Page 66 - Drumul_socialismului_1985_05

Paq 7 DRUMUL SOCIALISMULUI

Plenara Comitetului CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ p

judeţean de partid în „ferestrele" dintre ploi să se muncească

(Urmare din pag. 1} de utilizare a capacităţilor Petroşani, C.S.V. Călan, I.E.
de producţie, la multe u- Haţeg, „Vîscoza” Lupeni, la întreţinerea culturilor!
tilaje şi agregate de bază C.S. Hunedoara, I.E. Deva,
unităţi economice şi-au în­ (Urmare din pag. 1) 10 ha cultivate, coopera­ Ilerepeia au jntrat la pră- 20, <
deplinit şi depăşit preve­ din minerit şi metalurgie, ca urmare a activităţii sla­ torii Liona Toader, Viori­ şitul manual al morcovilor 20,•
derile de plan pe patru aceştia fiind sub 60 la su­ be îndeosebi în ultimele ca Fulea, Pătruţa Baicu, şi brigadiera Eleonora Ursa
luni la producţia marfă tă. Asemenea situaţii se luni desfăşurate de Antre­ record erbicidarea carto­ Maria Datcă şi Olivia Po­ a precizat că sînt gata mai
industrială. între acestea întîlnesc la furnalele de la priza de construcţii şi mon­ filor". pa, fiind exemplu pentru mult de 3 ha din cele 5 ha
C.S.V. Călan, la cuptoare­
se numără: I.P.S.R.U.E.E.M. le de oţel şi liniile de la­ taje miniere Petroşani, în­ Mai aflăm că la aceas­ ceilalţi prin hărnicia do­ cultivate.
Petroşani, I. C. Orăştie, treprinderea de antrepriză tă unitate a fost recoltată în tarlaua de lîngă halta 20, 4
„Marmura" şi I.M.M.R. Si- minare de la C.S. Hunedoa­ pentru construcţii şi repa­ secara masă verde de pe vedită. La sfecla furajeră comunei, a început coasa
praşila manuală s-a înche­
meria, I. C. Vulcan, I. T. ra, dar şi la cuptoarele de raţii siderurgice Hunedoa­ întreaga suprafaţă culti­ iat pe toată suprafaţa pla­ întîi pe suprafeţele culti­
Hunedoara, I.M.P., I..J.L.F. clinchet- de la I.L. Deva, la ra, Antrepriza de construc­ vată, însilozindu-se 387 nificată, cum, de aseme­ vate eu lucerna şi trifoi.
şi G.I.G.C.L. Deva şi alte­ maşinile de ţesut şi de tri­ ţii hidrotehnice Rîu Mare- tone. nea, s-a încheiat şi rebilo- Cosaşii Virgil Popa, Gheor­ 21,4
le. Pe ansamblul judeţului, cotat de la întreprinderile Retezat şi Păclişa, brigăzile natul cartofilor, lucrare ghe Sîrbu, Aron Ştaier, 22,0
în aprilie a.c. s-a realizat de profil din Deva, Lupeni, de antrepriză „Energocon- loan Nistor, inginerul şef Cornel Ocoş, Alexandru
o producţie marfă mai Petroşani, Hunedoara, la strucţia" şi „Energomontaj" al C.A.P. Veţel, sublinia executată în condiţii de Mateş, Cornel Fulea şi al­
mare cu 138 milioane lei alte unităţi economice. U- Mintia, a altor organizaţii că praşila întîi manuală calitate de mecanizatorul ţii au pus jos în cîteva
faţă de perioada similară nek- unităţi carbonifere — de construcţii de pe caza la sfeclă de zahăr este exe­ Lucian Bobar. zile lucerna şi trifoiul de pe
din anul trecut. Lonea, Aninoasa, Vulcan —, judeţului. Raportul şi par­ cutată pe nouă din cele Cooperatorii din brigada 5 ha din cele 10 semănate.
