Page 82 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI
Acţiuni ferma, responsabile, pentru punerea Corul „Modus PI
in la termen a noilor obiective miniere vivendi“-la Marga
La Marga (Caraş-Severin), multe zeci de ore de re
— Redacţia : Cunoscută — Redacţia : Vă solici s-a desfăşurat a treia edi petiţii, în care talentul dc
şi recunoscută pentru rea MASĂ ROTUNDĂ ORGANIZATĂ tăm, tovarăşe director Ioan ţie a Festivalului coral a capta şi canaliza efortul D
lizările obţinute în deschi Lăsat, să concluzionaţi a- „Timotei Popovici", care copiilor—corişti, puterea dc 11,30
11,35
derea şi dezvoltarea de noi LA I.A.C.M.M. PETROŞANI supra sarcinilor întreprin a transmite intenţiile ex 12,40
cîmpuri miniere în marele derii pe care o conduceţi, a reunit formaţii din ju presiei muzicale, au fost
bazin al Văii Jiului, între în lumina indicaţiilor şi deţele Arad, Hunedoara şi dublate de o distinctă cău 13,00
prinderea de antrepriză de realizat în viitorul cin canic, dulgherie, a staţiei orientărilor formulate de Caraş-Severin, în faţa unui tare şi cizelare a detaliu 14,45
pentru construcţii şi mon cinal, în concordanţă cu de compresoare. La aceste t o v a r ă ş u l Nicolae juriu alcătuit din perso
taje miniere din Petroşani măsurile de creştere sub lucrări se remarcă brigăzi Ceauşescu, la Consfătuirea nalităţi de prestigiu : prof. lui—revelator, au făcut ca 15.00
are în acest ultim an din stanţială a producţiei de le de muncitori conduse de de lucru de la C. C. al univ. dr. Liviu Comes — repertoriul să fie prezentat
cincinal răspunderi cu to cărbune cocsificabil şi e- Helbeg Osvald, Ridzi Carol, P.C.R. compozitor, preşedintele ju la un înalt nivel interpre 19.00
tul deosebite. Cum dum nergetic din Valea Jiului. Talpai Ludovic, Schmeider — La Consfătuirea care riului, compozitor Cornel tativ. Acestui fapt îi da 19,20
neavoastră, stimaţi tovarăşi — Redacţia : Pe dum Wilhelm. a avut loc recent la C. C. torăm o nouă imprimare —
îoan Lăsat, directorul în neavoastră, tovarăşe ingi — Redacţia : Ca şef al al P.C.R., t o v a r ă ş u l Arion, prof. dr. O. Lazăr radio. Preşedintele juriu 19,35
treprinderii, Luca Suciu, ner Luca Suciu, care aveţi biroului producţie, v-am Nicolae Ceauşescu a reafir Cosma — muzicolog. dr.
director adjunct cu pro răspunderi directe cu pri ruga să ne spuneţi, tova mat şi întărit ceea ce ne-a Gheorghe Firea — muzico lui, prof. uni.v. dr. Liviu 20,15
bleme de producţie, şi vire la producţia între- răşe Nieokie Bogdan, care cerut nouă cînd a fost în log, Myriam Marbe — Comes, a înmînat, pentru
Nicolae Bogdan, şeful bi prinderii. v-am solicita să este stadiul lucrărilor la vizită de lucru în Valea compozitor, Titus Moiscscu deosebite calităţi vocal-
roului producţie, vă revin Jiului ! să realizăm cit — muzicolog, directorul 21,50
sarcini deosebite în con putem mai devreme obiec Editurii Muzicale. interpretative, o diplomă 22,00
ducerea activităţii pentru tivele de dezvoltare a mi Din partea judeţului Hu dc participare elevei Dana
ducerea la îndeplinire a a- Bota — solista uneia din
cestor obiective, vă solici neritului din acest cîmp nedoara, corul „Modus tre piesele repertoriului — 20,00
20,15
tăm să vă spuneţi cuvin tul. carbonifer. Astăzi putem vivendi", alcătuit din ele
— Ing Ioan Lăsat : Pre precizaţi cum se prezintă zi, cum veţi încheia pri raporta că ne-am îndeplinit vii claselor V—VII, dc la iar formaţiei corale, trei 20,35
indicatorul de productivita
paraţia cărbunelui de la planul după patru luni şi mele cinei luni de muncă te a muncii în procent do Şcoala generală nr. 8 cu diplome : din partea U-
Livezeni. cu termen de două decade trecute din a- din acest an ? 107 la sută, am redus niunii Compozitorilor şi 21,00
predare la 30 septembrie cest an. — Depunem toate efor cheltuielile materiale la o clase de muzică şi arte Muzicolggilor din R.S.R.,
a. c., incinta de la noua — Preparaţia cărbunelui turile qa brigada nr. 2 din mie Iei producţie cu măi plastice din Deva a răspuns Consiliului judeţean ul Or 21,10
mină Valea de Brazi, puţul din Livezeni este obiectivul Livezeni să-şi facă planul, eu plăcere invitaţiei pri
cu schip de la mina Lu- nostru numărul unu. Am ceea ce înseamnă predarea bine de 4 lei. Greutăţi mai mite. Este lin cor care ganizaţiei pionierilor Caraş- I
peni—Nord, lucrările pre concentrat aici forţe spo preparaţici de aici Ia ter întîmpinăm. înainte de Severin, Asociaţiei cultura 21,50 '
gătitoare de Ia noua mină rite. Aproape 500 de me menul stabilit. La mina toate am solicita conduce datează de cinci ani, di le a comunej Marga. 22,00
