echi­ cu sensibilitate versuri în de nc
tund şi pur, care să sub­ cualie, ADELA, Ulmul, este valează cu o anticipare te­ recitaluri de poezie, mon­
sumeze toate inerentele :o- o creaţie cehoviană; prin rifiantă, cu o trecere prin- Cetatea cu mierla pe umăr taje literare, spectacole
notalii unui ideal estetic. imagine şi culoare trimite tr-un „tunel al timpului" tematice, Alexandru Ca­
Un astlel de film este re­ spre impresionişti; prin mu­ spre viitor. Sau ca un pan- Tinereţea este nu’ atît o am ascultat cîteva minute zan impresionează de fie­
centul ADELA, care 'încu­ zică e romantic; arm hne- dant, secvenţa din final, stare strict biologică, cit cum o mierlă zugrăvea cli­
nunează, cel puţin deocam­ fea analizei psihologice sau cind Adela, după ce a aş­ o stare, îi putem spune un pele trezirii luminii parcă
dată, prodigiosul destin ar­ teptat zadarnic confirma­ principiu ordonator. AI na­ din frunzare, cu triluri de BUCURE
tistic al regizorului şi sce­ rea unei aspiraţii . intime, turii umane. Această stare fluier mioritic. Mierla flu­ dioprogran
6,30 La oi
naristului Mircea Veroiu. Şi coboară husa peste monu­ de fond a sufletului nostru iera, chemătoare de cuib şi agricultură
trebuie spus de la incepul mentala pendulă, semnifi- îşi arc gcrminala energie statornicie în miracolul vie­ jurnal; 7,
că ADELA este o izbindă cind astlel resemnarea in în straturile vitale ale fiin­ ţii, de pe umărul Luceafă­ chemărilor c
Nicolae
■ a genului şi o creaţie, aş loja căderii inexorabile a ţei, ca încolţeşte şi dă rod rului. „Poetul cu mierla pe panoul de
îndrăzni să spun, singula­ prin deschidere şi torţă su­ prezentului in trecut. prin căldura şi lăuntrica umăr...", aşa poale începe trecerii; 8,C
ră a cinematograliei româ­ gestivă e foarte modern Filmul de artă, in ca e lumină a iubirii: de frumos o poezie, dis-de-dimineaţă... sci; 8,10 F
r
neşti. Ieşind de la premie­ (dar ce înseamnă modern?); poezia coexistă simbiotic şi bine, de muncă, de poe­ Am trecut apoi, aşa cum românesc;
le tragerii
ră, am auzit spectatori con­ in slirşit, prin echilibrul şi cu meditaţia existenţială, zie, de gestul specific omu­ o fac deseori, prin faţa letin de ştir
armonia compoziţiei, piin se dovedeşte tot mai ne­ lui, acela de a construi, a Statuii celeilalte, adulmecat ţa radio; li
trariaţi de faptul că in Ulm edifica. Aceste gînduri, fă­ parcă de adierea care cade Ştiri; 10,05
nu „se intimplă" nimic, că, refuzul oricăror concesii, ar­ cesar în acest bulversat ră a se revendica axioma­ din melcul Cetăţii, prin rară radio;
adică, n-ar avea „acţiune", tificii sau găselniţe de ul­ slirşit de veac, care-şi ma­ Muri folclc
Dar a cere unei astlel de timă vogă e structural cla­ nifestă tendinţa de a mar- tice ori, cu at?t mai puţin, faţa lui Decebal... Marele ret; 11,00 Bi
11,05 Pentri
creaţii „acţiune" in sensul sic. Şi cu toată această so­ ginaliza sensibilitatea ca neapărat inedite, le scriu întemeietor priveşte spre munist al
comun, inseamnă a-i pre­ licitare asociativă, ADELA pe un balast vetust, deve­ cind, prins copilăreşte de oraş, ochii lui străbat tur­ Publicitate;
e o creaţie prolund unita­ nit inutil. Dar el apare rar, după umeri de primăvară, nurile îmbrăcate în .aramă de ştiri; 12,1
tinde lucruri pe cap nu şi ră şi originală. E paradoxul fiindcă reprezintă o p atră mă plimb prin Deva pri­ ale frumoasei clădiri res­ care dată prin ţinuta sce­ ral; 12,35 1
:
folc'- „ului;
le-a propus pentru că nu i şi performanţa lui Mircea de încercare pentru orice măverii lui 1985... Arh fost taurate... Dincolo pretutin­ nică şi rafinamentul cu pre
aparţin. Şi totuşi, ,se in­ Veroiu, care-şi extrage se­ creator. Pentru Mircea Ve- la statuia Eminescu, ocro­ deni, parcă tălăzuind din care pune în valoare sen­ Iţe „
timplă" in ADELA destula. vele din marile surse este­ roiu, ADELA a pst ui■ ast­ tită de umbrele duioase piatră şi marmură, sticlă surile profunde ale ver­ aici au treci
