Page 78 - Drumul_socialismului_1985_05

' % } DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 !

‘fiaem ia cetatea Scena

de ţac si oamenii ei 13.00 Telex
13,05 La sfi;
%4444/W- Pămînt al sufletului 14,30 Secven
ne — i
Pentru
cunoscător
sau
de dincolo de subiectiva memorie pentru simplu privitor, evo­ 14,45 Săpiăn
15.00 Inchidi
în sîngele meu a străbătut luţia ansamblului de cin- inului.
fărîmă din inima Tancului, aşa tece şi dansuri „Ardelea­ 19.00 Telcjuj
gorun frămîntîndu-mi-te, na" al Combinatului side­ 19,20 Telcen
rurgic Hunedoara produce Mcmor
aceeaşi mare satisfacţie şi lor —
Intr-o mereu anume istorie sint generate de frumuse­ rile Iu;
emoţie
Acestea
artistică.
uitate
A r t i s t u l Filmul e sobru, luminat de drum spre tine numind ţea scenică a interpreţilor Univer:
focul e mîna întinsă, ca un senin de exclamare,
discrete scăpărări de umor,
Natură
cu o tăietură impecabilă, spre tine drum singur ! şi costumului popular, de 19,50 Mondo
acurateţea interpretării. Ar­
fără nici un detaliu de tizanul acestor evoluţii deo­ le Eur
Verdi a trăit 88 de ani. Leonardo da Vinci progra­ prisos. Pină şi muzica e sebite, acoperite dc-a lun­ lor)
Săptămina trecută depăşise mat şi de încercata noas­ dozată după exigenţe far­ Şi iată, fruntea mea, pe urina pasului său gul anilor cu laurii succe­ 20,20 Film a
trecut voievodal
goste ş
optzeci, ceea ce înseamnă tră TVR de două ori in ul­ maceutice. Ceea ce e în lumină selor, obţinute în ţară şi lor)
pe scencie Europei, este
că luni vom urmări pro­ timii ani. Dar, in fond, ce Andre Maurois in literatu­ destin aparte cunoaşte, mugure Valeriu Erzian. Omul care 21,45 Tclcjui
babil ultimul episod al a- face Costellani ? In primul ră e Castellani in arta fil­ în 19G6 părăsea Capitala şi 21,55 Dacă .
dorul
cestui serial care, de-a rînd, introduce un Po­ mului : un biograf care, în incandescenţa ce intens ne revendică. se stabilea In cetatea de drăgite
foc a Hunedoarei unde şi-a
lungul a paisprezece săp- vestitor. Povestitorii în fil­ intre document şi roman­ V1RGILIU VERA întemeiat de altfel şi o Inchidi
tămîni, a slîrşit prin a ne me sint greu de suportat, ţate, alege rigoarea docu­ familie. Maestrul coregraf mului.
captiva. L-am intimpinat dar cei ai lui Castellani mentului, peste care suflă care a abandonat mirajul
bucureştean spre care tin­
cu rezervă, bănuind in noua sint agreabili şi devin ne­ fiorul vieţii. de orice om de artă, ve­ i im
coproducţie internaţională cesari : ei nu lasă lucru­ Cei care duc pe umerii nind să facă artă intr-un
încă unul din obişnuitele rile s-o ia razna şi ne lor greul acestui serial sint „Mă reîntorc la Deva puternic centru muncito­
resc. Huncdorcanul pen­
lilme despre muzicieni, cu menţin în limitele rezona- insă Ronald Pickup şi Caria tru care aprecierile mari­ BUCUREŞ
dioprogram
locurile lor comune per­ Fracci. Englezul reţinut, lor regizori şi coregrafi ai 0,30 La oi
Lupcscu,
ţării
iîero
—
fect previzibile, cu totala dar plin de inefabile nuan­ Gheorghe Kholevas, Tita agricultură;
1
alunecare a drame in me­ ţe, concentrîndu-şi toată ar­ cu o premieră" Sever — au rămas aceleaşi nai ; 7,30
tacîmul de mare montare. ^PRIVELIŞTI o nelimitată expresivitate a La cîteva zile după suc­ trista senzaţie, ulterior cer­ al calităţii muncii sale. Nicolae c<
lodramă, in slirşit, cu tot ta interpretativă în jocul de sau chiar au sporit, rod chemărilor
panoul de
b
s
a
l
n
m
l u
Preluînd a
Însuşi interpretul p-'nci- ochilor ; Verdi al său de­ cesul răsunător dobîndit la titudine, că lumea ştie C.S.H. după pensionarea trecerii; 8,0'
sei ; 8,10 C
