Page 72 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 560 • JOI, 23 MAI 1985
ŞEDiNŢA CONSILIULUI DE STAT
(Urmare din pag. 1} nici un fel de arme nu Protocolului încheiat la construcţiei socialiste, pre ţiilor menţionate au fost, Adunări Naţionale, pentru
cleare. Varşovia, la 26 aprilie 1985 cum şi în lupta pentru dez în prealabil, examinate şi introducerea unui înalt spi
ternaţionale, pentru promo Vorbitorii au arătat că, a luat cuvîntul preşedinte armare, pentru destindere avizate favorabil de comi rit de răspundere, de ordi
varea fermă a politicii de în spiritul orientărilor şi le Republicii Socialiste şi pace în lume. siile permanente ale Marii ne şi disciplină în toate
destindere, pace şi secu i n d i c a ţ i i l o r tovarăşu România, tovarăşul Nicolae în continuare, Consiliul Adunări Naţionale, potrivit domeniile de - activitate.
ritate, pentru apărarea lui Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu. de Stat a dezbătut şi rati competenţei acestora, pre Consiliul de Stat a exa
dreptului suprem al po România este ferm hotărîtă Consiliul de Stat a rati ficat : Acordul general de cum şi de către Consiliul minat şi aprobat, de ase
poarelor, al oamenilor la să acţioneze cu tontă con ficat, în unanimitate, Pro cooperare economică, ştiin Legislativ. menea, Darea de seamă
viaţă, la existenţă liberă şi secvenţa şi în viitor pentru tocolul încheiat la Varşo ţifică şi tehnică între Re In continuarea ordinii de privind activitatea desfă
demnă. Iii au subliniat că a-şi spori contribuţia la via, la 26 aprilie 1985, cu publica Socialistă România zi, Consiliul de Stat a discu şurată de Tribunalul Su
semnarea de către preşedin lupta pentru dezarmare şi privire la prelungirea du şi Jamahiria Arabă Libia- tat şi aprobat Raportul pri prem şi Raportul privind
tele Republicii Socialiste pace, pentru lichidarea pe ratei de valabilitate a Tra nă Populară Socialistă, vind aducerea la îndepli activitatea desfăşurată de
România a Protocolului cu ricolului unui nou război tatului de prietenie, cola semnat la Tripoli, la 6 mar nire a hotărîrii Consiliului organele Procuraturii Re
privire la prelungirea du mondial, pentru o largă co borare şi asistenţă mutua tie 1985; .Convenţia dintre de Stat cu privire la dez publicii Socialiste România.
ratei de valabilitate a Tra laborare internaţională — lă, semnat la Varşovia, la guvernul Republicii Socia baterea în consiliile de In continuare. Consiliul
tatului de prietenie, cola bazată pe principiile egali 14 mai 1955. liste România şi guvernul conducere ale ministerelor de Stat a discutat şi apro
borare şi asistenţă mutuală, tăţii în drepturi, indepen Protocolul a fost avizat, Republicii Democratice So şi celorlalte organe centra bat Raportul Comisiei pen
5
semna ? la Varşovia, la 14 denţei şi suveranităţii na în prealabil, de Comisia cialiste Sri Lanka pentru le a analizelor efectuate de tru analiza activităţii de
mai 1955, constituie o ne ţionale, neamestecului în pentru politica externă şi evitarea dublei impuneri şi comisiile permanente ale soluţionare a propunerilor,
cesitate impusă de evoluţia treburile interne şi respec cooperarea economică inter prevenirea evaziunii fisca Marii Adunări Naţionale în sesizărilor, rcclamaţiilor şi
situaţiei internaţionale, de tului reciproc — pentru c- naţională, Comisia pentru le cu privire la impozitele legătură cu modul în care cererilor oamenilor muncii
menţinerea pericolului de liminarca forţei şi amenin probleme de apărare şi Co pe venit şi pe avere, sem se înfăptuieşte politica adresate Consiliului de Stat
război, este în deplină con ţării cu forţa în relaţiile misia constituţională şi ju nată la Bucureşti, la 19 oc partidului şi se asigură a- precum şi Raportul privind
cordanţă cu hotărîrile Con dintre state, pentru regle ridică ale Marii Adunări tombrie 1984. Totodată, plicarca legii în diferite activitatea de rezolvare a
gresului al XIII-lea al mentarea tuturor probleme Naţionale, precum şi de Consiliul de Stat a hotărît: domenii de activitate. propunerilor, sesizărilor, re_
Partidului Comunist Ro lor litigioase prin mijloace către Consiliul Legislativ. aderarea Republicii Socia în cadrul şedinţei, tova clamaţiilor şi cererilor oa
liste România la Acordul
mân, corespunde întru totul paşnice, pe calea tratati La propunerea tovarăşu european asupra marilor răşul Nicolae Ceauşescu, menilor muncii adresate
intereselor poporului ro velor. lui Nicolae Ceauşescu, drumuri de circulaţie in preşedintele Republicii So Consiliului de Miniştri şi
mân, cauzei generale a so Şi cu acest prilej, Con Consiliul de Stat a hotărît ternaţională, încheiat la cialiste România, a cerut celorlalte organe centrale
cialismului şi păcii, destin siliul de Stat a adus un ca, o dată cu depunerea in Geneva, la 15 noiembrie ministerelor, celorlalte or ale administraţiei de stat.