1
Este aici, in primul -ind, o tice pentru a le asimila in­ fel de examen, oe care l-a ale arborilor tineri, iar în şi beton, flamuri de flori sului patriotic sau celui Buletin de :
tensionată luptă mire pa­ aparţinind liricii de dra­ leidoscop
tr-o sinteză propr e ş, in- depăşii insă cu acea ad­ boarea dimineţii, ca o cos­ şi freamăt de mulţime, este nesc; 10,35
:
siune şi raţiune, or sus conlundabilă. Valoarea Ul­ mirabilă dezinvoltură acce­ mică togă pe statura lui Deva cea nouă, învigorată goste. Pereta „Fio;
pansul - căci există şi aşa mului e apoi augmentată sibilă doar unui profesie împietrită în eternitate, am miraculos din muncile con­ „Clipele petrecute in wai" de Pa
li,00 Buletii
ceva - se naşte dm imi­ de anvergura meditaţiei la nist prin vocaţie. stat vrăjit deoparte, pentru temporanilor mei... Silueta scenă, uneori destul de 1Î.05 Muzică
nenţa ruperii echilibrului, care invită. O meditaţie, in că, privilegiu rar şi parcă unei Deve cum n-a mai fost lungi şi dificile, se măr­ dumneavoas
subtil şi precar, dintre a- primul rind, asupra timpu­ RADU CIOBANU izvodit de tîmpla unui poet, niciodată, zvelteţea noilor turiseşte interlocutorul nos- rele scrii: *
* Tînăra
bulevarde, arhitectonica tru, ne apropie pe noi prezentă aci
CRONICA LITERARĂ sculpturală a unei verita­ de oamenii care sintem, rea prezenţi
ne aduce aminte că avem
şl comunist
bile reşedinţe de judeţ...
* Săptămin:
Edilii socialişti se întrec, o tinereţe pe care tre­ ternă şi ini.
• 4 4 mai cu seamă de cîţiva ani buie să o trăim frumos". Muzică, info
MARCEL PETRIŞOR ŢofUlOfi încoace, să-i dea acestui Şi asemenea clipe au Radiojurnal
străvechi oraş frumuseţea lost numeroase, prilejuite turală; 22,00
22,20 Muzică
23,55-24,00
Este aproape sigur că da­ în impresiile pe care le lasă şi demnitatea pe care o de pregătirea spectacolu­ Ştiri.
lui de teatru „Goana du­
că romanul lui Marcel Pe- asupro ei zidurile cetăţii De­ merită oamenii vremii. De pă fluturi" de Bogdan A-
trişor nu s-ar deschide cu va. „Şi chia'r dacă acum ce azi, de mîine. Este vorba maru, a montajului lite-
acel avertisment către citi­ vezi nu-s decît nişte ruine, de tinereţe, de acea stare rar-muzical - cinematogra­
tor, interesul şi plăcerea lec­ aşa prăpădite cum sînt - îi ordonatoare inconfundabi- fic „Amfiteatrul conştiin­ d l N E P
turii ar fi în exclusivitate ho- mărturiseşte prietenei sale lă, aparţinîndu-ne virtual. ţei", cu care Casa de
tărîte şi întreţinute de vir­ din Tîrnavă - dacă sînt unde Tinereţe comunistă, tinere­ cultură din Deva avea să
DEVA: Zic
tuţile artistice ale textului. sînt, tot stăruie împrejurul. ţe aureolată de forţa vise­ obţină titlul de Laureat Vară scurtă
lor noastre creatoare de
Dar aici confesiunea scriito­ Dar ce-or fi fost ele cind or real, un real ai cărui sîm- in cadrul Festivalului na­ NEDOARA:'
rului are darul şi meiitul de fi fost întregi în vremea lor ? buri inefabili ard întocmai ţional „Cintarea Româ­ va (Modern
Stele de ia
a ne preveni în mod indirect Şi închipuieşte-ţi domnii po- cum poemul Eminescului i niei". Avind drept suport — sal-
ce la
asupra faptului că, pătrun- runcindu-le supuşilor de la o „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce calităţile deosebite ale Câmpie,,ul -
zînd în universul problema­ aşa-nălţime, cum să nu fie Românie...". Ce-ţi dorim grupului său de recitatori, (Arta); PET,
tic al cărţii, sîntem datori ascultaţi şi cine să le mai noi ţie, dulce Românie, din care face parte Ale­ dela (Parîng
în lanţuri (l
să căutăm răspunsuri la două crîcnească împotrivă". Cre­ iată, se înfăptuie, zilnic, cu xandru Cazan, casa de ro — seriile
întrebări fundamentale. De dem, aşadar, că arhitectura mîinilc şi idealurile noas­ cultură a Încercat şi a iz­ iembrie); Lt
ce oare Ruzalia, „stăpîna O- cărţii şi raţionalitatea anali­ tre, sub ochii noştri... butit să contureze două periculos (C
