Page 67 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 67
Pag. 3
8 559 • MIERCURI, 22 MAI 1985
Orice rezolvare - în conformitate cu prevederile legii - Dreptul la bucuria
ru timpul muncii ni-l dă munca. Şi
dacă tot ce vedeţi aici in
liber ale familiilor eu gospodării „LUNA CULTURII cintă privirea - aceasta
Dreptul fiecărui cetăţean greva şi destina soluţionă cadrate în muncă şi' pen cinematograficii:
al ţării de a se adresa — rii temeinice a proble sionarilor. demolate în vederea siste 11U N EDO REN E“ e mîndria noastră. E lau
prin scrisori sau audienţe melor. In cadru] fiecăreia din matizării oraşului. Şi aşa da mîinilor, a hărniciei,
talentului, gustului pentru
• La cinematografele clin
ILEVIZIUNE — cu propuneri. cereri, Să luăm un domeniu categoriile de prioritate a- a ajuns Veronica B să Geongiu-Băi, „Luceafărul" frumos. Priviţi aceste ro
ceară repetat audienţe la
sesizări şi reclamaţii orga foarte frecvent prezent în rătate mai sus se acordă Vulcan şi Baru au avut loc
nelor de partid şi de stat, scrisorile unor cetăţeni sau întiictate celor cu condiţii organele judeţene. Pînă chii. Toate sini tricotate
lcjurnal organizaţiilor de masă şi în problemele ridicate in grele de locuit. îndeosebi la urmă, problema a rezol întîlniri cu cineastul şi din aţă şi fir de lame.
ibuna tv. : obşteşti este garantat de audienţe, cel al atribuirii celor cu mai mulţi copii. vat-o tot unitatea la care scriitorul Francisc Mun Sînt rochii pentru diferite
igresul al IX-lca Constituţie, statuat în Ho- de locuinţe din fondul de Printre cererile repetate lucrează- soţul său. Nu era tean u şi premiere de gală ocazii - aceasta roşie e
Congresul marilor normal să se rezolve la la filmul „Zbor periculos", în stil grecesc, acest deux
loiri. Luminile noi tărîrea C. C. al P.C.R. adop stat şi al construcţiilor de la audienţe la nivel de ju acţiuni care s-au bucurat
gîiulirii şi prac- tată în plenara din 22—23 Jocuinţe proprietate per deţ pe această problemă se timpul potrivit, in lumina pieces cărămiziu, cu fran
ii revoluţionare martie 10711, cuprins în ca sonală. numără şi cea a cetăţenei normelor echităţii socia de un deosebit succes din juri, e stil „Disco". lată
m serial : „Răz- drul juridic croat de Legea R. E din Deva. Bste pen liste’ partea publicului. aici tot o rochie de oca-
ul independenţei** Problemele legate de a- Şi in privinţa construirii • în comuna Orăştioara
episodul 4 : „Epo- 1/1078. Nimănui nu i-a cest domeniu slnt regle sionată. locuieşte într-un a- de Sus, încărcată de boga
•a sanitarilor** (co- fost contestat acest drept, mentate prin Legea nr. partament proprietate de de locuinţe şi anexe, pre
) dovada cea mai conclu 5/1973 privind administra stat dar solicită insistent vederile legii sînt clare. Nu tă istorie, s-a organizat
Icju rnat dentă constitui nd-o faptul rea fondului locativ şi re- mutarea în alt aparta este permisă construirea în simpozionul „Unirea — o Mîndria
■hiderea progra- că în acest an au fost au g 1 cmen tarea ra porlu ri 1 or ment. Şi aceasta pe motiv zone sistomatizabiio în vii permanenţă a istoriei româ
ilui. torul apropiat sau în afara nilor", organizat de întro-
diaţi de către organele ju noastră
deţene de partid şi de stat -------- S* peri mutrelor eonstru i bi le. pri n d crea ci noma togra fi că
peste 1 300 de cetăţeni. Atribuţii, competenţe, colaborare Pentru obţinerea unei judeţeană. Despre însemnă
Pentru ca activitatea de în soluţionarea problemelor oamenilor muncii autorizaţii de construcţie, tatea evenimentului au vor
soluţionare a propunerilor, M. I. din Hunedoara a con bit profesorii loan Panti- zie din dantelă cu fir de
cererilor, sesizărilor şi re dintre proprietari şi chi că actualul apartament nu sumat foarte mult clin tim loiu, loan Floran şi Dom lame negru-galben. Dar
KEŞTI I: 6,00 Ra clamaţi ilor făcute de oa riaşi şi de Legea 4/1973 este corespunzător pentru a pul factorilor desemnaţi niră Livescu. A urmat fil să părăsim tricotajele
ra mul dimineţii ; menii muncii prin audien privind construirea şi vîn- fi locuit. Şi totuşi, cei care prin lege să ţină audienţe mul documentar cu aceiaşi pentru ocazii, priviţi acest
ordinea zilei in ţe şi scrisori să aibă efi la nivelul organelor jude nume.
