Page 62 - Drumul_socialismului_1985_05

n aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

S-A ÎNCHEIAT ETAPA JUDEŢEANĂ A ÎNTRECERII
de valoarea artei Pen
[
Duminică s-a încheiat — şurat sub semnul neliniştii culiurâ din Hunedoara. O
după zece săptămîni de creatoare, al răspunderii frumoasă impresie au u-
întrecere pe genuri de for­ faţă de calitate, de valoa­ :ius-(. întrecerii cei mai
maţii — faza judeţeană a rea artei. Expresivitatea e- : tineri dintre tineri . Ma­
celei de a V-a ediţii a voluţiei unor interpreţi şi riana Domnişorii — vio­
Festivalului naţional „Cîn- formaţii dc real talent — loncel (Clubul ..Construc­ 20.00 ’i
11
tarea României . Ultima Octavian Negreanu, vioară torul" Deva), cu „Dans ţă­
competiţie din cadrul a- („Impresii din copilărie" de rănesc de C. Dimitrescu, 20,13 A
li
cestei angajante etape a George Enescu), Veronica Octavic izdrăilă — chitară
muncii şi creaţiei a fost Negreanu — pian („Sonata •lasică (Casa de cultură 20,25 1
n
rezervată formaţiilor şi in­ în fa diez minor" do Geor­ Hunedoara), prezenţe în­ r
terpreţilor de muzică cultă. ge Enescu) şi duetul grijite şi cu un repertorii) li
Desfăşurată la Hunedoara „Sonata a doua" de Goor- care să le pună în valoare , »,
tl
în sala Cavalerilor a Cas­ ge Enescu, orchestra dc posibilităţile creatoare. Pre­ 21,50 T
telului Corvinilor, între­ cameră a Sindicatului în- zenţa vârstnicilor d« la
cerea de duminică a fost văţămînt Deva (dirijor Oc­ Clubul sindicatelor Sime- 22.00 ti
n
o concentrare de talente a tavian Negreanu), duetul ca­ ria — iuliu Vernichescu,
artiştilor hunedoreni — meral Ioana Iudith Mără- Do'ana Bela ş.a. — alături
de tinerii creatori din De­
va, Hunedoara şi Petro-
sani care 'se vor impune,
■ u siguranţă, în spaţiu]
nuzicii culte hunedorene, a BUC
Întregit un spectncol-între- diopro
•ere care a încheiat una 0,30 L
premise pentru cultura şescu (vioară), Mariana Cră­ dintre cele mai izbutite e- agrlcul
In atelierul piese de schimb pentru vagoanele cisternă al I.M.M.R. Simcria, unde
noastră viitoare. Cu mici ciun (pian), „Rondo" deTu- tapr ale Festivalului naţio­ lucrează o grupă fruntaşă, şeful de echipă Sever Sabău şi lăcătuşul Ghcorghc Roşu lu­ nai ;
chemă
c-xccpţii, se poate spune cu dor Ciortca, solist vocal nal „Cîntarea României". crează la presa pcntru_debitat plăci de tracţiune. Foto NICOLAE GHEORGHIU Nicola
a fost o evoluţie a artei Gheorghe Pop (Complexul ..Faţă de ediţia precedentă panoul
tinerilor, deschizătoare de C.F.R. Deva) — „Cîntăm a întrecerii de muzică cultă treceri
sci ; f
perspective generoase, pen­ libertatea", Cvintetul „Pro — apreciază prof. Corneliu diilor :
tru că, muzica cultă a gă­ arte" al Casei de cultură B Ug£i membru al ju- ştiri ;
ii’ii;
sit la Deva, Hunedoara şi Hunedoara, Cvartetul de riulu judeţean c- Este necesară o mai bună conlucrare cultăto
tin dc
Petroşani talente viguroase, coarde al Sindicatului în­ lupa 'cir duminică a fost drag j
