Page 73 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 73
Vizita de lucru a tovarăşului
AP©® 4-1 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ I
Ir Nicolae Ceauşescu, împreună cu
hu^LOOAPAC
SOCI ALISMIL LI tovarăşa Elena Ceauşescu
In judeţul Olt
T o v a r ă ş u 1 Nicolae Con ci u că to ru 1 partidului Republicii Socialiste Romă.
ORGAN AL COMITETUUII JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. Ceauşescu, secretar gene. şi statului nostru este înso nia.
ral al Partidului Comunist ţit de tovarăşii Emil Bobu T o v a r ă ş u I Nicolae
5 SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Român, preşedintele Repu şi Silviu Curticeanu. Ceauşescu şi tovarăşa Elena
blicii Socialiste România, Judeţul Olt, asemeni în Ceauşescu au fost invitaţi
împreună cu tovarăşa Elena tregii ţări, a cunoscut în să guste din pîinea şi vi
Ceauşescu, au efectuat, joi, anii socialismului şi, îndeo nul ospitalităţii. Pionieri şi
Anul XXXVII, nr. 8 561 VINERI, 24 MAI 1985 4 pagini - 50 bani o vizită de lucru în uni sebi, în perioada inaugura şoimi ai patriei au oferit
tăţi industriale si agricole tă de Congresul al IX-lea frumoase buchete de flori.
Intr-o maşină deschisă, to
din judeţul Olt. al partidului, prefaceri varăşul Nicolae 'Ceauşescu,
spectaculoase în toate do
Intîlnirea secretarului ge
Şedinţa Comitetului Politic neral al partidului cu oa meniile de activitate. au străbătut şoseaua care
tovarăşa Elena Ceauşescu
Simţămintele de aleasă
menii muncii din judeţul
Olt a avut loc în atmosfera stimă şi înaltă preţuire trece prin mijlocul locali
de puternică angajare pa şi-au găsit o vie expresie tăţii. în această după-amia-
Executiv al C.C. al P.C.R. triotică în care comuniştii, în primirea vibrantă făcu ză comuna Osica de Sus,
c.
a îmbrăcat straie de săr
tă secretarului general al
întregul popor se pregătesc
să cinstească, prin noi partidului la sosirea în ju bătoare.
fapte de muncă, împlinirea deţ, în localitatea Osica de Secretarul general al
Sub preşedinţia tovarăşu rcgistrîndu-sc şi în lunile stabilesc la nivelul unită a două decenii de la Con Sus, partidului s-a oprit la un
lui Nicolae Ceauşescu, se aprilie şi mai. ţilor economice. gresul al IX-lea, moment In numele comuniştilor, ian de grîu aparţinînd În
cretai’ general al Partidu Pornind de la rezultatele Comitetul Politic Execu de însemnătate istorică în al tuturor locuitorilor jude treprinderii agricole de stat
lui Comunist Român, joi, din primul trimestru, de tiv a examinat şi aprobat viaţa ţării' şi a naţiunii ţului, tovarăşul Vasile Băr- Piatra Olt. Aici a cercetat
23 mai, a avut loc şedinţa la faptul că, în unele ca apoi proiectul de Decret noastre, cînd în fruntea bulescu. prim-secretar ai cu atenţie stadiul de creş
Comitetului Politic Execu zuri, preţurile planificate privind fondul de partici partidului a fost ales to Comitetului judeţean Olt ai tere a plantelor şi a apre
tiv al C.C. al P.C.R. au fost depăşite, Comitetul pare a oamenilor muncii Ia varăşul Nicolae Ceauşescu, P.C.R., a adresat tov trasu ciat că în acest loc griul
In cadrul şedinţei a fost Politic Executiv a cerut realizarea producţiei, a be de al cărui nume şi activi, lui Nicolae Ceauşescu, to este bun, cu un spic mare
examinat şi aprobat Ra ministerelor economice, or neficiilor şi la împărţirea tate strălucită sînt legate varăşei Elena Ceauşescu, la şi că se anunţă o recoltă
portul privind evoluţia pre ganelor financiare şi de beneficiilor, fondul de pre toate marile realizări ale eoborîrca din elicopter, un bună.