ură; 7,00 Radio.jur- zarea de locuinţe din fon l-au adus în starea neco ţene. 1 s-a explicat cu „SA ETAMINA costumaş crem pentru zi,
7,30 Răspundem cienţa dorită este nevoie dul de stat, construirea respunzătoare în care se răbdare de ce nu poate I’ETRILEANĂ" sau rochia alb-negru, tot
ilor tovarăşului însă şi de colaborarea, de de locuinţe individuale, află astăzi sînt cei ce l-au pentru zi, sau pardesiul
Ceauşeseu. La participarea celui ce se a- obţine o asemenea autori în perioada 20—2H mai,
de onoare al în- proprietate personală. locuit. Pentru deteriora zaţie. Refuză să înţeleagă in oraşul Petrila se des şi rochia de mohair CU
; 8,00 Revista pre- dresează unui organ de în cazul atribuirii de rea apartamentului închi că legea nu poate fi călca făşoară „Săptămîna petri- combinaţie de culori a-
10 Curierul melo- partid sau de stat. Să ex riat de la stat. legea citată sortate.
0,00 Buletin de plicăm. Orice rezolvare pe locuinţă din fondul de stat, tă de către nimeni şi in leană”, manifestare polili-
,05 Răspundem aş Legea 5/1973 prevede la prevede posibilitatea eva favoarea nimănui fără a se co-educativă şi cultural- Lumea de modele şi
ilor ; 10,00 Bule- care o dă un factor cu „ articolul 10: „Personalului cuării chiriaşului, fără atri expune la consecinţele în artistieă organizată de con nuanţe — prezentată de
ştiri; 10,05 Inter-' muncă de răspundere în muncitor din unităţile so buirea altei suprafeţe loca
: muzică populară; aparatul de partid şi de tive. călcării. M. I. a fost sfătui siliul orăşenesc de educa 'Gizela Tuarniczky, şefa
11 ţările socialiste; cialiste de stat i se va în tă iniţial să se adreseze ţie politică şi cultură' so- secţiei tricotaje comandă
oi înregistrări ale stat, în unităţi economico- chiria locuinţe pe baza pro Soţul Veronicăi B este organelor locale de la Hu •cialistă Vor fi organizate a Cooperativei „Progre
studenţesc „Anti- sociale, unei probleme, nu punerilor colectivelor de încă miner la Kxploatarea
din Cluj-Napoca, poate să fie dată dccît în minieră Deva. Miner apre nedoara, unde se rezolvă acţiuni dedicate muncii şi sul" Deva - nu poate fi
Constantin Rîpă ; cadrul prevăzut de legisla muncă în care îşi desfăşoa în fapt astfel de proble vieţii minerilor descrisă. Dar bucuria
Buletin de ştiri ; ră activitatea, aprobate de ciat pentru hărnicia lui. me. Refuză însă o audiere „LA IZVORUL GRISULUI" muncii despre care ne-a
diocarusclul copii- ţia noastră pentru dome consiliile oamenilor mun Locuiesc într-un aparta
primeşte oaspeţi niul vizat, în conformitate ment «le confort redus. A de către organele locale pe La Blâjeni s-a încheia! Sâp- vorbit o intîlnim pe toate
11,35 Publicitate ; cu normele eticii şi echi cii şi de organele sindi motiv că nu are încredere lâmina culiural-oducativâ „La chipurile meşteşugarelor
BnW e ştiri ; cale". Tot această lege la solicitat de mai multe ori că acestea vor cerceta c um izvorul Criştilui-, organizată din unitate. Maria Both,
ului XX; tăţii socialiste. în acelaşi articolul 9, prevede că a- la unitatea unde lucrează dc consiliul comunal de edu
& w *»ioara fol- timp, orice adresare cu să i se repartizeze şi lui un trebuie cererea sa. Mai caţie politică şi cultură socia Elena Todericiu, Rafila
i; 13,00 De Ia 1 Ia propuneri, cereri sau re tribuirea dc locuinţe pen apartament mai confortabil. deschis şi maj pe româ listă. Parada portului popu Opriţoiu, Zina Sagin, Mo-
•0 Clubul invitaţi- clamaţii trebuie făcută în tru închiriere se face în neşte spus, M. I. speră că lar a marcat deschiderea ma nica Molnar, Florica Bîr-
10 Buletin de ştiri ; următoarea ordine do prio Dar dreptul său de priori „cineva de la judeţ" le va nifestărilor acestei ultime zile.