care le definesc persona­ văţământ Hunedoara au mull S' uporioaru prin ca- pentru luarea în cultură a întregii suprafeţe! Din ci
litatea. Micile „excepţii" fost momente de înaltă ţi­ li ta te interpretativă, rc- le pop
ri(a ;
au fost reprezentanţii Clu­ nută artistică, alimentate marc’abilă îndeosebi la so- ştiri ;
bului sindicatelor din Si- de o execuţie valoroasă. liştii in strumentişti şi vo- i ulri'prinderea forestieră rea trebuia finalizată în lin buldozer şi vom mai tri­ pionici
meria, oameni ajunşi ia Arta tinerilor interpreţi caii. O întrecere cure a de exploatare .şi transport 1984, dar acest fapt nu s-a mite unul în curînd. Vom citate :
ştiri ;
vîrsta senectuţii dar care a fost relevantă în duete angli.jut şi angajează mu­ Deva şi-a asumat, încă în reuşit. Care este situaţia suplimenta şi numărul de catelor
au demonstrat, duminică, („Cîntcc vechi" do Paul Con- zi cu cultă" şi care — zi­ anul trecut, sarcina defri­ respectivei suprafeţe în a- oameni ce muncesc aici. ra foh
Ia 1 h
ce înseamnă dragostea, pa­ stantincscu) — Hunedoara, cetii noi — face paşi si cii ri şării unei suprafeţe de 10 ceastă primăvară ? Condu­ Problema care se pune curioşi
siunea pentru artă. („Siciliana" Ai O. Nottara ir, ai •ta civilizaţiei noiiislre ha teren, pe raza comunei dc ştii
Aparţinînd, aşadar, artei ;şi Sonata in Sol major de ne ser
tinerilor, faza judeţeană a i.C. Bach) — Adina şi llo- socialiste deschizătoare de Zum, în apropierea Mure­ BICI 0 PALMI DE PĂMlNT li LUCRU!
x/ul
formaţiilor şi interpreţilor raţiu Alcxandresru, Petro­ perspective generoase. şului .şi redarea * acestuia Bulctir
de muzică cultă s-a desfă- şani, în „lrio“-ul Casei dc LUCIA LICIU în circuitul agricol. Lucra- cerea cooperativei agricole este aceea că suprafaţa res­ Partid)
şi con
ne-a spus că ar vrea să pu­ pectivă trebuie pusă în cul­ t-iuni ;
nă în cultură cele 10 ha, tură cât mai repede. în a- dio ; 1
Radio)
dar nu poate întrucât aco­ eest scop, I.F.E.T. Deva tre­ ternaţi
Sectoarele şi lo mai sînt cioate, gropi buie să grăbească ritmul zică, ii
ctc. Am cerut părerea con­ lucrărilor, iar S.M.A. Ilia 20.00 I
ducerii I.F.E.T. Deva. Memoi
măncsi
brigăzile fruntaşe Circa cinci ba din să treacă la desţelenirea dv... ;
cele zece- se pot ara şi suprafeţei pe care această oră; *
Bijutci
fac dovada că semăna — nc-a declarat to­ lucrare se poate efectua. Armon
24.00 r
In ce priveşte C.A.P. Zam,
varăşul Romulus Goţiu, di­
rector tehnic al unităţii. ar trebui să ajute buna
se poate extrage I-am spus inginerului şef desfăşurare a lucrărilor,
al C.A.P. Zam că poate in­ întrucît unitatea este be­
mai mult cărbune tra cu plugurile la desţele­ neficiarul sporirii suprafe­
nit şi nu înţeleg de ce n-o ţei arabile. Acest ajutor DEV/
(Urmare din pag. 1) face. în ce priveşte cele­ s-ar putea materializa în ne (Pa
Julieta
lalte cinci ha, în prezent mobili zarea coopera tori lor NEDO/
(Modei
zice, dar şi unele zile în cure lucrăm la scoaterea rădă­ la scoaterea vegetaţiei lem­ urinele