pal, Ronald Pickup, in ciu­ bitului. In al doilea rind, vine însuşi Artistul dintot- Sanremo (Marele Premiu), puţin despre cinematografia Aurorei Peci, Valeriu Er­ diilor ; 9,0
da notorietăţii sale, mi s-a regizorul acesta are cultul deauna şi de pretutindeni. filmul Adela a fost prezentat românească şi că sintem, zian a căutat să-I extin­ ştiri ; 9,05
dă, să selecţioneze viitorii
părut la inceput cam şters documentării. El nu se Caria Fracci, discretă omni­ în mai multe proiecţii de din păcate, slab şi puţin componenţi dintre tinerii dio ; 10,00
Ştiri ; 10,05
şi inexpresiv, im englez in­ abate de la litera atestării prezenţă, duh prielnic al gală publicului cinefil din reprezentaţi. muncitori siderurgişti că­ rară radio ;
capabil să intuiască tempe­ documentare a tap elor, ar geniului, vine cu tot rafi­ Simeria, Lupeni şi Deva. Cu — De unde credeţi că a rora le-a explorat capaci­ tre de muz
le-a
tăţile
interpretative,
ramentul meridional. Mâ cind litera lipseşte, inven­ namentul acelui slirşit de aceste ocazii, regizorul Mir- apărut explicaţia pe care stimulat dorinţa de per­ 11,00 Bulei
11,05 Un ui
1
grăbesc să recunosc că am tează cu exactă intuiţie veac in care primari obiş­ cea Veroiu a vorbit despre juriul a dat-o deciziei sale : formanţă, a creat unita­ ghiozdan ;
greşit, aşa cum se intim- spiritul ei. Tot ce spune, tot nuiau să mulţumească artiş­ filmul realizat după romanul „un talent regizoral ieşit din tea ce se cere unui co­ tate ; 12,00
lectiv artistic. Cu aceşti
plă intotdeauna cind por­ ce arată este veridic. Chiar tilor pentru că le-au ono­ lui Garabet Ibrăileanu. comun" şi „o capodoperă oameni a început să valo­ Ştiri ; 12,0
neşti la drum cu idei pre­ şi înfăţişarea actorilor e do rat urbea. Ea aduce far­ Insoţindu-I, am avut po­ discretă - Adela" ? rifice bogatul tezaur core­ ral ; 12,35
folclorului ;
concepute. Cam de pe Io o asemănare uluitoare cu mecul sensibilităţii şi tan­ sibilitatea să-l cunosc mai ' ’a 3 ; 15
al treilea episod, acest personajele reale, aşa cum dreţea fertilă a eternului bine şi să facem un schimb — Este flotant pentru că i ; 10,0
n-o
Verdi s-o aşezat temeinic le cunoaştem din porţi etele feminin. E, cum zice la un de idei şi impresii despre o asemenea apreciere despre sot • • '"C
lume
multă
ascultă
in matca lui, dezvăluindu-şi vremii. Şi apoi, ce nu face moment dai Naratorul, „o artă şi viaţă. Mircea Ve­ sine şi încă la 44 de ani. Bu.
gradat şi lără ostentaţie Castellani ? Nu tace con­ femeie adevărată". Însuşi roiu a avut amabilitatea să Muzică pt
18.'" Orele
calităţile proprii unei crea­ cesii. Nici imaginarului in- acest film e o creaţie a- răspundă, pentru cititorii zia­ De obicei o aud oameni la ţf | poli
ţii serioase. De fapt, o ga­ controlabil, nici naraţiunii devărată, căreia s-ar'putea rului, unui şir de întrebări 80 de ani care nu mai au in .aţiona
ranţie pentru o atare evo­ lacrimogene la care viaţa să-i simţim lipsa dacă te­ din care s-a născut inter­ nimic de pierdut şi aproape informaţii,
luţie era din capul locului lui Verdi, mai ales in tine­ leviziunea noastră nu ne viul de faţă. nimic de trăit. Situaţia este Sport; 20, t
4- Seară eu
numele lui Renato Caste- reţe şi pe urmă, cum se rezervă o altă surpriză de - Cum arată o zi din viaţa de excepţie şi eu mă stră­ sugestia dv.
llani, acelaşi regizor care a va vedea, in ultimii ani, aceeaşi calitate. unui regizor distins cu Ma­ duiesc s-o trăiesc echilibrat, jurnal; 22
realizat acel memorabil s-ar fi prelat de minune. RADU CIOBANU cu capul pe umeri şi cu pi­ ritmurilor,
rele Premiu Ia Sanremo ? cioarele cît mai pe pămînt. dans ; 23,55-
- Deocamdată, ea nu Cred că apreciere.a se spri­ de ştiri.