ora muncii înfră- cunoştinţă de cauză. A- tate a fost mereu aminat. după care, la căminul cultu zan, Paraschiva Budirin-
»',35 Coordonate e- ceasta înseamnă pe de o ritate : Mai are circa şase luni pînă da dispoziţie organelor lo ral a avut loc un util dialog că, Dorina Birlea, Doina
ce ; 16,55 Sfatul parte respectarea întru — muncitorilor calificaţi, cale de la Hunedoara să intre conducerea întreprinde Popescu, Elena Predoi,
lui ; 17,00 Buletin la pensionare după care. încalce legea sistematizării rii miniere Barza şi oamenii
i ; 17,05 Sinteze ; totul a adevărului, iar pe în primul rînd color din în calitate de pensionar, muncii, locuitori ai satelor co Mario Giurcă, Pap Kata-
dă limbii române; do alta — cunoaşterea ca marile unităţi industriale ; ar urma să solicite un a- localităţilor. Aşa ceva nu munei Blăjeni, organizată sub lin, Doina Găman, Ga-
rele serii * Radio- drului legal în care se so este posibil. La cunoaşte genericul „La navetişti aca briela Gyorfi, Aurica Toth,
* Revista interna- — personalului transferat semenea apartament con rea şi respectarea legilor să". Cu acest prilej, celor mai
radio Muzică, luţionează problema res în interesul serviciului din siliului popular, care tre harnici — 25 mineri, şefi de Livia Milescu sînt „la ele
iţii, muzică: * pectivă, precum şi a ni alte localităţi ; buie să facă faţă în primul sîntem cu toţii obligaţi. brigadă — le-au fost adresate acasă" în atelierele de |
Meteo. Circulaţie; velului de competenţă la scrisori de felicitare şi diplo
idiojurnal; ★ Agri- — absolvenţilor reparti rînd nevoilor do locuinţe ION CIOCLEI me. tricotat sau încheiat. La
*85; + La suges- care se rezolvă. Dacă a- zaţi în producţie, veniţi maşini de fineţea a 10-a,
.. ; 22,00 O zi în- ceastă cerinţă ar fi îndepli din alte localităţi ;
â + Radiojurnal : nită de toţi cei care se a- — familiilor cu mai mulţi a 12-a, a 8-a, a 5-a nu
ţzultatele tragerii le întrece nimeni !
cpres ; 23.05 Bi.iu- dresează cu probleme în copii ;
izieale : 23,55—24,00 audienţe, de pildă, foarte — celor încadraţi pe — De unde atita fante
de ştiri. mulţi ar fi scutiţi de dru bază de concurs, veniţi din zie in realizarea modele
muri inutile, mult timp alte localităţi ;
folosit în audiere, s-ar de -— celorlalte persoane în lor, în îmbinarea culori
lor ?
NEMA
— Sîntem femei !
„Vorbeşte Replica avea acoperire
: Miliţia intervi- în fiecare articol unicat,
ria); Romeo şi // in fiecare model. Iar rea
la sat (Arta); IIU- istoria neamului Colectivul folcloric al că
"*ita morgana lizarea, lună de lună, a
• a A); Pe Timp de o săptâmînă, comu minului cultural Ciula
V lui (Mo- na Boşorod a găzduit un com Mică (comuna Răchitova) planului de producţie, o-
ij) : Rămăşagul plex dc manitestări cullural- norarea la timp a comen
Salutări cor- educativc şi artistice organi a montat scenic obiceiul
î pe Terra (Arta); zate sub genericul „Vorbeşte dc iarnă al „Cerbului", pre zilor, livrarea la magazi
ŞANI : Pe urmele istoria neamului**. De-a lun zent în faza pe C.U.A.S.C.
i (Paring) ; Via- gul celor şaisprezece ediţii, ac nul de desfacere a unor
(Unirca); Saluturi ţiunea a ciştigat in amploare, dc Ia Toteşti, in cadrul tricotaje de calitate mult
\gigca (7 Noicm- punînd imvunnele unei fru Festivalului naţional „Cin-
jUPENI: Mexicul moase tradiţii. Actuala ediţie tarca României". apreciată confirmă hăr
iri — seriile I-II a purtat amprenta Zilei de 9
\1) ; VULCAN : Mai, eveniment eu dublă sem Foto AUREL ANCA nicia din această unitate.