cişorului", îşi pierde „puteri­ zei nu justifică nici pe de­ impresionante recitaluri as VULCAN: A
cumstanţe att
le sale afective" şi, o dată parte „temerile" autorului pri­ EUGEN EVU poezie dedicate lui Do- ccafărul); L
Stanca,
prezentat
minic
ro — seriile
cu ele, resursele psihice ale vitoare la o posibilă discon­ in cadrul „Amfiteatrului rul); ANINC
supravieţuirii ? Iar apoi, cit tinuitate intre intenţia pro­ „Laudă omului,. muncii artelor", apreciat căldu­ deţi şi ncutr,
de îndreptăţite sau de neîn­ blematică şi transpunerea ei şi creaţiei sale" ros de regizorul Sorana citoresc); UR
dreptăţite sînt „temerile" au­ artistică. Coroamă Stanca, şl un ra lui Călit:
BRAD: O li
torului în legătură cu nivelul Fără îndoială, romanul lui In Valea Jiului a debu­ recital din lirica de dra­ taju] X (St
şi soluţia romanescă în zu­ Marcel Petrişor are valoare tat Luna manifestărilor goste cu care instituţia ORAŞTIE: i
grăvirea acestui destin ? de sine stătătocre, dar lec­ politico-ideologice, cultural- s-a prezentat in actuala delincvent (I
cald pentru
Adevărul şi convingerile tura lui îi fascinează cu deo­ educative şi sportive „Lau­ ediţie a Festivalului na­ (Flacăra) ;
noastre sînt că eroina şi lu­ sebire pe acei dintre cititori dă omului, muncii şi crea­ ţional „Cintarea Româ­ BAI : Gala:
mea ei nu puteau sfîrşi de- ţiei sale“, aflată la a Vl-a niei", Actualmente, cu a- cultură); II/
sando — seri
cît în maniera descrisă aici, care s-au înfrăţit cu spiritul ediţie, manifestare com­ ceiaşi oameni se pregă­ cia); BRAZI:
cîtă vreme ele şi-au durat şi realitatea unică a locuri­ plexă, organizată de Con­ teşte spectacolul „Boul şi seriile I-II ;
lor de pe Crişul Alb. Căci
rosturile existenţiale pe gra- de o parte şi de alta a al­ „Urbanistică" — schiţă în tuş tic Dorina Itui Crîng. siliul municipal Petroşani viţeii", comedie muzica­ cordaţl circu
nuanţe? (Ca:
niţii iluzorii ai banului şi ai de educaţie politică şi cul­ lă, o montare probabil ră); SIMEIÎL
biei sale meandrice şi a flu­
averilor nemăsurate, (fu de- xului tematic cu scurgere CRONICA FILMULUI tură socialistă, alţi factori singulară in mişcarea ar­ la iubire —
săvîrşire străină şi înstrăina­ ; municipali şi orăşeneşti. tistică de amatori. (Mureşul) ; 1
(Lumina).
tă de cursul implacabil al rea­ cascadică şi inexorabilă- re Z i u a „ Z “ Acţiunile cuprinse în Cu timpul, calităţile sa­
lităţii istorice, Ruzalia, fire naşte o lume singulară de programul de desfăşurare le de interpret au gene­
eminamente aristocratică, ac­ toponime, grai, obiceiuri şi Film artistic <lc amplă evo­ transformări revoluţionare in poartă amprenta omagierii rat calităţi regizorale. Aşa
ţionează fără scrupule pen­ armonii naturale. Ceea ce care istorico-revoluţionară, care trăieşte". realizărilor obţinute de po­ a luat naştere grupul
„Ziua Z“ îşi plasează acţitmea
De la înălţimea profesionali-
întîlneam pînă acum în în­ porul nostru în perioada teatral „luvenis", al că­
tru apărarea şi salvarea or­ semnări disparate este adu­ în Capitală, in miezul de foc­ tăţii sale, a îndelungii sale
dinii date, a intereselor sale al pregătirii şi desfăşurării ac­ experienţe în cea de-a 7-a deschisă de Congresul al rui prim-spectacol se in­
tului insurecţional ' de la 23
IX-lea al partidului, a cti­
artă (este autor a peste 50 fil­
Timpul pro
egoiste. Nici conflictul la­ nat aici cu migală şi restau­ August 1941. me artistice), Sergiu Nicolaes­ torului tuturor împlinirilor titulează „Fata morgana", azi, 18 mai 1,
tent cu Lelu, nici moartea lui rat într-o viziune cu totul Este povestea unei zile de cu imprimă acestei pelicule după piesa lui Dumitru va fi instab
insolită, păstrîndu-se nealte­ cotitură istorică din viaţa na­ ritm şi acţiune, o imensă, o- epocii pe care cu neasemui­ Solomon, cu care regizo­
Romulus şi nici afacerea o- ţiunii noastre, văzută prin cî- mcnească emoţie, rcalizind tă mîndrie o numim Epoca temporar no !
