Page 69 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 69
®&&&S^L0S23 O*;
SAU fia tPfT;
încheierea vizitei de stat
în ţara noastră a regelui
Spaniei, Juan Oarios I
OASPEŢI Al ÎNTREPRINDERII DE AVIOANE BUCUREŞTI
Miercuri dimineaţa, re teristicilor şl performanţe geri de capacitate mică şi
gele Juan Carlos I a efec lor acestui tip de aparat, medie şi alte aparate do
tuat o vizită la întreprin considerat pe drept cuvînt zbor. •
derea de avioane din Bucu o realizare de mare presti înaltul oaspete şi-a ex
reşti. giu a industriei noastre. primat deplina satisfacţie
Parciirgcrea unor sectoa Regele Juan Carlos I este pentru vizita făcută la în
re de bază ale întreprinde invitat în continuare să vi treprinderea bueureşteană
rii a prilejuit prezentarea ziteze o expoziţie în aer li de avioane, pe care o apre
modului în care se execută ber, în cadrul căreia sînt ciază ca fiind foarte mo
principalele componente alo reunite cîteva dintre cele dernă. Suveranul spaniol a
avionului de pasageri Rom- mai moderne creaţii ale
bac 1-11, a modernelor teh specialiştilor români în ma adresat calde felicitări co-
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu nologii utilizate, a carac terie de avioane de pasa lcct i vii lui în t repri n der i i.
CEREMONIA PLECĂRII
Miercuri s-a încheiat vi ţii, cooperării şi înţelegerii .şi României, în timp ce, în
semn de salut au fost trase
ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT zita do stat întreprinsă în internaţionale. 21 salve de artilerie.
Ceremonia plecării a avut
ţara noastră, la invitaţia
P s* preşedintelui Republicii So loc pe aeroportul Otopeni. P r e ş e d i n t e l e Nicolae
cialiste România, Nicolae Pe frontispiciul aerogării se Ceauşescu şi regele Juan
Miercuri, 22 mai a.c., a în legătură cu acest de mare însemnătate a pre Ceauşescu, şi a tovarăşei aflau portretele preşedin Carlos I au trecut în revis
avut loc şedinţa Consiliului punct de pe ordinea de zi şedintelui Republicii Socia Elena Ceauşescu, de către telui Nicolae Ceauşescu şi tă garda de onoare.
de Stat, prezidată de tova au luat cuvîntul tovarăşii liste România, tovarăşul regelui Juan Carlos I, în P r e ş e d i n t e l e Nicolae
răşul Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, vicepre Nicolae Ceauşescu, la pre regele Spaniei, Juan Car cadrate de drapelele de Ceauşescu şi-a luat un căl
preşedintele Republicii So şedinte al Consiliului de gătirea şi buna desfăşurare los I, împreună cu regina stat ale României şi Spa duros rămas bun de la re
cialiste România. Stat, Constantin Olteanu, a întîlnirii la nivel înalt Sofia. niei. gele Juan Carlos I. Cei doi
La lucrările şedinţei au ministrul apărării naţiona de la Varşovia, modului Noul dialog la nivel înalt P r e ş e d i n t e l e Nicolae şefi de stat şi-au strîns cu
participat, ca invitaţi, vice- le, Gheorghe Rădulescu, strălucit în care a prezen româno-spaniol se înscrie, Ceauşescu şi regele Juan prietenie mîinile.
prim-miniştri ai guvernu vicepreşedinte al Consiliu tat poziţia României în pro prin rezultatele sale rodni Carlos I. tovarăşa Elena Tovarăşa Elena Ceauşescu
lui, miniştri, alţi conducă lui de Stat, Ştefan Andrei, blemele discutate. Vorbito ce, ca un moment deosebit şi regina Sofia şi-au luat
tori de oTgane centrale, ministrul afacerilor exter rii au relevat însemnătatea în evoluţia relaţiilor de Ceauşescu şi regina Sofia rămas bun cu căldură şi
preşedinţi ai unor comisii ne, Maria Ghiţulică, vice deosebită a propunerilor prietenie şi colaborare din au sosit împreună Ia aero cordialitate.
port.
permanente ale Marii Adu preşedinte al Consiliului constructive, realiste for tre ţările şi popoarele noas Un grup de copii au ofe
nări Naţionale. de Stat, Doina Vasilescu, mulate în cadrul întîlnirii tre, ca o contribuţie de O gardă militară aflată rit buchete de flori.