(Luceafărul); LO- nificaţie in istoria poporului
3 fată şi un băiat român — împlinirea a 40 de LUCIA LICIU
il) ; PETRILA : ani dc Ia victoria asupra fas
ol la comandă cismului şi „Ziua independen
orcsc); ANINOA- ţei României**.
’escăruşul sporan- Cu acest prilej, in cadrul
ncitoresc); URI- aşezămintelor de cultură au
Pensionul doam- avut loc întîlniri cu membrii
Utcr (Retezat) ; cenaclului literar „Ritmuri** Ca in poveştile cu... Păcală
Micul dejun în Deva pe tema „Poeţii hunedo- | 0 manifestare a bunului gust
iţeau a r o ş i e ) ; reni cîntă meleagurile jude-
ARZA: Trompetis- ţultti“, organizată de Bibliote în fiecare primăvară, U- le —■ ne împărtăşeşte părerea Cu toţii ne-am amuzai in vedere că aici işi con chiar şi rezultate din eco
nerul); ORAŞTIE: ca judeţeană, colocvii de is s nimica judeţeană a coopc- merceologul Adriana Munca- de poveştile cu Păcală, ca struia o casă, unde şi-a nomii - deşi nu ne putem
t (Patria); în aş- toric — „Comuna Boşorod — rativelor meşteşugăreşti invi nu, de la sectorul confecţii re ne-au incintat copilăria. propus să folosească intens imagina cum se poate lace
i lui Filip (Fla- trecut, prezent, viitor**, seara femei al I.C.R.T.I. Dacă
geoagiu-bAi : cultural-cducativă „Arta popu I tă factori de conducere a se vor realiza, văd împlinite Aceleaşi sentimente l-au şi eficient materialele... „re economie la uşi ia aparta
I activităţii comerciale la în-
ericuloasă (Casa lară — oglindă vie a geniului * tîlniri cu cele mai recente multe din cerinţele populaţiei încercat şi pe Tudor Zlate cuperabile". mente ! — la un şantier
ură) ; HAŢEG : creator al poporului român**, » creaţii vestimentare pentru judeţului. Şi cred In aceas care, atunci cînd a deve Luindu-i-se urma, sa particular intră clar sub
iţia ( D a c i a) ; călătoria pe hartă „Popasuri ! a se informa, a discerne şi tă realizare, pentru că a-
Călăreţii de di- în străvechi vetre ale istoriei vem cooperative meşteşugă nit matur, s-a încadrat ca constatat cu stupoare că, incidenţa legii, nu mai pot
— seriile I-II ; neamului**. A avut loc, dc s a încheia noi contracte. In- reşti bune şi foarte bune în zugrav lu brigada nr. 1 a in intenţia sa nechibzuită ii invocate sub nici un mo
tîlnirea din această primă
: Ana Pavlova — asemenea, masa rotundă „Ti judeţ, recunoscute in întrea T.A.G.C.M. Deva., Pe el de a se alia mereu in tiv intenţiile de a-i imita
r-II (Casa de cul- neretul şi lupta pentru liber I vară — luni, 20 mai — a ga ţară**.
ilMERIA: Campio- tate naţională şi socială**, in s fost însă deosebită. I-a im- insă l-au marcat mai pro competiţie cu Păcală, T.Z. pe Păcală.
plinit frumuseţea şi cadrul
seriilc T-IT (Mure- clusă în calendarul manifestă O apreciere care a întru fund ca pe alţii acele mi mai făcuse şi alte năzdră- Se mai iveşte totuşi şi un
ILLA. v Clopotele rilor dedicate „Anului Inter I in care s-a desfăşurat — elc- nit, credem, gîndurile tutu nunate poveşti. Allindu-se alt semnal de alarmă. Cei
serii’e T—TI (Lu- naţional al Tineretului**. s gantul hol al Hotelului ror participanţilor la o ma însărcinaţi cu problema
„Dcva“ — şi ambianţa so
In ultima zi, la zona de a- I noră, dar mai ales creaţii- nifestare pe cit de dclec- sub obsesia puternică a in-
grement Luncani—Piatra Roşie, tantă pe atît de utilă, şi timplărilor din poveştile F O I L E T O N gestionării şi pazei avutului
situată în preajma cetăţilor % le prezentate intr-o jmpre- unde numele colectivului copilăriei, el a dorit nu o obştesc cum de au reuşit
sionantă p^aradă a modei,
dacice din Munţii Orăştiei, în centrului de creaţie al să li se atroheze spiritul
tr-un splendid decor natural, I desfăşurată ' 4 pe parcursul a U.J.C.M., ale creatoarelor dată să-l imite pe cunos