este miezul unui bombarda­ jină pe diversitatea de ge­
Genul muzicii camerale,
Un eveniment editorial îndeobşte accesibil publicu­ ment de întrebări exterioare. nuri abordată în cele opt
Aceste întrebări vin dinăun­
filme prezentate în care eu
lui larg, sub aspectul struc­
turii sale compoziţionale, tru, ca să zic aşa. Ce fac am încercat să păstrez o
Sub egida prestigioasei pe deplin. Fusese, după tinde la o tot mai largă eu cu mine însumi, ce ur­ unitate de vedere, să nu-i DEVA : ,
reviste „Viaţa Româneas­ laurii de la Struga şi Viena, audienţă, îndeosebi în mează să fac, pentru că zic stil, că aş începe să-mi grafic hunedorean, dar şi Marea Nord
Iubirea are
din alte zone ale ţării, iii
că* a văzut lumina tipa­ după impresionantele cărţi mijlocul tinerilor liunedo- orice hotar, orice prag te pierd acel cap de pe umeri, mod firesc au urmat suc­ seriile I-1I
rului „Albumul memorial traduse în limbile lumii, reni. Contribuie la aceas­ pun pe gînduri. Ce se va o aceeaşi mină, ca să mă cesele. La concursurile al NEDOARA:
VII-Ica şi al VlII-lea al
— Nichita Stănescu", un pe lista Premiului Nobel. ta două manifestări iniţia­ întîmpia după ? Cind apare apropii de artele plastice. formaţiilor artistice de a- na (Moder
Pe urmele >
eveniment editorial cum Din această splendidă carte, te de Casa de cultură mu­ acest „după" - cazul Festi­ — Cum aţi ajuns regizor ? matori, ansamblul condus dern, sala
rar se vede. Considerat cititorii, adevăraţii iubitori nicipală : Festivalul muzi­ valului şi Marelui Premiu, — Tot ca la Sanremo. de Valeriu Erzian a ocu­ gul (Flacăra
unanim ca fiind, pînă la ai Poeziei, ai Poetului în­ cii de cameră „Toamna amăgitor - există doar o a- Printr-un ricoşeu. Eu eram pat locurile al III-lea, si, tă (Arta) ;
nu demulta sa trecere din suşi (căci nu poţi iubi muzicală hunedoreană", a. parenţă de linişte. Ziua profesorul d sport cutare respectiv, al II-lea pe ţară. Pe urinele
ring); Me>
A urmat „Dialogul Ia dis­
e
viaţă, „cel mai important poezia fără să iubeşti junsă, în acest an, la a este tulburată numai de în­ iar un bun prieten, maniac tanţă", acea emisiune TV cări — serii
poet român contemporan". poeţii !!), vor extrage pri­ 5-a ediţie, cît şi microsta- trebări care vin din inte­ după filme, ori o fi intuit atit de apreciată de pu­ ''); Salută
1 (7 Noi
Nichita Stănescu ne priveş­ nosul nepreţuit al iubirii giunea camerală, care a rior şi sint ’egate de exis­ ceva ori din prietenie şi din blicul larg, unde in con­ ENI: /-
fruntarea cu judeţul Cluj,
te tulburător printre cu­ de somoni, al marelui său debutat marţi, 21 mai, con­ tenţa mea viitoare de dorinţa de-a ne continua Hunedoara invinge, iar an­ stanţe r
vintele numeroaselor do­ exemplu, de om şi artist cepută sub formă de con­ cineast. alături joaca pe care o nu­ samblul C.S.H. obţine nu­ tural);
cumente, mărturii ; imagi­ demiurg, de cetăţean al certe—lecţii şi care se vă­ - Cum a fost festivalul ? mim viaţă m-a sfătuit să mai note de 10. In 1971 şi periculos
LC 'A : Mi
1971 se adaugă noi trofee
nile cu chipul său, ipos­ Limbii Române, cum inspi. deşte a fi un real factor - Foarte restrictiv. Â ad­ dau examen la institut. De — Marele premiu şi locul I fi ,M i n
taze de ardere zguduitoare, rat se autodefinise marele formativ-cducativ pentru mis numai regizori care sint aici totul a mers prea uşor : şi titlul de Laureat — in Nt. jAsa: :
alte concursuri naţionale.