Corespunzător dinamicii ea şi unele capacităţi si­ ticipanţii la dezbateri au
producţiilor fizică şi marfă derurgice de la Călan şi apreciat că organele şi or­ Iî
a crescut şi volumul pro­ Hunedoara lucrează sub ganizaţiile de partid, con­ dio;
ducţiei destinată exportu­ parametrii proiectaţi, iar ducerile unităţilor de con­ b‘,30
strucţii şi beneficiarii de
lui, care, în luna trecută, obiectivele ele la Valea Mo- investiţii trebuie să se mo­ Importanţă maximă Euorărilor de investiţii agr
a fost cu 2,5 la sută mai rii-Brad şi Coranda-IIondol nai
clic
mare decît în aprilie 1984. realizează producţii mici de bilizeze mai serios în mun­ Nit*
Rezultate bune la acest asemenea, ea urmare a ne- că, să colaboreze strî'ns şi (Urmare din pag. 1) acţionare a benzii trans­ instalaţii aferente, montat pan
capitol a\i obţinut îndeo­ atingerii parametrilor şi a fructuos pentru respectarea portoare de 800 mm, solu­ utilaje, conducte tehnolo­ trec
sci
sebi I. C. Orăştie, Inspecto­ numărului mare de staţio­ riguroasă a graficelor de ţiile de protejare a eleva­ gice, reţele ş.a. cliil
ratul s i l v i c judeţean, nări ale utilajelor de bază. execuţie şi realizarea inte­ în august. Deci, timpul pre- torului împotriva intempe­ — Sînt asigurate toate ştir
I..1.P.I.M.P.S. şi I..J.L.F. Tot la acest capitol, al grală a punerilor în func­ I sează. Se vor respecta ter­ riilor şi pătrunderii apei la utilajele ? cilii
tin
Deva, „Avicola" Mintia, utilizării neraţionale a ca­ ţiune din acest an. menele do predare? „Da" capul de alimentare, de ac­ — Nu. Deşi au fost con­ pre
C.S.V Călan şi „Vîscoza" pacităţilor de producţie şi Plenara a concluzio­ — a fost răspunsul con­ ţionare a morii eu ciocane, tractate la timp, furnizorii 10.3
10.4
Rupem. neatingerii în timp a para­ nat că, în pofida unor structorilor şi montorilor. care să permită creşterea nu ne-au livrat două fil­ cor
Unele realizări s-au ob­ metrilor proiectaţi se în­ greutăţi şi neajunsuri de­ în ziua documentării capacităţii de măcinare cu tre şi patru elasoare — uti­ fon
ţinut şi în domeniul inves­ scrie şi slaba activitate de terminate de cauze obiec­ noastre, la Vaţa de Jos circa 25 la sută. De aseme­ laje care condiţionează pu­ diri
11,0
tiţiilor, fiind puse în func­ revizii şi reparaţii, anima­ tive, rezultatele obţinute s-au întilnit pentru a ana­ nea, pe platforma supe­ nerea în funcţiune. S-au 11,0
ţiune nouă capacităţi de rea acestora, calitate:-, lor de la începutul anului in liza stadiile obiectivului, a rioară a silozurilor s-au făcut şi se fac în conti­ lor.
producţie. Şi-au îndeplinit nccorespunzătoire .u im­ industria judeţului nu sînt soluţiona operativ proble­ precizat detaliile necesare nuare demersuri pent’" mic
şi depăşit planul pe patru plicaţii serioase asupra pe măsura potenţialului mele ivite, toţi factorii im­ accesului la utilaje, func­ procurarea acestor utilaj 12,0
*2,0
luni din an C. M. Deva, fluenţei şi eficienţei activi­ tehnic şi uman al unităţi­ plicaţi în execuţia lucră­ ţionarea lor în condiţiile 12,2
GJ.G.C.L. Deva, I. M. Bar­ tăţii productive. lor noastre economice, a rii. S-au trecut în revistă asigurării protecţiei oame­ — Cine s-a evidenţiat la cloi
za, I.F.E.T Deva, iar dintre Cauzele de mai sus, co­ condiţiilor şi posibilităţilor punctele principale care nilor muncii, aplicarea u- execuţia acestui obiectiv, 3 ;
organizaţiile de construcţii roboraţi- cu abateri de la existente. S-a relevat că or­ condiţionează predarea. nor soluţii de desprăfuire care la finele anului va lor;
10,0
— Trustul de antrepriză ge­ tehnologiile de lucru şi (le­ ganele şi organizaţiile de — Cu ce măsuri s-a sol­ care să permită recupera­ produce cu toate cele patru ţite