Consiliul de Stat a exa Gheorghe Dinu, membri ai de către preşedintele Re seamă la amplificarea legă pe aeroport a prezentat o- La ora 11,00 aeronava cu
minat Protocolul, încheiat Consiliului de Stat şi Con publicii, tovai'ăşul Nicolae turilor bilaterale, în folo norul. Au fost intonate im care călătoresc înalţii oas
la Varşovia, la 26 aprilie stantin Arseni, membru al Ceauşescu, cu privire la sul cauzei păcii, securită- nurile de stat ale Spaniei peţi spanioli a decolat.
1985, cu privire la prelun Consiliului de Stat, pre căile şi mijloacele întăririi
girea duratei de valabili şedintele Comitetului Con colaborării şi conlucrării
tate a Tratatului de priete trai al Organizaţiei Demo între ţările socialiste, pen
nie, colaborare şi asistenţă craţiei şi Unităţii Socialis tru reducerea încordării in- în fermele de legume — eforturi susţinute
mutuală, semnat la Varşo te, care au dat o înaltă a-
via, la 14 mai 1955. precicre contribuţiei active, (Continuare în pag. a 4-aJ
la plantat şi întreţinerea culturilor!
CUVlNTAREA TUVARÂSULUI In fermele de legume Amintim că la lucrările 'mult de 112 tone legume,
ale Asociaţiei horticole De do întreţinere a culturilor, între lucrătorii evidenţiaţi
la irigarea acestora şi la
în muncă, i-am notat pe
va se acţionează eu toate
NICULAE CEAUŞESCU forţele pentru realizarea valorificarea producţiei de Viorica Păndălău, Cornelia
Istodor, Aurelia Pcra, Ma
verdeţuri (87 tone), s-au
planului de cultivare a le
gumelor, în structura pre evidenţiat muncitorii Ma ria Pricop, Jana Axinte,
Stimaţi tovarăşi, ce. Am avut chiar în ve Considerăm deci că în văzută, pe toate suprafeţe riana Iacobuţă, Lina Şugu, Florica Muntean, Pascu
Consiliul de Stat este dere să lăsăm ca şi gene actualele condiţii această le planificate, la întreţine Georgeta Tălmaeiu. Estera Bălan, Pavel Gherman, E-
chemat să ratifice Protoco raţia mai tînără să poată prelungire este necesară. rea culturilor şi la valori Ghergheli, Profira Stupii. mil Mihuţ şi Florin Lupu.
lul privind prelungirea, pe să adopte hotărîri care vor Aş dori însă să menţionez ficarea produselor din gră Maria Donisă şi alţii. Cu excepţia a 12 ha le
încă 20 de ani, a Tratatu corespunde mai bine eta şi în şedinţa Consiliului de dini. La ferma de solarii gume ce se însămînţează
lui de la Varşovia. pei următoare de dezvol Stat, — şi să punem ca o din Sîntuhalm, condusă de eşalonat, la ferma nr. 2
Ratificarea acestui pro tare. sarcină în' faţa organelor ing. Liviu Ardeanu, sînt A.E.S.C.H. DEVA s-au cultivat toate suprafe
tocol are o importanţă deo Pînă la urmă am ajuns noastre care îşi desfăşoară plantate roşiile, ardeiul, vi ţele planificate. Şeful fer
sebită şi reprezintă un act la un acord cu celelalte activitatea în domeniul po netele, castraveţii şi varza mei, ing. Ioan Făgădaru,
de mare însemnătate în po state din Pactul de la Var liticii internaţionale — că timpurie pe toate cele 27 Din cele 97 de ha pre este mulţumit de modul
litica internă şi internaţio şovia, să semnăm prelun trebuie să considerăm a- de ha stabilite. Interlocu văzute, la ferma nr. 1, con cum se prezintă culturile,
nală, corespunzînd pe de girea pe încă 20 de ani. ceastă prelungire nu neapă torul îşi exprima îngrijo dusă de ing. Georgeta Vlad,
plin hotărîrilor Congresu Am făcut aceasta din do rat pentru o durată de 20 rarea pentru faptul că uni s-au cultivat, pînă acum, de densitatea asigurată,
lui al XlII-lea al partidu rinţa de a ne aduce contri de ani, ci va trebui să ac tăţile cultivatoare de legu cu legume 79 de ha. în a- garantînd obţinerea recolte
lui, voinţei generale a po buţia la întărirea colabo ţionăm în aşa fel îneît să me din judeţ care au con ceste zile se continuă plan lor planificate. Pentru com
porului nostru de a întări rării şi prieteniei cu ţările se creeze condiţiile renun tractat producerea răsadu tatul ardeiului şi vinetelor, baterea buruienilor s-au
colaborarea şi prietenia cu socialiste din acest Tratat. ţării concomitente la cele rilor cu această fermă, nu ferma produeîndu-şi în folosit eficient erbiaulele.