reţului sing
de cometă, pe firmamentul poet. public. Primăvara aceasta, am intrat primul, cu zece, De necrezut, ansamblul hu­ cilorese); UI
poeziei şi simţirii româ­ Să-l lăsăm pe El a ne şi scenarişti, deci implicaţi am terminat primul iar acum nedorean se clasează de pionul — se
neşti, fapte şi date care chema, ultima oară, spre aproape complet în filmul am luai Marele Premiu. O fiecare dată înaintea „Ju­ tezal); BRA
dezvăluie cu mare bogă­ această extraordinară cartei pe care-l prezintă. Un ju­ întâmplare transformată în nilor Sibiului", formaţie seriile I-II
etalon în mişcarea artisti­
şie); ORAŞT
ţie un mare geniu al li­ „Din afara fiinţei umane/ Microstagiune riu dificil, nu de staruri sau des ti n. că romanească. Au urmat vers (Patria
oameni la modă, ci de per­
ricii noastre şi al lumii, — Publicul hunedorean l-a numeroase turnee în străi­ seriile 1-11
am venit în făptura fiinţei sonalităţi. Două exemple: nătate — Ungaria, Polonia, GEOAGIU-B
precum şi numeroase poezii umane./ Abia m-am obiş­ Guido Cincotti, redactor-şef primit cu deplină satisfacţie Austria, R.D. Germană, cald pentr
Belgia, Franţa, Iugoslavia,
inedite, ne întreţin în su­ nuit cu felul ei/ şi am fost camerală la revista „Bianco e nero", pe Mircea Veroiu. Spune Bulgaria. (Casa de c
flet, dureros de vie, ima­ chemat deodat înapoi / preşedinte, suedezul Bengt ceva acest lucru pentru re­ Marele festival al mun­ ŢEG : Cireş
BRAZI : Ini
ginea unui om extraordi­ Drag de om, la revedere / gizor ? cii şl creaţiei „Cinlarca şinilor ; CA
nar de complex, a unui Pureci de plantă şi ierburi/ Forslund, redactor-şef Ia — Ce răspund eu, nu ştiu României" iniţiat de secre­ mele se gră
înnoitor dintre aceia care voi cîini, regi ai mirosului,/ de pildă, peste cinci sute revista „Chaplin", care apare dacă are valoare. E mai tarul general ai partidului, cultură); SI
cana nierce
r
v
a
ş
u
l
ă
Nicolae
o
străbat veacurile... Adevă­ de abonaţi vor audia for­ sub egida Institutului suedez valoros ceea ce fac. lată, t Ceauşescu, avea să confir­ rosul); ILIA
rată monografie, cartea va voi păsări ale aerului re­ maţii şi interpreţi, în cas­ da film. bi zilele de des­ au trecut doi ani şi deja me din nou valoarea aces­ mina).
rămîne, cu certitudine, un gine/ nu cred să mi se mai telul Corvinilor, unde vor făşurare a concursului, la tui colectiv artistic care
valoros document pentru dea voie / să vin înapoi. / avea bucuria să cunoască care participam cu Adela, mă reîntorc la Deva cu o în 1983 obţinea locul 1 pe
ţară şi titlul de Laureat,
viitorime, dar ea este foar­ Dar, — oriunde voi fi, / un repertoriu amplu, in­ era şi o proiecţie cu un film premieră. Deci, evident, am o făcînd din „Ardeleana" X pic'
te necesară nouă, tuturor. mă va mistui dorul / de ne- structiv, selectat cu com­ din retrospectiva Veroiu, o nostalgie faţă de acest loc ansamblul cu cele mai
Poate că, aşa cum spunea împlinirea de om, de ar­ petenţă de organizatori. „personală", cum o numea, şi oamenii iui, evident că multe trofee din judeţ. • PETRO!
Anii au trecut, interpre­
undeva, „a fost prea a- bore, / de peşte, de pasăre, / Reţinem de pe afişul celor cu un termen inspirat din ţin la ei odată ce mă re­ ţii s-au schimbat rind pe cultură a
Etapa inte
proapc (de noi) pentru a fi de stîncă, de glob" („La trei concerte programate artele plastice, Nino Zuchelli, rînd. Mulţi dintre ci au Festivalului
văzut"... Receptat, totuşi, cu revedere")... Portretul cu lucrări ale compozitorilor directorul Mostrei. După întorc oa mai toţi la tot întemeiat familii, şi-au tri­ tarea Romă
mis fiii pentru a menţine
o rară bucurie de mai toţi, autograf i-1 putem aşeza, Dumitru Bughici, Alfred proiecţii — conferinţă de ceea ce ne stîrneşte amin­ nestinsă flacăra pasiunii pă 2? de
controversat numai de spi­ Ia loc de cinste, în pan­ Medelsohn, Nicollo Paga- presă cu autorii filmelor tiri şi stări pozitive. artistice. Doar coregraful toate goni
din Valea .