nerală pentru construcţii- la disciplina muncii, cu partid, consiliile oamenilor dat această analiză la faţa rea unei părţi din materia­ linii tehnologice ? con
montnj. Antrepriza de con- interesul scăzut al unor cdi- muncii, comitetele sindica­ locului a constructorului, lul antrenat în instalaţii. — In mod deosebit s-au mei
de
strucţii-montaj şi reparaţii dro de conducere şi specia­ telor şi comitetele U.r.C. beneficiarului şi proiectan­ — Lucrurile sînt avan­ distins lucrătorii loan 17.4
şi Antrepriza de construe- lişti faţă de promovarea şi-au subordonat insufi­ tului ? Un prim răspuns sate peste tot — comple­ Furdea, loan S. Incău, loan 18,0
ţii-montaj şi reparaţii uzi­ progresului tehnic şi a ex­ cient preocupările şi mo­ din partea tovarăşului tează loan Incău; şeful ra­ Şoica, Gheorghe Golea, juri
ţion
ne electrice Deva. perienţei pozitive în pro­ dalităţile politice de acţiu­ Remus Gabor, şeful ate­ ionului de investiţii Vaţa, loan Lupu, Gheorghe Mic, infc
Aşa cum s-a subliniat ducţie, au condus la ne- ne mobilizării dinamice a lierului p r o i e c t a r e a al I.M. Barza. în cariera Roman Mîrza. loan Blăgăilă Spo
la Consfătuirea de lucru de rea I i zarea prod ueti vi taţilor colectivelor la îndeplinirea I.C.RT.P.L.C.I.M. Deva: Ponor, depozitul de explo­ şi alţii. Ei, alături de în­ 20,0t
cult
la C. C. al P.C.R., din 6 mai planificate, la calitatea sla­ prevederilor de plan, nu — Practica analizelor la zivi este terminat. Acum se tregul nostru colectiv, se ti a
a.c., şi materialul prezen­ bă a unor produse, ia de­ au urmărit cu toată exi­ faţa locului este c:ît se poa­ lucrează intens la descopere străduiesc să materializeze tr-o
tat şi participanţii la dez­ păşirea consumurilor spe­ genţa şi răspunderea ca te de avantajoasă. Colabo­ tă, urmînd ca în cursul sarcinile ce le revin din 23,0(
Pro
baterile din cadrul plena­ cifice, implicit a diminuă­ măsurile adoptate în adu­ răm foarte bine cu RM. lunii să facem cîteva fo­ Consfătuirea de lucru de teri:
rei au relevat, cu autoexi­ rii eficienţei economice. nările generale ale oame­ Barza. Astăzi, de pildă, raje pentru conturarea mai la C. C. al P.C.R. din 6 mai Bul«
genţă şi responsabilitate co­ Aşa se face eă unităţi cum nilor muncii şi cu alte pri­ s-au dat o serie de soluţii largă a zonei exploatabile,
munistă, că rezultatele pu­ sînt C.M.V..I Petroşani, lejuri să fie materializate tehnice, de corelare a posi­ în ceea ce pliveşte insta­ a.c., din documentele Con­
teau fi mai bune dacă C.S.V Călan, „Vî.s'-oza" Ru- pas eu pas în producţie. bilităţilor de execuţie cu laţia de măcinare—prepa­ gresului al XlII-lea al
s-ar fi acţionat cu mai peni, I. U. M. Petroşani, S-a recomandat ea în fie­ instalaţiile existente. partidului, muncesc cu hăr­
multă hotărîre şi fermitate I.M.C. şi I.R. Deva au în­ care unitate economică, pe — Concret ? rare a calcitei sîntem nicie şi dăruire, pentru ca
(
pentru respectarea disci­ registrat, pe patru luni, o şantiere să se analizeze cu — împreună cu benefi­ axaţi pe lucrările care con­ acest obiectiv să intre în
plinei de plan, organiza­ productivitate mai mică de­ discernămînt şi înalt simţ ciarul am găsit modalitatea diţionează direct procesele funcţiune la termenul sta­ DI
rea riguroasă a muncii pe cît în perioada similară din al răspunderii situaţia ne- de montare a grupului de tehnologice: construcţii bilit.' no
•Tuli
întregul flux al produc­ 1984, că multe întreprin­ realizărilor de la începutul
ţiei, utilizarea raţională, deri nu se înscriu in nor­ anului şi să se in neîr.tîr-
Ia capacitate, a maşinilor, mele de consum, în indica­ ziat măsuri corespunzătoa­ .t*r.