derii, securităţii şi colabo înalt omagiu tovarăşului strumentelor de ratificare 1975; acceptarea unui a- gane centrale, unităţilor în cadrul şedinţei a fost
rării în Europa şi în întrea Nicolae Ceauşescu pentru a Protocolului să adreseze mendament la articolul VI din subordinea acestora să dezbătut şi aprobat Pro
ga lume. activitatea neobosită pe ca consiliilor de stat, prezidii- din Statutul Agenţiei In acţioneze cu toată fermi gramul privind analizele ce
Cu acest prilej, a fost re re o desfăşoară în fruntea lor şi consiliilor preziden ternaţionale pentru Energia tatea pentru realizarea în vor fi efectuate în anul
liefată poziţia constantă a partidului şi stalului, spre ţiale, guvernelor statelor Atomică. bune condiţiuni a tuturor 1985, din însărcinarea Con
ţării noastre, a preşedinte binele şi prosperitatea po socialiste participante la Consiliul de Stat a con prevederilor planului şi a siliului de Stat, de comi
lui României, tovarăşul porului român, pentru ini Tratatul de la Varşovia, statat că acordurile şi con programelor de dezvoltare siile permanente ale Marii
Nicolae Ceauşescu, de a ţiativele şi acţiunile sale mesaje care să exprime venţiile supuse ratificării economică şi socială a ţării, Adunări Naţionale, referi
acţiona, în continuare, a- de largă recunoaştere in poziţia României, chemarea exprimă politica ţării noas pentru aplicarea întocmai tor la modul în care orga
îături de celelalte ţări so ternaţională consacrate des sa de a se face totul pentru tre de colaborare şi coope si respectarea riguroasă a nele de stat înfăptuiesc po
cialiste, pentru o politică tinderii şi colaborării între a se ajunge într-un timp rare activă pe plan inter hotărîrilor de partid şi a litica partidului şi asigură
de destindere, încredere şi popoare, înfăptuirii dezar cît mai scurt la desfiinţa naţional cu alte state, că legilor ţării, îndeplinirea aplicarea legilor statului în
securitate în viaţa interna mării şi în primul rînd a rea concomitentă a blocu aceste documente creează sarcinilor stabilite în vede diferite domenii de activi
ţională, pentru depăşirea dezarmării nucleare, trium rilor militare — atît a cadrul juridic necesar de rea lichidării lipsurilor şi tate.
divizării lumii în blocuri fului păcii şi înţelegerii în N.A.T.O. cît şi a Tratatului acţiune în domeniile la ca înlăturării neajunsurilor Consiliul de Stat a solu
militare opuse, pentru o tre toate naţiunile lumii. de la Varşovia — pentru re se referă. constatate cu prilejul ana ţionat, de asemenea, unele
Europă unită, a păcii şi co In încheierea dezbaterilor întărirea colaborării lor în Decretele de ratificare lizelor efectuate de comi probleme ale activităţii cu
laborării, fără rachete, fără cu privire la ratificarea desfăşurarea cu succes a a acordurilor şi conven- siile permanente ale Marii rente.