ţările socialiste din cadrul în acelaşi timp, trebuie două blocuri militare — preiau la timp, în special treaga cantitate de răsa în acelaşi timp, s-au rea-
Tratatului de la Varşovia, să subliniez şi în cadrul şe N.A.T.O. şi Tratatul de ţa tomatele, care la această duri necesare. în paralel,
cu toate statele socialiste dinţei Consiliului de Stat Varşovia — şi, astfel, să dată trebuia să fie plan continuă valorificarea pro N. TIRCOB
în general. că această prelungire a a- reducem, de fapt, durata tate în cîmp (!). Din J2 mi duselor de sezon, fiind li
După cum este cunoscut, părut necesară ca urmare acestui Tratat. Considerăm lioane fire s-au preluat vrate consumatorilor mai (Continuare în pag. a 3-a)
am avut în vedere, şi am a situaţiei încordate din aceasta nu numai ca o a- pînă acum, abia 3,5 mili
propus iniţial, ca Tratatul Europa şi din întreaga lu firmaţie generică, ci ca o oane, restanţiere fiind
să fie prelungit pe o pe me, a faptului că se men poziţie caro corespunde C.A.P. Brănişca, Tîmpa, Ur
rioadă mai scurtă. Am a- ţine pericolul de război, in desfăşurării evenimentelor nirea, Haţeg, Bretea Mu- „Vom încheia anul cu realizări
doptat această poziţie por clusiv al unui nou război internaţionale, ca o cerinţă reşană, Batiz, Lăpuşnic,
nind de la faptul că tre mondial şi, totodată, conti a eliminării din viaţa o- Ruşi şi Strei. Cînd au de
buie să dăm o perspectivă nuă să existe tratatul ţări menirii a războaielor, a gînd conducerile acestor u- suplimentare la toti indicatorii"
nouă popoarelor, luptei lor occidentale şi Statelor blocurilor militare, a poli- nităţi şi ferme să preia i
pentru desfiinţarea blocu Unite alo Amcricii —• cantităţile do răsaduri con
rilor militare şi pentru pa N.A.T.O. {Continuare în pag. a 4-a) tractate ? .—. întreprinderii de pro punzînd cu dăruire chemă
ducţie industrială rjrntru rilor secretarului general
construcţii căi ferate De al partidului, t o v a r ă ş u l
va îi revin sarcini impor Nicolae Ceauşescu, între
Pe fluxurile Secţiei a Agregate mari ^producţii mari de fontă! punzător, atît din punct de tante în acest an decisiv gul nostru colectiv şi-a
Il-a furnale din C. S. Hu vedere chimic, cît şi fizic. în realizarea cu succes a mobilizat toate forţele u-
nedoara se produce cea Altă condiţie esenţială o planului pe cincinalul în mane şi materiale pentru a
mai mare cantitate de constituie, desigur, oame curs. Vă rugăm, tovarăşe recupera în cel mai scurt
fontă din marca unitate. Un adevăr pe care îl susţin, nii care acţionează cu ab ing. Petru Prodan, în cali timp posibil restanţele din
„Este firesc să fie aşa — negaţie şi devotament, în tate de director al între ianuarie şi februarie. La
preciza ing. Dumitru Bo- frunte cu cei 175 de co prinderii, să ne spuneţi ce această oră putem spune
bîrnea, directorul uzinei începînd din luna mai 1985, munişti. rezultate a obţinut colec- cu tărie că sarcinile tra-
nr. 2 — întrucît această Tot pentru îmbunătăţi
secţie concentrează cele rea încărcării furnalelor,
trei furnale de mare ca furnafisti hunedoreni operaţiile de dozare a mi I.P.I.C.C. F. DEVA
pacitate. Dar, o spun cu nereurilor Ia aglomera tor
sinceritate, şi cînd se înre se execută numai după
gistrează minusuri, acestea cunoaşterea analizei chimi tivul pe care-1 conduceţi, sate la Consfătuirea de lu
tot aşa de mari sînt. Fără de lucru de la G. C. al — în primul rînd — ce. „în prezent — ne-a în perioada trecută din cru de la C. G. al P.C.R.