ne-am confruntat cu greu­ cinilor, la nivelarea . tere­ noase, la nivelarea terenu­ dern, t
tăţi — arăta tovarăşul in­ nului. Avem la faţa locului lui Ş.a. (Flăcăi
giner losif Bocan, direc­ diale d
torul I.M. Vulcan. Pe mină. i’RO
îuli
de la începutul anului, a- L.„CtUl
vem o însemnată canti­ O A M E N I A l O G O A R E L O R de la
tate de cărbune cu care brie);
sîntem datori economiei Numărul unu în flăc
(Cultur
naţionale. Dacă aţi stat de Insulta
..'ruinele" meseriei nu mai sini uune pentru lăcătuşul specialist loan Florea, de la
vorbă cu minerii noştri atelierul mecanic al Termocentralei de la Mintia. Tocmai de aceea, lui i s-a încredinţat NEA :
v-aţi putut da seama că şi pregătirea elevilor la locul dc muncă, lucru pe care il îndeplineşte cu deosebită răs­ la hărnicie şi pricepere lor Ch;
avem un colectiv bun, bine pundere. NINOA
spcranl
închegat, stabilizat, oameni Pc Pavel Başa, ca pe unu la însămînţări. Dar şi URICA1
cu care se poate face, atîţia mulţi alţi copii de ţă­ la celelalte lucrări — arat, (Reteza
treabă bună. Cele trei sec­ Ritmicitate şi calitate rani, dragostea pentru trac­ pregătit teren, fertilizat — dejun
toare —- IV, VIII, I — toare, combine şl celelalte se situează printre cei mai roşie);
brigăzile conduse de mi­ maşini agricole l-a cuprins buni mecanizatori din sta­ da (Pa
rea lui
nerii noştri de frunte do­ (Urmate din pag. 1) Uzări concrete în domeniul în prim-plan siluind con­ încă de la vîrsta abeceda­ ţiune. Lucrează la fel de GEOAG
vedesc că se poate ex­ exportului în cele patru secvent producţia pentru rului, cînd privea extaziat, bine şi pe combină, la re­ mulţi «
trage cărbune mai mult şi şurăm noi activitatea. Din luni şi jumătate din an. export: sortimente, cali­ alergînd în lungul brazde­ coltat. Şi încă o remarcă. tură); '
mai bun. Eforturile con­ martie ne-am redresat, în Astfel, S.F.E. Haţeg, con­ tate, operativitate în li­ lor, după UTOS-urile şi Permanent utilajele pe care desenat
Păianje
ducerii minei, ale întregu­ aprilie am depăşit sensibil dus de ing. Aron Pctric, a vrare". KD-urile ce arau pc ogoa­ munceşte el sînt în perfec­ LAN :
lui nostru colectiv, sub în­ pianul la export pc relaţii depăşit cu peste 700 mc Din discuţiile cu interlo­ rele cooperativei agricole tă stare de funcţionare, de­ dorului
drumarea necontenită a co­ C.T.S. şi avem condiţii ca prevederile la celuloza de cutorii, am mai reţinut că din comună. oarece şi le repară singur, ră); SI
mitetului de partid, avînd pin ă la sfîrşitul semestru­ fag, S.F.E. Dobra (şef sec­ in toate unităţile, sectoa­ Aşa că nimeni din Tîrna- nesolicitînd decît în situaţii nul —
în permanenţă sprijinul lui I să recuperăm integral tor, ing. Emil Nicula) — rele şi secţiile, activitatea va de Criş, satul său de deosebite concursul celor r *şui);
roşii —
C.M. Valea Jiului, a comi­ restanţele pc acest gen de cu mai mult de 350 mc, se desfăşoară normal şi baştină, nu s-a mirat cînd din atelierul de reparaţii. mina).