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
(Urmare din pag. 1} de creare a condiţiilor tre armamente, inclusiv de ra parte, sînt şi membre ale dintre Uniunea Sovietică le socialiste, cu toate sta
cerii spre comunism — de chete nucleare; dimpotrivă, Tratatului de la Varşovia şi Statele Unite ale Ame- tele lumii. Să fim ferm
ticii de forţă sau de ame ridicare a bunăstării ma forţa socialismului constă — în vederea dezvoltării ricii. Totodată, să intensi convinşi că există posibili
ninţare cu forţa. teriale şi spirituale a po în dezvoltarea superioară economico-sociale şi per ficăm conlucrarea cu cele tatea reală să împiedicăm
Trebuie să avem perma poarelor. a forţelor de producţie, a fecţionării conlucrării în lalte state din Europa şi războiul, să facem ca tra
nent în vedere că asigura Trebuie să fim pe deplin construcţiei socialiste, a de toate domeniile economice; din lume pentru a contri tatele militare să aibă o
rea apărării independenţei conştienţi, întotdeauna, că mocraţiei socialiste. Prin să intensificăm, de aseme bui la succesul acestor ne durată cît mai scurtă 1 Am
statelor din Tratatul de la adevărata întărire a capa aceasta vom demonstra su nea, activitatea de colabo gocieri, la eliminarea ra dori ca să nu ne apuce 20
Varşovia, deci şi a Româ cităţii de apărare şi a for perioritatea socialismului, rare cu celelalte state ale chetelor nucleare şi a tu de ani cu acest Tratat, ci,
niei, se poate realiza în cele ţei ţărilor socialiste constă, vom asigura afirmarea for lumii, cu ţările în curs de turor armelor nucleare de dimpotrivă, să putem să-l
mai bune condiţii nu prin în primul rînd, în dezvol ţei socialismului în întrea dezvoltare, ţările nealinia pe continentul european şi înlăturăm — concomitent
noi cheltuieli şi prin noi tarea economico-socială, în ga lume ! te, precum şi cu ţările ca din întreaga lume, la îm cu înlăturarea şi a N.A.T.O.
şi noi armamente, ci, dim construcţia cu succes a so în acest spirit, aş dori pitaliste dezvoltate, pe ba piedicarea militarizării Cos — într-un timp cît mai
potrivă, printr-o politică cialismului — şi, legat de ca, ratificînd Protocolul de za principiilor coexistenţei mosului. scurt. Cu cît vom face a-
internaţională de pace, de aceasta, în înfăptuirea a prelungire a Tratatului de paşnice. Să punem ferm la Viitorul tuturor popoare cest lucru mai repede, cu
dezarmare, în primul rînd tot ceea ce cuprinde pro îa Varşovia, să împuterni baza relaţiilor noastre in lor, deci şi al poporului atît vom servi interesele
de dezarmare nucleară, de gramul nostru de dezvolta cim Guvernul Republicii ternaţionale principiile e- nostru, este legat de poli poporului nostru, ale ţări
oprire a cursei înarmărilor re, inclusiv perfecţionarea Socialiste România şi să-i galităţii în drepturi, respec tica de pace, de dezvoltare lor socialiste, interesele tu
şi, în al doilea rînd, prin conducerii activităţii econo- cerem să acţioneze ferm tului independenţei şi su economico-socială 1
tr-o politică internă justă, mico-sociale, dezvoltarea pentru a înfăptui neabătut veranităţii naţionale, ne turor popoarelor, ale păcii
de dezvoltare economico- democraţiei muncitorcşti- hotărîrile Congresului al amestecului în treburile in Ratificînd Tratatul, con şi colaborării internaţio
socială, de realizare a pro revoluţionare, parbciparca XIII-lea al partidului, a terne şi avantajului reci sider că trebuie să afirmăm nale.
gramelor ţărilor noastre — activă a poporului la con programului ele dezvoltare proc. voinţa noastră de a inten Propun să ratificăm, în
şi, deci, şi a Programului ducerea tuturor sectoarelor economico-socială, să in Să acţionăm în aşa fel sifica lupta pentru pace, unanimitate, Protocolul pri
partidului nostru de făuri de activitate. Forţa socialis tensifice activitatea de co îneît să se ajungă la a- pentru dezvoltarea con vind prelungirea Tratatului
re a societăţii soeialisle mului constă nu atît în- laborare cu ţările socialiste corduri corespunzătoare la strucţiei socialiste, pentru de la Varşovia. (Aplauze
multilateral dezvoltate şi tr-un număr mai mare de din C.A.E.R., — care, în negocierile do la Geneva, conlucrarea strînsă cu ţări- puternice).
ţâri membre ale C.E.E. ocu ® VARŞOVIA. - La Uni- sori americani au confe te al Republicii Socialiste o nouă perioadă de şase
pă locul al patrulea în versitatea „Adam Mickie- renţiat în faţa a sute de Cehoslovace. Apoi, pre luni a mandatului Forţei
ceea ce priveşte volumul wiez" din Poznan, a avut studenţi despre contribuţia şedintele a depus jurămîn- Naţiunilor Unite pentru ob
comerţului exterior al R.P. loc o seară de poezie ro României la patrimoniul tul de credinţă faţă de R.S. servarea dezangajării mili
Chineze — precizează agen mânească, organizată de mondial în domeniile cul- Cehoslovacă. tare în zona înălţimilor Go
ţia chineză. cadrele didactice şi studen tural-ştiinţific, politic, artis lan (FNUOD), transmite a-
^ MOSCOVA. - Cea tic şi sportiv. Expunerile, în SI TOKIO. - La Tokio a genţia Reuter.