agregatelor si instalaţiilor, torii de eficienţă. re. Aşa cum a indicat se­ Urmaşii lui Prometeu der»
(Fia
folosirea integrală a forţei Plenara a pus în eviden­ cretarul general al partidu­ dial-
PET
de muncă şi a timpului ţă, totodată, greutăţile şi lui, tovarăşul Nicolae şoin
efectiv de lucru, luarea neajunsurile caro s-au ma­ Ccauşescu, la Consfătuirea (Urmare din pag. 1) cd este un mare pasionat rii săi am mai aliat multe duci
operativă a măsurilor ce nifestat în domeniul expor­ de lucru de la C.C. al al folclorului, iar secreta­ lucruri interesante despre dc
se impuneau pentru înlă­ tului, unde întreprinderile P.C.R., din 6 mai a.c., toa­ rul. comitetului U.T.C. a tinărul inginer Pogea. Am brie
în j
turarea unor neajunsuri şi din judeţul nostru an sar­ te preocupările trebuie a- munceşte „cit doi". Şi to­ completat că şeful atelie­ aliat că spiritul novator, (Cui
impulsionarea activităţii cini mobilizatoare în acest xate pe îndeplinirea ritmi­ tuşi am rămas surprinşi să rului elaborare este un cunoştinţele vaste l-au fă­ Inşi
productive. Au fost, într- an. Pe lîngă faptul că pen­ că a prevederilor de plan constatăm că cel pe care foarte bun acordeonist şi cut remarcat incd de la NE/
(Mii
adevăr, greutăţi de natură tru unele produse nu nu la toţi indicatorii şi pe re­ il luasem drept un licean un talentat solist vocal de Început, chiar dacă in Spe<
obiectivă, determinate de existat contracte şi co­ cuperarea în cel mai scurt aliat in timpul practicii pro­ muzică populară, dar şi că indirjirea cu care a mili­ (Mu
starea capricioasă a vremii, menzi ferme, cum a fost timp a restanţelor acumu­ ductive in oţelărie ero inginerul Pogea, alături de tat pentru introducerea pro­ SA :
si, ea urmare, aproviziona­ cazul Ia C.S. I luncdo a-a şi late, pe crearea tuturor tocmai ing. Gheorghe Po- alţi colegi de la centrul de gresului tehnic a contrariat ţoi
CA iv
rea tehnico-materială s-a I.R. Deva, s-au perprluat condiţiilor necesare înche­ gea. calcul, are un mare merit uneori. Dar a ciştigat. In noi
derulat mai anevoios, dar şi unele lipsuri de nai ură ierii cu succes a acestui ,,Despre mine nu văd ce in introducerea pe calcu­ ochii tuturor. Acum este un BR/
pat
s-au menţinut şi neajun­ internă, privind, mai ales, an şi cincinal, în vederea aţi putea scrie, dar dacă lator a diferitelor faze de inginer cunoscut, probita­ cur
suri proprii, carenţe de or­ pregătirea şi lansarea in abordării mobilizatoarelor eroii reportajului vor ti oţe- elaborare a oţelului, ■ fiind tea sa profesională deve­ tul
ganizări- si disciplină a fabricaţie a produselor, or­ sarcini stabilite de Congre­ larii am să vă ajut cu toa­ unul dintre cei care s-a nind indiscutabilă (a pri­ Lori
muncii, atitudini de a se ganizarea defectuoasă a sul al XlII-lea al partidu­ tă plăcerea". zbătut pentru rezolvarea a- mit brevetul de inovator, tepl.
căra
justifica unele stări de lu­ producţiei, livrarea eu în- lui pentru perioada 198i>— Şi ostiei, utecistul Gheor­ cestei probleme de ridicată un alt proiect de inovaţie Zon.
cruri in loc să se ia ma­ tîrziere a unor mărfuri. Ac­ 1990. Există condiţii tehni­ ghe Pogea ne-a vorbit cu eficienţă economică, in a l-a predat recent, este ciş- de
suri de soluţionare oportu­ tivitatea de export se cere ce şi umane care să asi­ căldură despre schimbarea cărei valabilitate, la înce­ tigător al fazei judeţene a Con*
BR/
nă a lor, manifestări de impulsionată la C.S. Hune­ gure ritmuri bune de lucru de generaţii, schimb al put, mulţi nu au crezut. concursului de creaţie teh­ min
comoditate, de îngăduinţă doara, I.R. Deva, întreprin­ în toate unităţile industria­ ştafetei muncitoreşti ce Ne-a mai vorbit, cu nedi­ nică, al multor altor pre­ CAT
faţă de nereguli şi indis­ derile de tricotaje din Pe­ le. Important este ca or­ se află in plină desfăşu­ simulată mindrie, Gheorghe mii despre care, cu modes­ scrii
ciplină Toate acestea au troşani şi Hunedoara, ..Vi­ ganele şi organizaţiile de rare, despre infuzia de Pogea despre faptul că tia care il caracterizează, tură
nul
1
făcut ca industria jude­ dra' Orăştie, I.F.E.T. şi pyrtid de la toate nivelu­ tinereţe care se face pu­ O.E. 1 este singura oţelărie nu vorbeşte niciodată). şui)
ţului să rămînă datoare I.P.Js. Deva, în alte între­ rile, consiliile oamenilor ternic simţită in sectoarele din ţară, in care, lunar, se Referitor la programul de roşi
economiei naţionale cu în­ prinderi. Rclevînd impor­ muncii să mobilizeze dina­ cheie ale oţeiăriei, despre elaborează peste 80 mărci lucru, interlocutorul nostru min
semnate cantităţi de pro­ tanţa activităţii de export mic colectivele, să urmă­ rezultatele notabile cu care de oţeluri de inaltă calita­ ne-a spus doar atit : „In
duse fizice de strictă ne­ în angrenajul ccopomiei na­ rească perseverent înfăptui­ uteciştii din secţie au in- te destinate centralelor a- oţelăriq ştiu doar că vii la
cesitate : huilă pentru cocs ţionale, plenara a conside­ rea programelor de măsuri timpinat cel de-al Xll-lea lomo-eieclrice, platformelor ora 7 ; de plecat pleci nu­
şi semicocs, fier în mine­ rat că este necesar ca or­ adoptate de conducerea Congres al Uniunii Tinere­ de ioraj marin ş.a., dar a mai cind totul merge bine".
