Page 81 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 81
PROLETARI DIN TOATE TARILE. QNIŢl-VĂ
D E Z A R M A R E - P A C E ! j
„...Problema fundamentală a epociiJ
noastre este aceea de a face totul pentru \
(MLISMIL ia celor nucleare, de a acţiona cu toată j
a pune capăt cursei înarmărilor, îndeosebi j
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUIUEDOARA AL hotărîrea pentru dezarmare, şi în primul j
rînd pentru dezarmarea nucleară, de al
I Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1
apăra cu toate forţele dreptul suprem alj
Anul XXXVII, nr. 8 563 DUMINICA, 26 MAI 1985 4 pagini — 50 bani
oamenilor la existenţă, la l i b e r t a t e , l a j
independenţă, la viaţă şi la pace.“ j
V
Ă
M
R
Ă
1
1 -T* k un A k i i  x P D i r A i  n t d i M %lr^ A. ▼ . A I
Â
I C A M P A N I A AvjKlv.ULA ut HI
NICOLAE CEAUSESCU )
întreţinerea culturilor si recoltarea
» *
furajelor trebuie accelerate! CU PLANUL PE CINCI LUNI ÎNDEPLINIT IN ZIARUL DE AZI :
16 întreprinderi industriale din judeţ au raportat MOZAIC DUMINICAL :
îndeplinirea planului la producţia marfă pe cinci
In cele trei cooperative — în comuna Rîu de C.A.P. Densu.ş, 150 tone la luni. Aceste colective vor realiza suplimentar pînă Ia • Magazinul cu peste 100
agricole de' producţie din Mori sînt cultivate 2G0 ha C.A.P. Peşteana ş.a.' în sfârşitul lunii mai o producţie suplimentară în valoare de... magazine
comuna Rîu de Mori car eu cartofi şi 406 ha cu po aceste zile se lucrează la de peste 50 milioane lei. • Remember
tofii şi porumbul au ră rumb. Care este stadiul recoltarea şi însilozarea Printre acestea se numără I.P.S.R.U.E.E.M. Petro • Noutăţi ştiinţifice şi
sărit şi evoluează frumos, lucrărilor de întreţinere a secarei masă verde la şani, unităţile cu gestiune proprie din cadrul C. M. tehnologice
ceea ce îl îndreptăţeşte pe celor două culturi ? A.E.I. Peşteana. Joi, 23 mai Deva, I.C. Orăştie, „Marmura", I.M.M.R. Simcria şi • Sîntem singuri în Uni
Petru Mihăiloni, secreta — S-a încheiat prima rc- a.c., se lucra în trei tar altele. vers ? (I)
bilonare a cartofilor, ca şi lale, cu opt maşini de re
rul comitetului comunal de erbicidarea întregii supra coltat. Pînă în prezent, din
partid, primarul localităţii, feţe. în toate unităţile
să considere că anul 1985 s-au efectuat lucrări dc cele 85 de ha cu secară au
fost recoltate 30 de ha, evi-
va fi un an bogat în re bună calitate, fapt pentru denţiindu-se mecanizatorii
colte la cele două culturi.
L-am rugat pe interlocuto care merită felicitări me Gheorghe Socaci, Petru
rul nostru să ne spună cum canizatorii Ioan Iosivoni, Scorobete, Ioan Brăilă,
Ioan Mihuţoni, Liviu Dăli- Alexandru Guşti .şi alţii.
se implică organele comu ncscu si Dorel Mitucă. La
nale de partid şi de stat A.E.I. Peşteana a realizat
în organizarea şi buna pînă acum o cantitate de
desfăşurare a lucrărilor do 1 500 tone siloz, din care
întreţinere a culturilor. în C.U.A.S.C. Toteşti peste 500 tone din secară
— Membrii biroului co masă verde.
în toate unităţile din
mitetului comunal de C.U.A.S.C. Toteşti culturi,
partid şi deputaţii au fost
repartizaţi pe cele trei u- C.A.P. Ostrov şi Clopoti le de lucerpă, trifoi, pre
va a început a doua rebi- cum şi iarba pe fineţe sînt
nităţi agricole — C.A.P.