SEfVSEA: s-au desfăşurat manifestări ar s trei orc. A fost un spec- Cornelia Păcurar, Gizela cutul personaj popular. Aşa vănii. Proiitind de împre de vigilenţă ? in ipostaza
tacol al veşmintelor pentru
Tuarniczky, Lucia Jurj, An
tistice la care au luat parte I pregătirea căruia creatorii se lace că, nu de mult, jurări favorabile pentru ei, că s-ar găsi ciţ va amatori
mii de oameni ai muncii, lo dreea Pondichi, Maria La- mai „vitregise" anterior a- care să concureze cu T Z,
cuitori ai satelor comunei, si- s din cadrul Uniunii judeţene zăr, Geta Alimpesc, Adriana crezîndu-se in lumea poveş
.il probabil pentru derurgişti de la Combinatul I a cooperativelor meşteşugă Popovici, Maria Damian şi ale tilor, deşi se afla la lucru vutul obştesc de alte 5 uşi mai mult ca sigur că rpro-
mai 1985: Vremea siderurgie '„Victoria** Călan. reşti au depus toată capa- multor altora a fost rostit dc pe şantier, şi-a pus in gînd care, chipurile, nu aveau vizionarea şantierelor ar ti
stabilă. Cerul tem- Aici au avut loc o paradă „ citatea şi dragostea pentru zeci dc ori cu respect şi ad
noros. Vor cădea a portului popular, evoluţii I modern, util şi frumos. miraţie, ca şi ale colective să doboare performanţele actele de identitate asupra in mare derută, ncmaipu-
ai ales cu carac- ale formaţiilor artistice apar- Aproape 250 de modele lor unităţilor meşteşugăreşti lui Păcală. Cum ? Foarte ■ lor. Să li fost o manie a- tind lace lată ritmului... ie
aversă, însoţite de ţinînd aşezămintelor cultura > s-au perindat într-o fluenţă „Mureşul**, „Progresul**, simplu. Dacă eroul poves ceaslă pasiune pentru „co şirilor.
ari electrice şi le locale, Casei de cultură a a esteticului. Frumuseţea „Drum nou**, „Haţcgana**,
le grindină. Izolat, sindicatelor şi Clubului „11 I modelelor se înviora cu fru- „Viaţă nouă**, „Streini**, „Mo tirilor a plecat cu o uşă lecţia" de uşi ? N'cide- ...Ne plac sau nu poveş
ile de apă căzute Iunie** Călan. S-au evidenţiat s museţea . şi tinereţea mane- ţul**, „Unirea**, „Retezatul** in spate cind i s-a spus să cum, deoarece tot o pro tile cu Păcală, esenţialul
(inclusiv formaţia dc dansuri I
oăşi 15 1/mp. Vin- căluşerii din Boşorod, Tîrsa climelor — toate cooperatoa şi altele. tragă uşa după el, T. Z. venienţă dubioasă a reieşit este ca cei vizaţi sau 0-
sufla moderat, cu re ale U.J.C.M. ; tricoteze, Manifestarea de la Ho
licări în timpul a- populare mixte), Chitid, lau s croitorcse, funcţionare, teh telul „Dcva“ a fost, totodată, a pornit cu... două uşi. Şi că au şi cei trei saci cu depţi prin simpatie să tra
r pînă la 40—60 reaţi cu locul I pe ţară tn nicieni, ingineri, operatori o întîlnire cu linia modei cine sâ-l mai poată opri ! ciment şi doi cu var găsiţi gă numai învăţăminte fo
predomin în d din Festivalul naţional „Ctntarea *85, o linie vaporoasă, vese A mers aşa şi a tot mers lositoare din ele. Altfel, ci
1 sudic şi vestic, României**, taraful, soliştii vo s maşini calcul. „Este o para lă, optimistă în care să ne la acelaşi domiciliu. Intru-
aturile minime vor cali, fanfara din Călan, forma fe dă frumoasă, diversificată, regăsim, in care să fim noi cu ele cale de mulţi kilo cît acest mod de a „trans ne-o lace ca Tudor Zlate,
•inse între 11 şi 16 ţia dc montaj litcrar-muzical I inspirată, cu elemente din metri, tocmai pină în satul ca el o să păţească.
iar cele maxime din Boşorod cu atlt de sem *■ linia actuală a modei, cu înşine. Spini. De ce tocmai acolo ? fera" unele materiale de la
2 şi 27 grade. Di- nificativul generic „Eroi au modele pentru toate vîrslc- L. LARA
a, izolat ceaţă. fost, eroi sînt încă**. Lesne de aliat, dacă avem un şantier de stat, lie ele T. DOBRICEANU
MINEL BODEA
