Page 65 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 65
- |H<,CKi-KÂ
Mtâ m iJ3CV ' l
r
Vizita de stat în tara noastră
a regelui Spaniei, Juan Carlos I
DINEU ÎN ONOAREA ÎNALŢILOR OASPEŢI
Preşedintele Republicii Regele Juan Carlos I a A fost afirmată convin
Socialiste România, tova exprimat, încă o dată, în gerea comună că actuala
răşul Nicolae Ceauseseu, şi numele său şi al reginei întîlnire la nivel înalt se
tovarăşa Elena Ceauseseu, Sofia, vii m u l ţ u m i r i va înscrie — ca şi cea
r e ş e d
i n
ORGAN AL COMIT ETULUI JUDEŢEAN HUIUED OARA AL P.C.R 1 s-au reîntîlnit, marţi, cu p Ceauseseu t e l u i Nicolae precedentă, de la Madrid
—■ ca o contribuţie impor
tovarăşei
şi
regele Spaniei, Juan Car
i SI Al S O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N los I, şi regina Sofia, în Elena Ceauseseu pentru a- tantă ia extinderea relaţii
româno-
lor
tradiţionale
mabila invitaţie de a vizita
cadrul unui dineu.
P r e ş e d i n t e l e Nicolae România, pentru primirea spaniole, în interesul am
Ceauseseu şi regele Juan cordială.de care s-au bucu belor ţări şi popoare, al
destinderii,
cauzei
păcii,
Carlos I şi-au manifestat
Anul XXXVII, nr. 8 559 MIERCURI, 22 MAI 1985 4 pagini - 50 bani satisfacţia faţă de convor rat în timpul şederii în ţa securităţii, înţelegerii şi
birile purtate în aceste zile ra noastră, arătînd că vede colaborării în Europa şi în
la Bucureşti, care au pus în aceasta o reafirmare a întreaga lume.
Plenara Comitetului în evidenţă dorinţa comu sentimentelor de profundă decurs într-o ambianţă cor
Dineul şi convorbirile au
nă de a dezvolta şi întări,
prietenie şi stimă ce şi le
în continuare, bunele rela
ţii dintre România şi Spa nutresc reciproc popoarele dială, de înţelegere şi sti
judeţean de partid nia. român şi spaniol. mă reciprocă.
Teri ;t avut loc, la Deva, de lucru de la C. C. al mele patru luni din an, să LA UNELE OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDEŢUL SUCEAVA
Plenara Comitetului jude P.C.R., din 6 mai a.c., ra se realizeze suplimentar
ţean de partid. La lucră portul prezentat şi parti 12 000 tone huilă netă, Marţi dimineaţa, în de asemenea, Fernando — Voroncţ, Moldoviţa, Su-
rile plenarei au participat cipanţii la dezbateri au 228 milioane fcWh energie cea dc-a doua zi a vi Moran, ministrul afacerilor ceviţa. Suveranii spanioli
membrii şi membrii su reliefat, în spirit critic şi electrică, 2 401 stîlpi hi zitei de stat pe care externe al Spaniei, cele au avut cuvinte elogioase
pleanţi ai Comitetului ju autocritic, modul în care draulici de abataj, 90 tone o efectuează în ţara noas lalte persoane oficiale spa faţă de talentul şi măiestria
deţean de partid, primii- organele şi organizaţiile de produse din mase plastice, tră, la invitaţia preşedinte niole. poporului român, ilustrate
secretari şi secretarii cu partid, consiliile oameni 8 000 mp placaj din mar lui Republicii Socialiste După ce a străbătut prin şi prin aceste capodopere
problemele economice ai lor muncii din unităţile mură, 9 000 mp dale mozai- România, tovarăşul Nicolae cipalele artere ale munici de arhitectură şi artă.