a reaminti rigorile iernii P.C.R., din 6 mai 1985". ne-a declarat maistrul declarat prim-topitorul Lu an ? din 6 mai a.c. au găsit în
—• care, la noi, s-au întins Printr-o frumoasă coin principal Vasile Ianc, se cian Ionescu, de la furna — în centrul atenţiei şi întreprindere un cîmp fer
pînă în aprilie inclusiv ■— cidenţă, începînd chiar din cretarul comitetului de lul nr. 8 — am ajuns să preocupărilor, oamenii til de materializare. Ac-
voi arăta că pe fiecare zi prima zi a lunii mai 1985, partid al secţiei — aş a- introducem în furnal numai muncii de la I.P.I.C.C.F. ţionîndu-se cu energie, cu
din luna mai 1985 s-au graficele de producţie ale minti, deoarece lucrez la 2 kg calcar brut pe tona Deva au situat în mod con maximă responsabilitate în
obţinut, şi se realizează în secţiei au înregistrat, con încărcare, conţinutul mare de .fontă, în loc de 20 kg. stant îndeplinirea planului fiecare secţie şi atelier,
continuare, cantităţi mari secvent, cantităţi sporite de fier al aglomeratului Aceasta este o măsură prin la toţi indicatorii, în con urmărindu-se zi de zi cum
de fontă. Sînt asigurate în de fontă. în zilele de 2, 3, (peste 50 la sută), precum care micşorăm consumul diţiile încadrării în con se traduc în viaţă măsu
prezent condiţii optime de 5, 10, 11 şi 12 mai 1985 au de cocs şi menţinem un sumurile specifice de mate rile de recuperare, am reu
activitate, fapt ce ne va fost obţinute chiar produc- şi bazicitatea sa constantă, regim termic optim la fur rii prime, materiale, com şit să anulăm cea mai
permite să recuperăm res ţii-record de peste 5 200 granulaţia optimă — fapt nal, calcarul brut fiind bustibili şi energie electri mare parte a minusurilor.
tanţele şi să obţinem de tone de fontă, cu circa 400 ce asigură înregistrarea un consumator de căldu că, reducerii acestora pe De altfel, pînă la mijlocul
păşiri în producţia acestui tone mai mult faţă de pla unui consum de 95 Nme ră. Necesarul total din a- toate căile, creşterii ne lunii iunie, restanţele la
an, aşa cum ne-a cerut se nul zilnic. Gare sînt con contenite a eficienţei eco
cretarul general al partidu diţiile concrete ce au de de gaz metan, adică un MARIN NEGOIŢÂ nomice în producţie. în LIVIU BRAICA
lui, tovarăşul Nicolae terminat revirimentul din mers optim al furnalelor. cele patru luni şi două
Ceauşescu, la Consfătuirea mai.? Totodată, cocsul este cores- (Continuare în pag. a 3-aJ decade trecute din an, răs- (Continuare în pag. a 3-a)
