Page 61 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 61
80.8(550
ucrgaA
Vizita de stat în ţara noastră
ff \)) | a regelui Spaniei, Juan Carlos i
1.«l
SOSIREA ÎNTÎLNIRE SI CONVORBIRI ÎNTRE
ÎN CAPITALĂ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
SI REGELE SPANIEI, JUAN CARLOS I
La invitaţia preşedinte
lui R e p u b l i c i i So Luni după-amiază, pre în cadrul întîlnirii au
cialiste România, Nicolae şedintele Republicii Socia fost relevate bunele relaţii
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL Ceauşescu, şi a tovarăşei liste România, Nicolae dintre România şi Spania
şi s-a subliniat însemnătatea
Ceauşescu, s-a întîlnit, la
Elena Ceauşescu, luni, 20
iHIMIHiD'MmiHlfJ'IJIIIiliWHIil*»™ mai, a sosit în ţara noas Palatul Consiliului de Stat extinderii mal puternice a
schimburilor comerciale şi
şi a avut convorbiri cu re
tră, într-o vizită de stat,
rqgcle Spaniei, Juan Carlos gele Spaniei, Juan Carlos I. a colaborării economice, în
I, împreună cu regina So Regele Spaniei a trans concordanţă cu potenţialul
Anul XXXVII, nr. 8 558 MARJI, 21 MAI 1985 4 pagini — 50 bani fia. mis preşedintelui Nicolae celor două ţări.
Ceauşescu un salut şi cele
Vizita, prima pe care un Totodată, a avut loc un
suveran spaniol o face în mai cordiale urări din par schimb de păreri cu privi
România, reprezintă un mo tea guvernului spaniol, a re la uncie aspecte ale vie
Sectoarele şi brigăzile fruntaşe fac dovada ment important în cronica primului ministru, Felipo precum şi în legătură cu
ţii politice internaţionale,
Gonzalcs.
raporturilor de prietenie şi
colaborare dintre cele două Preşedintele României a activitatea pe plan extern
că se poate extrage mai mult cărbune ţări şi popoare, întemeiate mulţumit şi a transmis, la a celor două ţări.
rîndul său, un salut şi cele
Refcrindu-se la situaţia
pe originea comună, pe a-
finităţi de limbă şi cultu mai bune urări guvernului gravă existentă în lume,
r e ş e d
p
t e l e Nicolae
i n
Tehnicianul minier Ni- gadă Ioan Tamaş şi Du toarele de frunte ale mi ră, pe aspiraţiile şi idea şi primului ministru spa Ceauşescu a arătat că pro
niol, exprimînd speranţa
colae Şufan, şeful sectoru mitru Balica, brigăzi în nei. Au fost şi perioade lurile de libertate şi pro că guvernele celor două blema fundamentală a epo
gres. Ea reprezintă, în a-
lui IV, ieşea din mină. A- tre care se dă lupta pentru însă cînd am întîmpinat cela.şi timp, o expresie a ţări vor acţiona pentru a cii noastre o constituie o-
flascm puţin mai devreme dovedirea celei mai bune greutăţi. La ora de faţă bunelor relaţii dintre Româ ridica pe un plan superior prirea cursei înarmărilor,
că are la activ mai bine în întrecerea socialistă mi nu "avem decît 112 tone de nia şi Spania, o manifes relaţiile politice, economi trecerea la dezarmare, în
de trei decenii de minerit, nerească pe sector. cărbune dat peste prevede tare a voinţei lor de a ce, telinico-ştiinţifice, cul primul rînd la dezarmare
că sectorul pe care-1 coor Cu alţi doi destoinici rile planului la zi. Dar da conferi dimensiuni tot mai turale româno-spaniolc, în nucleară, asigurarea păcii
donează este fruntaş pe mineri şefi de brigadă dis că urmărim producţia pe largi legăturilor bilaterale, interesul ambelor popoare, mondiale.
mină. Motive mai mult de- cutăm la sectorul I. Mi- schimburi şi pe zile ve al cauzei păcii şi colabo
dem că sporurile sînt evi (Continuare în pag. a 4-a) rării în Europa şi în lume. (Continuare in pag. a 4-a)
dente. Puteţi consemna că
minerii de la sectorul 1
muncesc bine organizat, Încheierea vizitei oficiale de prietenie
disciplinat, pentru a ex
trage zi de zi mai mult
cit convingătoare de a cărbune pentru ţară, pen
vorbi cu acest destoinic La I.M. Vulcan tru a fi mereu printre în tara noastră a preşedintelui
om al cărbunelui. fruntaşi.
— Necăjit? — întrebăm.