comitetelor de partid mu economice ale judeţului au cate, confecţii textile în Ceauseseu, şi a tovarăşei piului Suceava, străjuite de Cu prilejul vizitei la Su
nicipale şi orăşeneşti, se acţionat în perioada care valoare de 5 milioane lei, Elena Ceauseseu, regele moderne construcţii de lo ceava, preşedintele Consi
cretarii comitetelor de a trecut din an pentru rea- alte produse. cuinţe, platformele indus liului popular judeţean,
partid şi directorii între lizarea prevederilor de De menţionat că la patru Spaniei, Juan Carlos I, şi
prinderilor industriale, con plan, în condiţii climate produse importante — regina Sofia au fost în ju triale ale oraşului, coloana Trai an -Gârba, a oferit un
ducători ai instituţiilor rice deosebite cauzate de plumb în concentrate, ele deţul Suceava. oficială do maşini s-a în dejun în onoarea regelui
judeţene de sinteză, alte asprimea iernii, măsurile mente hidraulice şi pneu Oaspeţii au fost însoţiţi dreptat spre zona unde se Juan Carlos I şi a reginei
cadre de partid şi de stat. ce se impun în continuare matice, tuburi de presiune de Ştefan Andrei, ministrul află renumitele monumente Sofia.
Plenara a adoptat, la pentru recuperarea cît mai şi produse din mase plasti afacerilor externe, de alte de arhitectură şi artă me în cursul după-amiezii,
ordinea de zi. Raportul grabnică a tuturor restan ce — restanţele din primul persoane oficiale române. dievală românească, unice oaspeţii au revenit în Ca
privind preocuparea orga ţelor şi asigurarea condi trimestru au fost recupe La vizită au luat parte. prin valoarea lor artistică pitală.
nelor şi organizaţiilor de ţiilor de îndeplinire inte rate integral în luna a-
partid, a consiliilor oame grală a sarcinilor de pro prilie, la alte 18 produse
nilor muncii pentru reali ducţie în acest ultim an al — între care laminate fi ÎNMÎNAREA „CHEII ORAŞULUI BUCUREŞTI"
zarea planului de produc cincinalului. nite, utilaje tehnologice
ţie în unităţile economice în acest context s-a sub pentru metalurgie, fire de In cadrul unei ceremonii, noul dialog româno-spaniol cută efectuată în România,
din judeţ. Măsurile ce se liniat că, sub conducci'ca vîscoză, încălţăminte — regelui Spaniei, Juan Car la nivel înalt va constitui la invitaţia preşedintelui
impun pentru creşterea ni Comitetului judeţean de nerealizările au fost di los I, i-a fost înmînată un moment de însemnătate Ccauşescu şi a doamnei
velului realizărilor şi recu partid, organele şi organi minuate considerabil, iar „Cheia oraşului Bucureşti". hotărîtoare pentru dezvol Ceauşcscu.
perarea tuturor restanţelor, zaţiile de partid, consiliile la alte cîteva produse fi Adresîndu-se înaltului tarea şi amplificarea con
care a fost prezentat de oamenilor muncii şi comi zice — energie electrică, oaspete, Gheorghe Pană, tinuă pe multiple planuri Mulţumind pentru senti
tovarăşul Ion Ionescu, se tetele sindicatelor din în huilă spălată pentru cocs preşedintele Consiliului a relaţiilor de prietenie şi mentele exprimate, înaltul
cretar al Comitetului jude treprinderile industriale, de şi semieocs, cocs metalur popular municipal, prima colaborare dintre ţările şi oaspete şi-a manifestat con
ţean Hunedoara al P.C.R. pe şantiere şi din transpor gic, laminate etc. — reali rul general al Capitalei, a popoarele noastre. vingerea că prietenia din
Pe marginea materialu turi, din toate sferele eco zările din aprilie a.c. au tre poporul român şi po
lui supus dezbaterii parti nomiei judeţului au mobi fost sensibil superioare exprimat sentimentele de Voi păstra ..Cheia oraşu porul spaniol se va dez
cipanţilor la plenară au lizat energic colectivele de celor din aceeaşi lună a profund respect pe care lo lui Bucureşti", a subliniat volta în continuare şi a ru
luat cuvînlul următorii to oameni ai muncii pentru anului trecut. cuitorii Capitalei îl poartă suveranul spaniol, ca pe un gat să se transmită locuito
varăşi : Sabin Faur. Leru realizarea sarcinilor de De asemenea, ca urmare înalţilor oaspeţi, de caldă simbol al prieteniei între rilor Bucureştiului cele mai
Circo, Gheorghe Davidescu, plan, au luat măsuri con a acţiunilor şi măsurilor prietenie faţă de poporul poporul român şi poporul
Nicolae Lungu, Alexandru crete în vederea învingerii întreprinse, a urmăririi per spaniol. A fost subliniată, spaniol, ca amintire despre vii mulţumiri pentru calda
Ciorogaru, George Grozav. greutăţilor mari generate severente de către Comite totodată, convingerea că această vizită atît de plă lor ospitalitate.