reu marl'ă, cupru în con­ ganele şi organizaţiile de partidului, ea şi propriile tului Comunist. scăpat din vedere rolul pe Secretarul comitetului de
centrate, cocs metalurgie, partid, consiliile oamenilor hotărîri, militeze exigent Am reuşit, intr-un tirziu, care l-a avut in creşterea partid al oţeiăriei a com­ Ti
fontă, oţel. laminate, ci­ muncii din unităţile eu şi responsunn pentru trans­ să smulgem citeva Iraze şi productivităţii cuptoarelor pletat : ,,Programul de lu­ azi,
ment, mobilier din lemn, plan la export să acţioneze punerea neabătută în viaţă despre munca şi viaţa omu­ de 50 tone prin introduce­ cru al comunistului Po­ va f
ţesături de mătase, alte mai insistent în această a orientărilor şi indicaţiilor lui Gheorghe Pogea. De rea ,, mersului secvenţial“, gea ? Numai de cite ori port:
ploi.
produse, la care realizările direcţie, în spirtul indica­ date în repetate rînduri de la el am aflat că este foar­ metodă de organizare a ştiu eu că l-a prins noap­ ter
au fost sub plan şi sub ţiilor date de tovarăşul secretarul general al parti­ te interesat de istoria ve­ muncii bazată pe o foarte tea in secţie, iar acasă il dese
posibilităţile colectivelor şi Nicolae Ccauşescu la Con­ dului, tovarăşul Nicolae chilor civilizaţii, in mod exactă cunoaştere a locu­ aşteptau fiinţele cele mai izola
cant
în luna aprilie, fiind, de sfătuirea de lucru de la Ccauşescu, privind sporirea deosebit de cele precolum- lui fiecărui utilaj in toate dragi - soţia, subing/ner in vor
asemenea, în unele imitaţi, C.C. el P.C.R., de la înce­ contribuţiei fiecăruia la biană şi africană, dar a momentele procesului de combinat, şi cei doi copii, Iul
inferioare volumelor obţi­ putul acestei luni. dezvoltarea multilaterală a trebuit ca şeiul secţiei să producţie şi folosirea cu unul de cinci ani, celălalt intci
vers
nute în aprilie 1984. Deşi, pe ansamblul ju­ patriei noastre socialiste. ne spună despre strădanii­ maximum de eficienţă a de numai cinci luni. Ingi­ km/
Plenara activului clin in­ deţului, activitatea de in­ In încheierea lucrărilor le permanente ale tinărului timpului de lucru pe fie­ nerul Pogea este un om al SCCt'
dustria judeţului a subli­ vestiţii înregistrează o creş­ plenarei ă luat cuvînlul to­ inginer pentru asimilarea care agregat în parte, me­ locului, capabil sd ardă Tern
fl c
niat pe bună dreptate că, tere în martie şi aprilie, varăşul Radu Bălan, prim- in producţie a noi mărci todă ce-i aparţine. pentru locurile sale, inte­ grac
ni acest domeniu, de mai realizările pe patru luni de oţeluri. De la eroul re­ De la oamenii pe care ii rioare, egalindu-le incan­ înln
multă vreme se înregistrea­ sînt sub plan. Restanţe se secretar al Comitetului ju­ portajului nostru am aliat conduce, de la coloborato- descenţa". min
ză indici necorespunzătoţi înregistrează la C.M.V.J. deţean de partid.