— Nu. Dimpotrivă. Cu hai Dudescu şi Florin Ser — Am avut anul acesta
'schimbul de azi dimineaţă, ba n. perioade bj.ine, în care am Republicii Populare Congo
(joi. Iii mai — n.n.), am mers în plin, cum s-ar
ajuns la 6 111 tone cărbune — Dacă vă mai amintiţi
extras suplimentar de mi — ne spune Mihai Dudescu GH. I. NEGREA
nerii sectorului nostru, de — sectorul nostru s-a nu ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE PLECAREA
la începutul acestui an. mărat mereu printre sec- (Continuare in pag. a 2-a) DIN CAPITALĂ
Muncim cu toate forţele La Palatul Consiliului de rea pe baze trainice, de
pentru a scoate mereu mai Stat s-au încheiat, luni, 20 lungă durată, a colaborării
mult cărbune, mai cu mai, convorbirile oficiale şi cooperării dintre Repu Luni, 20 mai, s-a înche
seamă că unele sectoare între tovarăşul Nicolae blica Socialistă România şi iat vizita oficială de prie
întîmpină greutăţi şi sînt Ceauşescu, secretar general Republica Populară Con tenie întreprinsă în ţara
noastră, la invitaţia tovară
sub olan. al Partidului Comunist Ro go, pe plan politic, econo şului Nicolae Ceauşescu,
mie, tehnico-ştiinţific, cul
Alături, minerul şef de mân, preşedintele Republi tural şi în alte domenii, secretar general al Parti
cii
România,
Socialiste
brigadă Traian Borşa com şi colonel Denis Sassou în folosul ambelor ţări şi dului Comunist Român,
pletează :
Nguesso, preşedintele Co popoare, al progresului şi preşedintele Republicii So
1
— Cu minerii din bri mitetului Central al Parti prosperităţii lor. cialiste România, şi a tova
gada mea obţinem zilnic dului Congolez al Mun Totodată,j,a fost manifes răşei Elena Ceauşescu, de
randamente sporite. Ştim cii, preşedintele Republicii tată încrederea că, în spi către'Colonel Denis Sassou
că mina Vulcan înregis Populare Congo. ritul celor discutate. Româ Nguesso, preşedintele Co
trează un minus la total La ultima rundă de con nia şi Republica .Populară mitetului Central al Parti
producţie. Dar un minus ca vorbiri au participat tova Congo voi- conlucra activ d u l u i Congolez al Mun
re se poale recupera. Bine răşa Elena Ceauşescu şi pe arena mondială, în in cii, preşedintele Republicii
înţeles, dacă vom munci tovarăşa Antoinctte Sassou teresul cauzei destinderii, Populare Congo, şi tovară
mai mult, mai bine, în Nguesso. păcii, dezarmării, securită şa Antoinettc Sassou Nguos-
ordine şi disciplină, la Cei doi conducători de ţii, înţelegerii şi cooperării so.
toate sectoarele, în toate partid şi de stat şi-au ex internaţionale. Prin întreaga desfăşura
brigăzile şi formaţiile de primat satisfacţia faţă de T o v a r ă ş i i Nicolae re, prin documentele sem
lucru. schimbul fructuos de păreri Ceauşescu şi Denis Sassou nate de cei doi conducă
Cu plus la producţia de purtat, în aceste zile, la Nguesso au stabilit să con tori de partid şi de stat,
cărbune se prezintă şi sec Bucureşti, într-o atmosfe tinue dialogul la nivel înalt, vizita se înscrie ca un eve
torul VIII. Un plus care ră de prietenie, înţelegere relcvînd rolul său impor niment de o deosebită în
numai pe luna mai este Una dintre cele mai bune brigăzi de pregătiri, de la I.M. şi stimă reciprocă. A fost tant în dezvoltarea relaţii semnătate în cronica rela
de aproape 1000 tone. Paroşcni, este cea condusă de Ioau Cibea, de Ia sectorul iV. afirmată convingerea că lor de prietenie, solidarita ţiilor de prietenie şi cola
— Dar el va spori pînă Iată-i pe doi dintre membrii brigăzii, lucrind cu combina transpunerea în viaţă a în te şi colaborare dintre ţă borare dintre partidele, ţu-
la sfirşitul lunii — ne asi de înaintare in panoul I, stratul V, la deschiderea unui nou ţelegerilor convenite va a- rile, partidele şi popoarele’
gură minerii şefi de bri front de cărbune. Foto ŞT. NEMEC’SEK sigura extinderea şi aşeza- noastre. (Continuare în pag a 4 a)
ACTIVITATEA DE EXPORT Resursele de furaje ale cooperativei agricole din Riu Bărbat
calitate « dimsmism * eficienţa
să fie mai dine valorificate!