Constanţa Stan, Iosif Bulca, de timpul friguros, îndeo tul judeţean de partid a
Constantin Maracu,- Iosif sebi din lunile ianuarie şi • modului în care se înfăp PRIMIREA ŞEFILOR MISIUNILOR DIPLOMATICE
Kelemcn, Ionică Darie. februarie şi a sporirii pro tuiesc sarcinile şi hotărî-
în spiritul sarcinilor şi ducţiei în lunile următoa rile adoptate de plenara
orientărilor date de secre re, măsuri a căror eficien C. C. al P.C.R., clin 26 mar în cadrul unei ceremonii toriei, regele Spaniei, Juan şefii misiunilor diplomatice
şi pe reprezentanţii unor
tarul general al partidului, ţă au urmărit-o cu consec tie a.c., un număr de 44 care a avut loc marţi sea Carlos I, împreună cu re
t o v a r ă ş u l Nicolae venţă şi responsabilitate. ra la Palatul din Piaţa Vic gina Sofia au primit pe organizaţii internaţionale a-
Ceauseseu, la Consfătuirea Astfel s-a reuşit ca, în pri (Continuare în pag. a 2-a) creditaţi în ţara noastră.
In „ferestrele" dintre ploi
Ritm şi calitate în realizarea Urmaşii iui
să se muncească la INVESTIŢIILOR Prin destinul său de mare drim' , la a cărui alcătuire
1
întreţinerea culturilor! Importanţă maximă lucrărilor citadelă a siderurgiei româ solicităm sprijinul tuturor
neşti, dar mai ales prin organizaţiilor U.T.C. din u-
j
nităţile economice şi insti
oamenii săi — vajnici sol
daţi pe frontul oţelului — tuţiile judeţului nostru. La
Deşi în ultimele zile vre încheiat praşila manuală
mea a fost în general plo pe toate cele 20 ha culti de investiţii în regie proprie! Hunedoara este, pe drept comitetele de partid şi
ioasă, împiedicând efectua vate. De asemenea, la sfe cuvint un oraş născut din U.T.C. ale combinatului, în
rea lucrărilor în cîmp în clă furajeră din cele 15 ha în anii actualului cin doilea, ne condiţionează în puterea focului. secţia in care lucrează
ritm susţinut, totuşi, în cultivate, mai mult de ju cinal, întreprinderea minie deplinirea planului la une Despre oamenii Cetăţii — Oţelăria electrică nr. 1 —,
toate unităţile agricole din mătate sînt deja prăşite ră Barza a cunoscut o pu le sortimente fizice. de loc s-a scris mult şi despre tinărul i n g i n e r
judeţ se munceşte, în „fe manual. Printre cei mai ternică dezvoltare, fără — Concret, despre ce o- încă au mai rămas atîtea Gheorghe Pogea ni s-a vor
restrele" dintre ploi, la harnici cooperatori, care egal în istoria sa. Prin biective este vorba ? nescrise incit, presupunind bit nu ca despre un om
întreţinerea culturilor pră şi-au terminat primii por punerea în funcţiune a o- — Finalizarea unor lu f
sitoare. ţiile, se numără Ionică biectivului minier de im crări aparţinătoare investi S P IR IT U L R E V O L U Ţ IO N A R -
La C.A.P. Ilărău, de Maica, Valeria Zoica, Sofia portanţă naţională Valea ţiei Valea Morii, menţine
exemplu, ieri am întîlnit Dîncu, Eugenia Şerban, Morii—Brad, a uzinei de rea capacităţii la mina DIMENSIUNE DEFINITORIE i
cupru, aici au crescut con Barza, menţinerea capacită
siderabil capacităţile de ex ţii de extracţie şi prelu A MUNCII Şl VIEŢII COMUNISTILO n8 f i
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ tracţie şi prelucrare a mi crare a minereurilor com că din oţel s-ar face pagini de excepţie, ci ca despre
nereului cuprifer. La fel de plexe la Brusturi (80 000 de carte, fiecare dintre a- un exemplu de acţiune, de