tetului municipal de partid, relaţii, urmînd ca în lunile iar S.F.E. Hunedoara (şef că există condiţii ca sar­ el s-a îndreptat spre pro­
lubindu-şi
profe­
deplin
sînt îndreptate spre găsi­ următoare să „scoatem" şi sector, ing. Liviu Hodor) cinile să se îndeplinească fesia de mecanizator, de- sia, simţind permanent răs­
rea celor mai viabile con­ nerealizările pe devize con­ — cu aproape 250 mc (la lună de lună, în paralel cu dieîndu-i-se cu pasiune şl punderea ce apasă pe u-
diţii pentru ca toate sec­ vertibile ; atît la cherestea acelaşi sortiment). De ase­ recuperarea integrală, în credinţă de la vîrsta ma­ merii săi, ca mecanizator,
toarele şi brigăzile noastre de fag — care deţine pon­ menea, planul perioadei cel mai scurt timp, a res­ joratului. Este profesia ca­ în continua şi trudnica bă­
să-şi poată îndeplini sar­ derea exportului —, cit şi care a trecut din acest an tanţelor. Se impune însă re şi-a dorit-o, pe care o tălie de pe fronturile pîi-
cinile de plan. Şi o vom la celuloza de fag, la man­ a fost depăşit la lemn o mai bună mobilizare şi exercită cu hărnicie şi pri­ nii, Pavei Başa — un om pe Timpi
tru azi,
face. Afirm acest lucru şi gal şi lăzi. construcţii rurale (export) organizare a lucrului si la cepere de peste 16 ani. De atît de modest în vorbs, pe mea va
pentru că la lucrările de Aşa cum s-a recomandat eu 250 mc de către S.F.E. U.F.E.T. Petroşani, S.F.E. 11 ani munceşte în aceeaşi cit de harnic şi priceput se bilă, cu
pregătiri avem un avans la recenta Consfătuire de Haţeg şi cu 50 mc de că­ Baia de Criş şi S.F.E. Ba- unitate — S.M.A. Baia de dovedeşte atunci cînd se ros, fi
de aproape 900 metri li­ lucru de la C.C. al P.C.R., tre S.F.E. Dobra. „Dăm a- ru, în secţiile de cherestea Criş, timp în care a „călcat" află de plot
de deşt
neari, ceea ce ne asigură şi la I.F.E.T. Deva, planul tenţie maximă producţiei din cadru] U.M.T.C.F. cu tractorul ori cu combi­ la volanul tractorului Vintul
linie de front activă în lunii mai include şi o pentru export, aşa cum re­ Deva. Toate acţiunile şi ori al combinei — şi-a cîş- moderai
cărbune, în perspectiva lu­ bună parte din restanţele comandă frecvent secreta­ măsurile întreprinse în a- na, în toate unităţile din tigat prin muncă, responsa­ cu intei
zona Bradului.
bilitate şi dăruire, respectul
nilor viitoare, deci şi creş­ acumulate în primul tri­ rul general al partidului, easlă perioadă să vizeze cooperatorilor din Ţara Za- aversele
minime
terea producţiei zilnice de mestru şi, ca urmare, în­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu. prioritar realizarea ritmică - Şi n-a muncit oricum rândului, al tovarăşilor săi. între 10
cărbune. Aşa cum a cerut deplinirea integrală a a- ne organizăm temeinic ac­ a planului şi recuperarea - ţinea să precizeze ‘ingi­ eele mt
secretarul general al parti­ cestui plan extrem de mo­ tivitatea în parchetele şi în integrală a restanţelor, ast­ nerul Florian Tomuş, direc­ Iar satisfacţiile lui se con­ 25 grad
dului la recenta Consfă­ bilizator, reclamă eforturi depozitele finale, insistăm fel încât şi forestierii să torul S.M.A. Baio de Criş fundă cu satisfacţiile tutu­ La mt
tuire de lucru de la C.C. susţinute, o strînsă con­ pe ordine şi disciplină la încheie cu rezultate bune — ci, unde a fost, a execu­ ror celor care muncesc pe bilă, cu
al P.C.R., sîntem mobili­ lucrare între cei care ex­ toate punctele de lucru şi acest an şi cincinal, pentru tat numai lucrări de bună ogoare : rodul muncii lor iioros, f
de ploai
zaţi cu toate forţele şi e- ploatează masa lemnoasă reuşim să ne îndeplinim a putea aborda de pe baze calitate, respectînd întru- să fie cit mai bogat, recol­ cărcări
fectivele în vederea spori­ şi cei care o transportă ritmic planul — releva A- trainice prevederile noului totul tehnologiile de lucru. moderat
din parchete în depozitele ron Petric. Sîntem hotărîţi tele din an în an mai mari. locale ;d
rii producţiei de cărbune cincinal, fundamentat de Astăzi, Pavel Başa este spe­ pînă la
finale şi de preindustriali- să ne realizăm şi să ne
necesar energiei şi side­ zare. depăşim în continuare pre­ Congresul al XHI-lea al cialistul nostru numărul MIRCEA LEPĂDATU cal ceaţ
serviciu
rurgiei ţării noastre. Am notat şi cîteva rea- vederile la toţi indicatorii, partidului.