ţurilor şi tarifelor în tri preţuri să acţioneze, în miere pentru anul 1984, acestor două decenii. călduros bun venit. In imediata apropiere a
mestrul I 1985. S-a apre continuare, cu toată fermi precum şi cotele de consti Vizita a constituit, c-a de fost examinat un lan de
ciat că, pe ansamblu, ni tatea, pentru ca, printr-o tuire a acestor fonduri pe fiecare dată, un prilej de Pe stadionul din locali porumb al Cooperativei a-
velul preţurilor se menţine bună organizare a muncii, anul 1985. Acest act nor a examina împreună cu tate, unde a aterizat eli
bun. în trimestrul I al a- prin folosirea raţională a mativ stabileşte plafoanele factori de răspundere, re copterul prezidenţial, o gricole de producţie Osica,
cestui an, evoluţia preţu materiilor prime şi mate maxime pentru constituirea prezentanţii organelor lo gardă alcătuită din ostaşi unde cooperatorii efectuea
rilor cu amănuntul şi a ta rialelor, creşterea produc fondurilor de participare a cale de partid şi de stat, ai forţelor noastre armate, ză cea de-a doua praşilă
rifelor, precum şi a preţu tivităţii muncii, respecta oamenilor muncii la reali specialişti, alţi oameni ai din membri ai gărzilor pa manuală. Secretarul gene
rilor de producţie şi de li rea strictă a normelor de zarea producţiei şi a bene muncii rezultatele obţinute, triotice şi ai formaţiunilor ral al partidului a cerut
vrare în industrie so situ consum stabilite, să a- ficiilor. El prevede, totoda experienţa acumulată, de de pregătire a tineretului să fie micşorată distanţa
ează la limitele minime sigure reducerea preţu tă, cuantumul din beneficii a stabili măsurile ce se im pentru apărarea patriei, a dintre rînduri, pentru a se
planificate pentru acest an. rilor şi tarifelor, înca ce urmează a fi acordate pun pentru îndeplinirea în prezentat onorul. A fost
Preţurile medii la principa drarea tuturor întreprin ca stimulente materiale oa cele mai bune condiţii 3 intonat Imnul de stat al (Continuare în pag. a 4-a)
lele bunuri do consum puse derilor în nivelul de menilor muncii, îndeosebi sarcinilor ce ic revin în ac
la dispoziţia populaţiei au costuri aprobat, paralel cu celor din întreprinderile e- tuala etapă de dezvoltare
marcat o tendinţă de scă creşterea rentabilităţii pro conomice care realizează a ţării.
dere, situîndu-se, la multe ducţiei. Comitetul Poli lic producţie pentru export. Rocu noscă tor i partidului TRANSMISIUNE DIRECTĂ LA RADIO
din aceste produse, sub ni Executiv a cerut Comite In continuare. Comitetul pentru transformările pro
velul înregistrat în aceeaşi tului de Stat pentru Pre Politic Executiv a dezbătut funde care s-au produs in Şl TELEVIZIUNE
perioadă a anului trecut.. ţuri să-şi intensifice con şi aprobat Raportai cu pri munca şi. viaţa lor, o tutu
In ce priveşte indicele pre trolul la stabilirea preţuri vire la rezultatele aplicării, ror cetăţenilor ţării, locui Azi, în jurul orei 17, posturile de radio şi televi
ţurilor de pe piaţa ţără lor, astfel îneît acestea să Î11 anul 1984, a unor măsuri ziune vor transmite direct adunarea populară ce va
nească. acesta a fost, în tri se încadreze strict tn nive pentru creşterea stimulării torii judeţului au trăit cai
mestrul I al acestui an, cu lul de preţuri existent, a'.ît întreprinderilor şi a oame deosebită bucurie, cu pu avea loc în municipiul Craiova, cu prilejul vizitei de
ternică satisfacţie reîntîl-
2,1 la sută mai mic decît la produsele ale căror pre nilor muncii în realizarea nirea cu tovarăşul Nicolae lucru în judeţul Dolj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
în trimestrul I 1984, o ase ţuri se stabilesc pe pian Ceauşescu.
menea evoluţie pozitivă în- central, cît şi la cele ce se (Continuare in pag. a 2-a)
Plenara Consiliului Naţional al
Frontului Democraţiei Să nu lăsăm buruisnils să dijmuiască recolta I
• Deoarece timpul este înaintat şi culturile Iulian Drăghici, Jenica
şi Unităţii Socialiste s-au îmburuienat, în „ferestrele" dintre ploi, în Culda şi alţii.