Rîu de Mori, Clopotiva şi lonare. mari. Din cauza timpului
Ostrov — avînd sarcina de Prima rebilonare a car nefavorabil recoltarea a-
tofilor s-a încheiat în toa cestora n-a început încă
a ajuta la buna organiza te unităţile agricole din
re şi desfăşurare a muncii C.U.A.S.C. Toteşti şi în decît ici-colo, recoltîndu-se
pe ogoare, la mobilizarea multe cooperative a început suprafeţe' mici la C.A.P.
oamenilor la prăşit. Lucră Ostrov, Clopotiva, ş.a.
pra.şila mecanică a porum Consiliul unic agroindus
torii consiliului popular bului. Aurel Cazacu, in
sînt şi ei repartizaţi pe ginerul şef al C.A.P. Den- trial, consiliile populare au
unităţi. Eu, de pildă, mă suş, ne spunea că în două datoria să ia cele mai efi
ocup do C.A.P. Clopotiva, zile mecanizatorul Siminic ciente măsuri pentru acce
Pişti Ungur, secretar ad Mihăescu a prăşit 20 de ha lerarea ritmului de desfă
junct cu probleme de pro cu porumb. Lucrarea a şurare a acestei lucrări,
pagandă al comitetului dc început şi la C.A.P. Peş- mobilizînd în acest sens
partid, răspunde de C.A.P. teana — unde o efec toate mijloacele mecanice,
Ostrov, iar Mircca Ursu, tuează Ioan Voicu, la pe toţi locuitorii satelor. Pe valea Mureşului, la Mintia, pulsează ritmurile industriei noi, socialiste.
secretarul biroului executiv Unirea — aici o reali B. TURDEANU
al consiliului popular — zează Gheorghe Băcălete —
de C.A.P. Rîu de Mori. ,şi la Ciula Mare — reali
Practic sîntem prezenţi în zată de Petru Neidoni.
fiecare zi, de dimineaţă Este necesar, în unităţile Recuperarea restanţelor la ciment şi var —
pînă seara, în cele trei u_
amintite şi în altele, să
nităţi agricole şi ajutăm la ia startul praşila manuală obiectiv central al colectivului de muncă
organizarea muncii pe o-
goare. în fiecare seară or a acestei culturi întrucît Benzile transportoare a- terioare. Urmărim operativ vor funcţiona şi în perioa pentru folosirea raţională
ganizăm scurte operative ploile au favorizat creşte leargă parcă mai repede îndeplinirea măsurilor sta dele cînd era prevăzută a energiei electrice şi com
cu factorii de conducere rea buruienilor. şi mai „pline". Calcarul de bilite. In momentul ac oprirea lor pentru repara bustibilului".
din cele trei cooperative cu O altă lucrare la ordinea la Crăciune.şti şi argila din tual este foarte eficient a- ţii (în trimestrele doi şi Există, în prezent, ntîtea
care ocazie analizăm cum Dealu Păulişului sosesc în cest mod dc planificare. trei), aşa că nivelul pro
zilei este recoltarea, trans interferenţe între activita
se desfăşoară întreţinerea portul şi depozitarea fu contităţi sporite, intră ra Un singur exemplu : din ducţiei, cumulat, va fi com tea desfăşurată pe trimes
culturilor şi ce'urmează să pid în fluxuri şi suferă volumul pierderilor (aproa pensat în mod corespun trul înitîi şi cea din apri
se întreprindă pentru buna rajelor. Insilozarea rapi- transformările de rigoare pe 23 milioane) am recu zător". lie sau luna mai (şi vor fi
desfăşurare a acestei acti ţci s-a încheiat, realizîn- pentru a izvorî, în final, perat deja peste 6 milioa Numărul mare al repa chiar pentru perioada vii
vităţi în ziua următoare. du-sc 200 tone semisiloz la într-o producţie mai mare ne lei, aşa că termenul raţiilor „aduse" în primul toare), în cît este greu să
de ciment, de var etc. Cu pentru lichidarea lor a fost trimestru a determinat şi se facă, în câteva rînduri,
un cuvînt, dinamismul este „mutat" dc la 30 septem depăşirea fondurilor alo o interpretare exactă a ci
atributul ce trebuie alăturat, frelor dc producţie înre
în aceste zile, activităţii gistrate la I. L. Deva. „La
n
desfăşurate cu dăruire şi AN DECISIV Al ACTUALULUI CINCINAL Frf sfîrşitul anului 1985
încredere în forţele pro yi sublinia Georgc Grozav,
K
prii de către colectivul EEEI!!] secretarul comitetului de
întreprinderii dc lianţi partid pe întreprindere —
Deva. „Avem de recu brie 1985, unde îl fixasem cate la capitolul „chel se va putea face un bilanţ
perat — preciza ing. Vasile iniţial, la finele trimes tuieli cu întreţinerea şi
Deac, directorul unităţii — trului doi". funcţionarea utilajelor" (cu convingător asupra între
producţia fizică şi alte în secţiile de producţie 36 277 000 lei), precum şi un gii activităţi. Cu siguranţă
sarcini nerealizate pe pri oamenii sînt optimişti. Lă nivel mare al cheltuielilor rezultatele vor fi pozitive.