ritele zbîrcite înainte de teonul marilor noastre va­ nini, F. Schubert, W. A. prezentate, implicit şi ou Valeriu Erzian a rămas a- pe locul I
cclaşi. Cu dragostea sa
vreme, acest Poet al Româ­ lori. „Atîta să nu uitaţi U Mozart, J. S. Bach, aşadar mine. întrebările mi-au creat GHEORGHE POGAN nestinsă pentru jocul popu­ ţeană.
niei a spus pe româneşte că el a fost om viu / viu / un autentic „program" de lar hunedorean, românesc.
Cu nostalgia pentru „tine­
unei lumi întregi ceva esen­ pipăibil cu mîna...“/ iniţiere şi adîncire a cu­ rii" caro se duc. Cu res­
ţial, iar ceea ce a spus noaşterii marilor valori pectul pentru sprijinul
este departe de a fi auzit EUGEN EVU muzicale universale. Răs­ „Clubul artelor" — 23 primit mereu din partea
pund, ca întotdeauna, a- conducerii combinatului, a
Timpul pi
cestor concerte, inimoşi ar­ comitetului sindicalului, azi, 25 mai
clubului, a celor care ard
Amfiteatrul spitalului muni­
tişti amatori şi profesio­ cipal hunedorean a găzduit Vali Munteanu, Marincla Cor- la flacăra tradiţiei folclo­ va fi în gc
bu, Petre Radovici şi Dan Pre­
nişti, componenţi ai forma, a 23-a ediţie a „Clubului arte­ da. „Clubul artelor", ur- rice ancestrale. Şi cu măr­ să, cu cerul
Poşta redacţiei că aţi făcut ceva progrese in ţiilor i „Trio-Haydn“, cvin­ lor", revistă vorbită cu pu­ mindu-şi itinerarul la prefe­ turisirea sinceră că „nimic mult senin,
cei doi ani care au trecut de
izolat ploi (
nu era posibil fără dărui­
cind ne-aţi mal scris. Argu­ tetul „Pro Arte", duetul blic, organizată de Casa de rinţa diverselor colective de rea interpreţilor, fără res­ aversă, îns<
mentul — „multe din poeziile instrumental Octavian Ne- cultură din Hunedoara. De­ oameni ai muncii din mu­ cărcări elec
Simona Luminiţa Simedru — Irimise se adresează celor a- dicată Congresului al Xll-Iea nicipiu, a devenit una dintre pectul lor pentru renumc-
ÎOeva. Este lăudabilă intenţia morezaţi". Am reţinut şl cî- greanu — Tiberiu Nicula, al U.T.C., Anului Internaţio­ cele mai reuşite manifestări le combinatului hunedo­ Ies în zona
de a serie o poezie care să teva versuri i „eşti cîmpla cvartetul de coarte „Philar- nal al Tineretului, ediţia a cullural-educative şi recreati­ rean, fără disciplina mun­ tul va sufls
abordeze ideea păcii, acest de­ mea de miei şi grîu/ muntele reunit grupurile vocal-instru- citorească ee i-a educat moderat din
ziderat luminos al lumii con­ meu de melcişorl şi nori" ; monia" al Filarmonicii de mental „Canon" şi „Satiricon", ve din Hunedoara şi, nu în să muncească fără preget, tic. Tempo
temporane. Odată elaborată, „aşa-i amorul lăsat/ să circu­ Stat din Arad, orchestra alcătuite din Graţian Ordcanu, ultimă instanţă, se dovedeşte dar să se şi bucure de mc vor fi
creaţia însă trebuie revăzută le din sat în sat". Şi cam de cameră a sindicatclor- Ioan Evu, Mircea Goian, La- a fi un mijloc de stimulare succese". 10 şi 15 g\
creatoare a talentelor afir­
cu grijă, chiar şi numai pen­ aşa sună versurile dv. învăţămînt din Deva ş.a. «lislau Iacob şl Florin Citeţe ; maxime înti
tru a evita... greşelile de or­ Stela Ghiţă, Costel Vişan, An- mate in ultimele ediţii ale MINEL BODEA de. Izolat,
tografic. gcla Fogoroşi, Nicu Euciuman, Festivalului naţional „Cînta- va produce
loviţii Virgil — Ilia. Speraţi RED. MIRCEA GOIAN Adina Murcşan, Marian Calotă, rea României".