Aceeaşi bună participare
orice condiţii, toţi locuitorii satelor să fie mobi la întreţinerea cultunlor
Sub preşedinţia tovarăşu Comitetului Uniunii sin lui în treburile interne şi se înregistrează şi la C.A.P.
lui Nicolae Ceauşescu, se dicatelor din instituţiile egalităţii în drepturi, ne- lizaţi la efectuarea praşilelor manuale ! • Pe Valea Sîngiorgiului. Bri
cretar general al Partidu administrative de stat folosirii forţei sau amenin terenurile unde bălteşte apa, se impun măsuri gadiera Viorica Măgurean
lui Comunist Român, pre şi consiliile populare, ţării cu forţa în relaţiile ne spunea că se apropie de
şedintele Republicii Socia Diamanta Laudonlu, vice dintre state. operative pentru scurgerea acesteia de pe cul final efectuarea primei
liste România, preşedinte preşedintă a Consiliului Na Desfăşurată într-un mo turi. 9 Nici o îngăduinţă faţă de cei ce nu praşile manuale a sfeclei
le Frontului Democraţiei şi ţional al Femeilor, Con ment cînd în viaţa inter şi a început întreţinerea
Unităţii Socialiste, joi di stantin Arseni, preşedinte naţională s-a ajuns la o si înţeleg să-şi îndeplinească obligaţiile de a în culturii de porumb, prin
mineaţa a avut loc Plenara le Biroului Comitetului tuaţie de gravă încordare, treţine culturile pe suprafeţele repartizate ! tre cei mai harnici coo
Consiliului National al Central al Organizaţiei De cînd cursa înarmărilor, în peratori numărîndu-se Va-
F.D.U.S. mocraţiei şi Unităţii So special a înarmărilor nu Conducerile cooperative n-a întrerupt decît pentru lcria Ienăşoi, Olimpia Va-
Pe ordinea de zi au fost cialiste, Alexandru Bălăci, cleare, a atins pi’oporţii lor agricole din C.U.A.S.C. puţin timp lucrările de siu, Ioan Nas.ta şi mulţi
înscrise : vicepreşedinte al Uniunii uriaşe, primejdia unei ca Călan au luat măsuri pen întreţinere -a culturilor. alţii. La Valea Sîngeorgiu-
1. Chemarea Consiliului Scriitorilor, Tcoctist Ară- tastrofe nucleare amenin- tru a organiza în aşa fel Astfel, nc apropiem de fi iui am văzut însă o tarla
Naţional al Frontului De paş, mitropolitul Moldovei ţînd însăşi civilizaţia uma activitatea de pe ogoare, nalizarea primei pra.şile cu porumb foarte îmbu-
mocraţiei şi Unităţii Socia şi Sucevei, Ladislau Ilegc- nă, plenara a pus în evi îneît la întreţinerea culturi manuale la sfeclă şi păs- ruienată, unde aproape nu
liste adresată organizaţiilor duş, secretar de stat Ia denţă necesitatea stringen lor să se lucreze şi în fe tîrnac, am început prima se vedeau plantele. Con
componente în vederea or Consiliul Culturii şi Edu tă a întăririi luptei popoa restrele dintre ploi, să fie praşilă mecanică la po ducerea unităţii — cum
ganizării unor ample ac caţiei Socialiste, Constantin relor pentru oprirea actua utilizate din plin mijloacele rumb, mecanizatorul Tra- ne-a spus Olimpia tgna,
ţiuni care să exprime voin Lupulescu, şef de brigadă lei evoluţii periculoase a mecanice şi timpul bun de ian Barbu efectuînd lucra secretarul organizaţiei de
ţa poporillui român privind la întreprinderea minieră evenimentelor, pentru re lucru, îneît să se recupe rea pe 12 din cele 108 ha bază din sat — a declanşat
oprirea cursei înarmărilor, Lupeni, judeţul Hunedoa luarea cursului, destinderii, reze restanţele înregistrate repartizate acestei culturi. aici prima praşilă manuală
realizarea dezarmării, asi ra, Ioan Toma, secretar al pentru promovarea fermă pînă în prezent. Ioan Co- — Cine sînt primii coo a porumbului, astfel că
1
gurarea securităţii şi păcii C. C. al U/r.C., Eduard a unei politici de pace şi tuţiu, directorul S.M.A. peratori la întreţinerea tarlaua respectivă va fi
în lume. Eisenburgcr, preşedintele independenţă, de respect Călan, arăta : culturilor ? săpată în col mai scurt
2. Apelul pentru dezar Consiliului naţional al oa al dreptului suprem ai po — Am căutat să folosim — Gheorghe Frenţoni, tim p.