mul trimestru. Nu vreau cătuşii Avram Tripon, Va totale şi materiale planifi Afirm aceasta pe baza dis
să mai invoc greutăţile, sile Băcărin, Tibcriu Mag- cate la 1 000 lei producţie ponibilităţilor — în mobi
acestea se cunosc. Subliniez da, excavatoristul Georgel marfă. „Pe luna aprilie lizarea forţelor şi puterea
doar hotărîrea fermă a tu Diaconu, cocătorii Romulus 1985 — ne-a declarat ec. de acţiune — dovedite de
turor oamenilor muncii Pctruţ şi Ioan Birou, ope Ioan Groza, contabil şef al colectivul nostru în toţi
din unitatea noastră de a ratorul lianţi Ştefan Bologh întreprinderii — am-înre anii actualului cincinal.
realiza în bune condiţii şi mulţi alţii ne-au vorbit gistrat o scădere însem Aşa cum ne cere mereu
indicatorii acestui an. Pe cu ardoare despre dorinţa nată a costurilor de pro secretarul general al parti
aprilie am reuşit să rea lor fermă de a şterge cît ducţie. De pildă, cheltme dului, tovarăşul Nicolae
lizăm cantităţile de sor mai repede restanţele din ii le totale au fost mai mici Ceauşescu, vom face totul
timente planificate. Ac „cartea de vizită" a uni cu 0,4 lei, iar cele materia pentru realizarea integra
ţionăm acum, conform in tăţii în care lucrează. le cu 28,3 lei — la fiecare lă a sarcinilor de produc
dicaţiilor formulate de se „Am reparat foarte mul mie de lei producţie mar ţie pe 1985 şi pe întregul
cretarul general al parti te utilaje — sublinia sing. fă. O parte din aceste cincinal, pentru a pregăti
dului, tovarăşul Nicolae Ioan Mariş, şeful atelieru reduceri se explică prin condiţiile necesare trecerii
Ceau.şescu, la Consfătuirea lui reparaţii mecanice. Ast efectuarea în dovans a unui la înfăptuirea obiectivelor
de lucru din 6 mai 1985, fel, în loc de 4 reparaţii volum mare de reparaţii, şi mai mari din viitoarea
S.M.A. Ilia. Mecanicii Achim Schiau şi Pompiliu Nicu-
ia, doi dintre fruntaşii unită ţii, surprinşi în timpul execu pe baza unui plan lunar capitale, planificate pe tri iar alta prin măsurile în etapă de dezvoltare a
tării reparaţiei la motorul unei combine „Gloria". unic în care sînt cuprin mestrul I, am executat un treprinse pentru micşorarea patriei noastre".
Foto N. GHEORGHIU se atît sarcinile de pro număr de 17 R. K. S-a lu consumurilor specifice de
ducţie, cît şi restanţele an crat bine. Aceste utilaje materii prime şi materiale, MARIN NEGOITÂ