neroasă cu Petru de la Aciua rate comorile de limbă, spe­ teva destine umane. Podul şi scene de un dramatism aparte. Nicolae Ceauşescu. rul Alexandru Cazan a vor cădea pl
averse, însoţ
cificitatea datinilor şi a lo­
Vom urmări cu interes e-
nu o clintesc din prejude­ curilor care ne-au aparţinut aeroportul Băneasa, Şcoala de voluţia unei vaste galerii de Prin intermediul dezbate­ obţinut locul I pe judeţ cărcări electr
Kăzboi şi alte puncte ale Ca­
cata că „e bine să te ţii cît dintotdeauna. Sărbătoareo pitalei devin tot atitea locuri personaje memorabile impli­ rilor, meselor rotunde, sim­ in actuala ediţie a „Cin- de grindină,
tării României", fiind pro­
mai sus”. de luptă încleştată, în care cate in acţiunea filmului, că­ pozioanelor sînt abordate de apă în 24
izol-
depăşi
Nedeii de la Ocişor, ritualul spiritul de sacrificiu şi erois­ rora Ie dau viaţă Ghcorghe movat pentru etapa inter­
Ruzalia nu a crezut şi nu mul ostaşilor români,' al co­ Cozorici, Mircea Albulescu, aspecte vizînd realizarea judeţeană. Vîntul va su
a vrut să creadă vreodată nupţial de aici, atmosfera muniştilor se împleteşte cu e- Silviu Slănculcscu, ştefan Ior- sarcinilor de producţie, Un om, un crez artistic din nord-est ■
:
bîlciului de la Hălmagu, in­
peraturile mii
în limitele obiective ale ne­ roismul şi devotamentul în­ daclic, Ion Besoiu, Sergiu Ni­ creşterea producţiei de căr­ sănătos şi puternic, per­ cuprinse în
tregii populaţii.
săbuinţei şi ambiţiilor sale, terioarele locuinţelor, precum colaescu, Vistrian Roman, Ion bune la întreprinderile mi­ manent alimentat şi spri­ grade, iar c.
Rtţiu, Ion Marinescu, Cornel
Integrată marii fresce cine­
pînă în clipa în care, după şi culorile vesperale ale so­ matografice închinate de ci­ Gîrbea, Marian Culineac, Anca niere din Valea Jiului. Tot­ jinit de colegii, conducă­ între 23 şi 28
surilor şi dealurilor din a-
falimentul băncilor din Brad ceastă parte a ţării sînt tot neaştii noştri lui 23 August, Nicola ctc. Mai reţinem: sce­ odată, un accent deosebit torii direcţi şi ai institu­ La munte: t
şi Arad, este surprinsă de noua creaţie demonstrează ca­ nariul poartă semnătura Ioan se pune pe educaţia multi­ bilă, cu cer
Grigorescu.
atîtea pledoarii în favoarec pacitatea regizorului de a tra­ ţiei in care munceşte, de noros. Vor
iminenţa ascensiunii Intleris- ta subiecte vaste din epopeea Un film monumental şi me­ laterală, ridicarea şi forma­ soţia sa Bcînduşa, ea În­ cu caracter
autenticităţii artei 'ui Ma cel naţională. Sergiu Nicolaescu morabil ce se constituie in­ rea personalităţii umane însoţite de tiv
r
te în Europa. Mobilul funciar evidenţiază încă o dată că tr-un pios omagiu celor ce săşi o talentată interpre­
Petrişor. ce edifică societatea socia­ Iectrice. (Me
al gîndirii şi conduitei sale este „un om de idei, un ideo­ s-au jertfit pentru noul des­ tă amatoare. serviciu L. P
tin al patriei.
log, un ginditor, implicat res­ listă multilateral dezvolta­ MINEL BODEA
este pe de-a-ntregul cuprins SABIN SELAGEA ponsabil in timpul de adinei VERONICA PALADE tă pe pămîntul patriei.