de-a opta sesiune a Co Noul document înlocu ţii lectoratului de limbă şi avut loc o conferinţă a pri Noul mandat al FNUOD
misiei sovieto - americane ieşte un acord, semnat în literatură română din lo soţite de filme şi diapozi marilor celor mai mari ora urmează să expire la sfîr-
pentru problemele comerţu tre cele două părţi în 1978. calitate. Un grup de stu tive, s-au bucurat de calde şe din 19 ţări. între aceste şitul lunii noiembrie 1985.
aprecieri din partea audito
lui, care s-a desfăşurat la denţi polonezi au pregătit riului. oraşe se află mari capita
®
-
WASHINGTON.
Moscova, a relevat că un preşedintele Hondurasului, un spectacol de sunet şi le, ca Moscova, Paris, Delhi, P MADRID. - Sub aus
comerţ amplu şi reciproc lumină, în cadrul căruia au La Universitatea Brigham Beijing, New York, Ciudad piciile Ministerului spaniol
Suazo Cordova, aflat în vi
constituie un element im zită în S.U.A., şi secretarul fost recitate versuri de poeţi Young, din Provo — Utah, de Mexico. „Declaraţia de a| Culturii şi Ambasadei ţă
portant al. dezvoltării şi în români contemporani. a fost proiectat filmul la Tokio", adoptată cu a- rii noastre în Spania, la A-
nord-american,
de
stat
tăririi relaţiilor bilaterale. George Shultz, au semnat „România — o epocă de cest prilej, subliniază că, teneul din Madrid s-a des
A fost reafirmată intenţia @ VIENA. - In oraşul împliniri", iar la Universi pentru asigurarea securită făşurat o „Sâptâminâ a fil
părţilor de a favoriza ac un document privind pre Innsbruck a fost inaugurată tatea Ohio a avut loc o ţii oraşelor, este necesară mului românesc".
lungirea
„Acordurilor
mili
ţiunile cercurilor de afaceri tare bilaterale" încheiate în o expoziţie itinerantă de seară cultural-folclorică ro menţinerea păcii. ★
din cele două ţări în ve 1964 — transmite agenţia minerale a Muzeului jude mânească. Schimbul de experienţă în localitatea spaniolă
derea găsirii de posibili de presă spaniolă, EFE. A- ţean din Baia Mare. privind soluţionarea pro Bilbao s-a deschis Tirgul
tăţi pentru încheierea unor în alocuţiunile rostite cu SD PRAGA. - La Praga blemelor economice, con internaţional de vacanţă,
tranzacţii reciproc avanta ceste acorduri reglemen această ocazie, au fost evi s-au desfăşurat, miercuri, tactele largi în domeniul la care participă şi ţara
joase — relatează agenţia tează prezenţa militarilor denţiate valoarea ştiinţifică lucrările şedinţei comune a ştiinţei, tehnicii şi informa noastră. Standul turistic ro
TASS. nord-americani în Hondu a mineralelor prezentate, celor două camere ale A- ţiei vor servi aprofundării mânesc prezintă o expo I
ras şi folosirea instalaţiilor importanţa pe care o are dunării Federale a R.S. Ce înţelegerii reciproce şi prie ziţie de fotografii, ilustrînd
0 BRUXELLES. - La Bru militare din această ţară. expoziţia în diversificarea hoslovace, avînd pe ordinea teniei dintre popoare, s-a noul peisaj turistic ai pa
xelles a fost semnat un a- Agenţia Reuter precizea relaţiilor ştiinţifice şi cultu de zi alegerea preşedinte evidenţiat în cadrul confe triei, si una de artizanat.
cord de cooperare econo ză că militarii nord-ameri rale dintre România şi Aus lui republicii,’ informează rinţei.
mică şi comercială între cani nu vor mai beneficia tria. agenţia CTK.
Piaţa comună şi R.P. Chi Deputaţii forului lagisia- H NAŢIUNILE UNITE. -
neză, pe o perioadă de însă de statut diplomatic şi ^ WASHINGTON. - In tiv suprem l-au reales, în Consiliul de Securitate al
cinci ani, informează agen vor trebui să se supună ju Statele Unite, la Universita unanimitate, pe Gustav Hu- O.N.U. a hotărît, în unani
ţia China Nouă. Cele zece risdicţiei honduriene. tea Nevada - Reno, profe sak în funcţia de preşedin mitate, prelungirea pentru
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Paveî (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. j 41UU5 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA. 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 33. Telefoanei 11275, 12157, 11585, Telexi 72288. TIRARULi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.