mare şi pace al Frontului menilor muncii de naţiona poarelor la viaţă, la exis ferestrele dintre ploi şi am Dîmbulescu Sofia, Cornel întreţinerea culturilor
Democraţiei şi Unităţii So litate germană, Elena Nae, tenţă liberă şi demnă. ieşit în cîmp cu tractoarele Popescu, Maria Moldovan, prăsitoare nu se desfăşoa
cialiste adresat partidelor prim-secretar al Comitetu Participanţii Ia dezbateri şi agregatele de rebilonat Aurica Popescu şi mulţi ră în ritm înalt în toate
şi organizaţiilor democra lui judeţean Sibiu al P.C.ffe, au adus un fierbinte oma imediat ce starea terenu alţii şi-au săpat deja su unităţile din zonă. Din cele
tice, guvernelor, tuturor Ioan Ioviţ Popescu, rectorul giu secretarului general al lui a permis acest lucru. prafeţele planificate. 84 de ha cultivate cu sfe
popoarelor din ţările euro Universităţii Bucureşti. p a r t i d u l u i , tovarăşul In acest fel am reuşit să La Cooperativa agricolă clă, au fost prăşite manual
pene, S.U.A. şi Canada. Documentele înscrise pe Nicolae Ceauşescu, patriot efectuăm prima rebilonare de producţie din Sîncrai doar 50 de ha, rămîneri în
,‘î. Raportul cu privire la ordinea de* zi şi dezbateri şi revoluţionar înflăcărat, a cartofilor pe cele 305 ba — cum ne spunea Floarea urmă înregistrîndu-se la
activitatea consiliilor Fron le au dat expresie voinţei făuritorul şi promotorul în ocupate cu această cultu Boldea, inginerul şofai uni C.A.P. Boşoj'od, Nădăştie,
tului Democraţiei şi Unită întregului nostru popor de tregii politici interne şi ex ră. La cooperativele; agri tăţii, prima praşilă ma Bretea Română şi altele,
ţii Socialiste pentru creşte a acţiona cu toate forţele terne a statului nostru, ca cole din Ruşi şi Bretea nuală a celor cinci hectare întreţinerea manuală a po
rea eficienţei controlului e- pentru edificarea unui cli re de două decenii, de cînd Strei s-a efectuat, şi a doua cu sfeclă s-a desfăşurat rumbului a început doar în
xercitat de către oamenii mat de pace şi securitate, se află în fruntea partidu rebilonare a cartofilor. pe parcursul a două zile, cîteva unităţi. Pămîntul
muncii. pentru înfăptuirea dezar lui şi a ţării, conduce cu Cultura arată bine, a ră efectuîndu-se o lucrare do este încă moale nu permi
Pe marginea problemelor mării, în primul rînd a dez. înţelepciune şi clarviziune sărit uniform şi evoluează bună calitate. A început te efectuarea prăşi lei me
aflate pe ordinea de zi au armării nucleare, pentru mersul neabătut al Româ corespunzător. întreţinerea manuală a car canice a acestei culturi,
luat cuvîntul tovarăşii: An promovarea unei politici de niei pe drumul luminos al La C.A.P. Ruşi stăm de tofilor, din cele 10 ha ocu de aceea trebuie trc.«ut la
drei Neagu, preşedintele largă colaborare şi înţele socialismului şi comunis vorbă cu Victoria Pop, pate cu această cultură praşila manuală a porum
Comitetului foştilor luptă gere internaţională, bazată mului. preşedinta unităţii, care fiind săpate aproape jumă bului întrucît plantele au
tori şi veteranilor de răz pe principiile respectului Cu sentimente do vibran- ne spune 1 tate. Primii, pînă acum. răsărit peste tot, iar ploile
boi împotriva fascismului, independenţei şi suverani — A plouat mult în ulti Ia sapă au fost cooperato au favorizat şi creşterea
Mihail Guran, preşedintele tăţii naţionale, neamestecu (Continuore in pag. a 2-a) ma vreme, dar acest fapt rii Gheorghe Cozmescu, buruienilor.