importante sînt însă şi ce tone pe an), dezvoltarea cestea ar avea mereu alte permanentă zbatere pentru
oameni la lucru in cîmp, Petru Raita, Filon Albu lelalte lucrări de investi capacităţii de caleită la
deşi ploaia a început să ş.a. 4 ţii realizate cu mari efor Vaţa de Jos (30 000 tone pe personaje, lapte şi destine nou, pentru ,,aclimatizarea"
unice în lelul lor. Pentru celor mai moderne tehno
cadă do dimineaţa. Erau Cum se stă la celelalte turi materiale din partea an) şi altele. Stadiile do
cooperatori care ieşiseră lucrări de sezon ? „După statului, menite să asigure execuţie diferă de la obiec că aici firescul capătă logii de elaborare a noilor
să-şi termine de prăşit ul ce a încheiat do rebilonat valorificarea resurselor mi tiv la obiectiv, dar la a- semnificaţii eroice, iar ex mărci de oţeluri necesare
timele rînduri cu sfeclă do cartofii pe toate cele 20 nerale din această zonă a ceastă oră prioritate abso cepţionalul devine fapt co ramurilor de vîrl ale eco
zahăr. Munceau cu sacul ha plantate — preciza Li- judeţului nostru. Ing. Kheill lută au lucrările de la Vaţa tidian. Cunoscindu-i pe a- nomiei naţionale.
pe cap şi pînă la amiază, via Brehar, inginerul şef Ottmar, directorul adjunct şi Brusturi. ceşti oameni, tineri şi Inginerul Pogea la 27 de
cînd s-a înteţit ploaia, şi-au al cooperativei —• specia tehnic al întreprinderii, Termenele de predare ale vîrstnici, gîndul iţi spune că ani. este şei al atelierului
încheiat treaba. listul nostru la lucrările nc-a spus : acestor două lucrări sînt dacă Prometeu a existat cu de elaborare, este omul
— Sînt de fapt cei care de întreţinere mecanică, — Procesul de dezvolta apropiate: primele două siguranţă, urmaşii săi tre care îşi petrece, adeseori,
n-au reuşit să-şi termine Gavrilă Caşvan, a intrat re a unităţii este în con linii de măcinare—prepa buie căutaţi printre ofela- chiar şi cite 75 ore din 24
pînă azi parcela repartiza la prăşitul porumbului, lu tinuă desfăşurare. în cursul rare a calcitei de la inves rii hunedoreni. in uzină, că nu pleacă a-
tă —• arăta Traian Ursan, crare pe care a efectuat-o acestui an avem sarcina tiţia din Vaţa trebuie să Am cunoscut de curînd casă pină cînd nu are con
preşedintele unităţii. La pe 25 ha din cele 37 pre să finalizăm alte obiective. intre în exploatare la fi un astfel de om, care prin vingerea că toate lucrurile
chemarea noastră, au ieşit văzute. Iar mecanizatorul De fapt, 55 la sută din vo nele lunii iunie, iar uzina vocaţia de luptător şi pute sînt bine puse la punct, că
în cîmp pentru a ne asi Pascu Berindei a fost cel lumul total al lucrărilor de de preparare a minereuri rea lapielor sale este cu
gura front de lucru, deoa care a executat în timp investiţii din planul anului lor din Luncşoara (Brusturi) adevărat un Prometeu con MIRCEA DIACONU,
rece ne pregătim să înce 1985 îl executăm în regie temporan. Aflasem despre IOAN CIZMAŞ,
pem şi praşila întîi me MIRCEA LEPĂDATU proprie. Acordăm toată LIVIU BRAICA el o serie de lucruri dem corespondent
canică la sfecla do zahăr, atenţia acestor lucrări care, ne de un „Dicţionar al
unde, după cum vedeţi, am (Continuare în pag. a 2-a) începînd din semestrul al (Continuare în pag. a 2-a) oamenilor cu care ne mîn- (Continuare in pag. a 2-a)