Ritmicitate si calitate în onorarea
y Cooperativa agricolă de există doar teoretic. în fapt, această primăvară, de pil sească la timp întreaga su
producţie din Rîu Bărbat circa 120 lin din cele 360 dă, pe fineţe n-a fost ad prafaţă de fineţe, nu cum
contractelor cu partenerii externi are o suprafaţă de 360 ha sînt, de mai mulţi ani, îm ministrat nici un kilogram s-a întîmplat anul trecut,
destinată producerii de fîn, pădurite. de îngrăşăminte chimice, cînd au rămas unele su
— Deşi prevederile de cu beneficiari din ■ R.F. ce ar trebui să fie sufi -— De ce a fost lăsată deoarece conducerea coope prafeţe nereeoltate. Trebuie
plan la producţia pentru Germania, Suedia. U.R.S.S., cientă pentru a asigura pădurej să se extindă pe rativei nu s-a preocupat să se cosească în beneficiul
export sînt sensibil sporite R.P. Polonă, R.S.F. Iugo cantitatea de fibroase ne păşune ? de procurarea acestora.
în acest an faţă de 1984, slavia, Belgia, Italia etc. cesară bunei h r ă n i ţ i n ani — Nu ştiu. Eu nu sînt Este evident că o astfel cooperativei agricole fura
colectivele noastre de cheresteaua, celuloza, man malelor în perioada de sta- preşedinte decît de cîţiva de situaţie nu poate con jele de pe marginea dru
muncă — din unităţi, sec galul realizate şi livrate de bulaţie. Contrar aşteptări murilor, toate suprafeţele
toare, depozite de prein- către forestierii hunedo- lor, de mai mulţi ani uni ce produc fîn. Se cere, de
dustrializare, secţii de che- reni fiind tot mai solicitate tatea apelează la cumpă asemenea, să se treacă la
1
rostea — sînt hotărîte să si apreciate în aceste ţăiâ . rarea de fîn, în iarna 1984/ organizarea de acţiuni
le îndeplinească integral, Care este bilanţul pro 1985 fiind cheltuită în acest pentru defrişarea suprafe
la toate sortimentele — a ducţiei pentru export pe scop suma do 300 000 lei.
ţinut să precizeze, de la cele patru luni şi jumătate Brigadiera Cornelia Stăni- ani. Or, împădurirea s-a tinua si C.A.P. Rîu Bărbat, ţelor de păşune împăduri
început, ing. Romulus Go- din an ? lă ne spunea: petrecut cu mulţi ani în conducerea unităţii trebuie te, antrcnînd în acest scop
ţiu, director adjunct teh Ne răspunde ing. Ştefan — Am fost nevoiţi să urmă (!). să facă eforturi pentru a forţele proprii, fio prin in
nic al Întreprinderii fores Georgescu, şeful comparti procurăm furcijc din afara Cauza: invocată de condu asigura necesarul de furaje vestiţii, unitatea dispunînd
tiere de exploatare şi mentului desfacere din ca unităţii deoarece am intrat cătorul de unitate este ade prin forţe proprii. Cîte-
transport Deva. Realizările drul întreprinderii : vărată, dar nu este singu de fondurile necesare.
din aprilie şi de la înce — Pe ansamblu, avem ri în stabulaţia trecută cu un ra ce face ea C.A.P. Rîu va măsuri în acest sens au Din neajunsurile de pî
putul lui mai, modul în nele nerealizări, cauzate în deficit de circa 250 tone. Bărbat sa obţină producţii fost întreprinse. A fost des nă acum este necesar să fie
— Cele 360 ha fineţe nu
care se derulează acum ac cea mai mare parte, de insuficiente de furaje. La ţelenită o suprafaţă de şase trase maximum de învăţă
tivitatea la producţia pen problemele cu care ne-am produc linul necesar pen hectare ce s-a cultivat c-u
tru export ne întăresc a- confruntat în cadrul iernii tru cele 400 bovine şi 1 300 cooperativa agricolă de aici leguminoase, s-a semănat minte, astfel încât pentru
ceastă convingere. extrem de grele, mai ales ovine, câte are unitatea ? recoltării, transportului şi trifoi în cultură ascunsă pe iarna viitoare unitatea
Prin livrarea promptă şi la pădure, unde ne desfă- — îl întrebăm pe Dorel depozitării furajelor li s-a 26 do lin. Pe lingă aceste să-şi asigure din producţie
la nivel calitativ ridicat a acordat o atenţie insufi măsuri trebuie să se acor proprie întregul necesar de
produselor către partenerii DUMITRU GHEONEA Nistorescu, preşedintele cientă. Suprafaţa de fineţe de atenţie mai mare ferti furaje.
externi, I.F.E.T. Deva şi-a cooperativei. existentă n-a fost fertiliza lizării fîneţelor. în acelaşi
consolidat relaţii trainice (Continuare în pag. a 2-a) — Suprafaţa respectivă tă de mulţi ani. Nici în timp, se impune să se co B. TURDEANU