Lupeni—Sud, culbutorul de seriaşi Pe structuri : dul Valea de Brazi avem un rii B.J.A.T.M. Deva să ne rijat c!e profesor Doina
la Preparaţia Coroeşti, eu gheri, instalatori, zidari, ■anume avans. La extinde asigure cotele stabilite do Hoţea, şi care se bucură Eforturile organizatorilor
termen de predare la 30 fierari-beton işti, muncitori rile preparaţiilor de la Pe cabluri electrice, ţevi, acu dc o constantă şi eficien au reuşit să ofere o pro
iulie a.c., dezvoltarea în necalificaţi. Două probleme trila şi Coroeşti sîntem cu mulatori. carbid. Conlu- fitabilă şi foarte plăcută
etapa a doua a însilozării 'nu sînt încă rezolvate: lucrările în grafic, ba chiar crînd, organizîndu-ne mai tă colaborare pianistică din zi de muncă în decorul
şi spălării cărbunelui de la asigurarea cablurilor elec cu unele depăşiri. Dar este bine munca, toţi cei ce au partea profesoarei Monica de\
Mare;
preparaţia din Petrila — trice şi a agregatelor de bine să consemnaţi că anul răspunderi pentru produc Soltan. Deşi tînăr, corul complexului muzeistic în Iubire
sînt obiectivele de maximă balastieră de cea mai bună acesta construim şi un bloc ţia de cărbune a ţării ne „Modus vivendi" a obţinut, aer liber din Marga. atît Tiilt
însemnătate pe care tre calitate. La incinta minei cu 129 de apartamente la putem aduce o contribu prin evoluţia ansamblurilor •:dc
»
buie să le finalizăm în a- Valea de Brazi sîntem în Petrila, finalizăm un alt ţie în plus la sporirea can în răstimpul acestor cinci corale, cît şi prin dialogul ■'re ui
cest ultim an din cinci stadiul de'punere în func bloc Ia Vulcan şi unul la tităţii de cărbune energe ani, locul II pe ţară Ia dintre compozitorii şi mu ticni,
nal, pentru a putea a- ţiune a celor două insta Aninoasa, staţia de venti tic şi cocsificabil din mi ediţia a IV-a a Festivalu S u l ( 1
borda de pe o bază puter laţii de extracţie. Avem latoare de la mina Băr- nele Văii Jiului. lui naţional „Cîntaroa zicologii bueureşteni cu J ' (Al
l
nică sarcinile de mare im unele avansuri la finaliza băteni. platforma de agre profesorii de muzică pre ring);
portanţă pe care le avem rea atelierelor electrome- gate de la mina Uricani. GH. I. NEGREA României", a fost solicitat zenţi la manifestarea cul
pentru imprimări la radio rea);
turală. Sperăm ea in anul gea (
şi televiziune, a partici PENI
viitor să putem onora in
pat prin recitaluri la viaţa
Gînduri-mărturie despre eroism muzicală deveană. In ve vitaţia de participare şi Ia pericu
derea Festivalului „Timotei cea de a IV-a ediţie n Fes LONE
far (!)
„Ziua veteranilor", orga mare încleştare cu duşma sînt tot atîtea clipe de coş ficat In gara mare, hipo tivalului coral „Timotei Horea
nizată cu cîtvn timp' în nul care încerca cu orice mar. clipe de disperate drom, facultatea de medi Popovici", dirijorul corului, Popovici". NINO/
retulu
urmă la Deva, a reunit preţ să oprească înainta pricinuite de incertitudinea profesor Doina Hoţea, a citorcs
peste două sute foşti luptă rea trupelor sovietice şi dintre viaţă şi moarte. Sin cină, ş.a. Regimentul nos alcătuit un program de Muzicolog pionul
tru a luptat aici încadrat
tori pe frontul antihitle române. Dorinţa noastră gura rază dei lumină care în Corpul 7 urmată româ interes şi dificultate. Acele ANA FODOR tezat);
rist. La nivelul judeţului, înzecea eforturile in luptă seriile
numărul lor este însă mult era însă nestrămutată — ora dorinţa fermă de a nă, condus de generalul şic); '
vinci c
mai însemnat. între aceşti eliberarea teritoriului pa contribui la înfrângerea duş Nicolae Şova. Au urmat (Mitici
mari „anonimi" se numără triei şi participarea, alături manului. Asemenea momen luptele pe teritoriul Ceho clivers
seriile
şi Simedru Fîrcă din Ruşor de armata sovietică, la eli te le-au constituit trecerea slovaciei în Tatra Mică, Cînd lipseşte instalata GEOA
(Pui). Importantul act insu berarea altor popoare Am Tisei în zona localităţilor Banska Bistrica, Svolen, cald
recţional de la 23 August luptat la Ghimeş—Palanca; Szcntes—Alpar aflate pe Coeein. Dintre colegii mei de protec}ie .... (Casa
1944, care a oferit un nou prin lupte grele eti arma cele două maluri ale rîului. i-am pierdut pe sold. lunar ŢEG ;
destin patriei, l-a găsit în Gheorghe Lăcătariu din Datorită lipsei instalaţiei BRAZ
şinilor
tele hitleristă şi hortystă „De aici — relatează, tn Geoagiu sat, precum şi a
cadrat în Regimentul 7 ar am intrat în Ardeal, eli- continuare, veteranul Sime Sibiu, caporal Ion Fizăşan de protecţie împotriva des pompierilor militari din nclc 5
iltur.
tilerie grea. Greul marş berînd oraşele Miercurea dru Fîrcă — am pornit la (din jud. Mureş), Amaru cărcărilor electrice, în Orăştie s-a reuşit să fie .ana 1
al victoriei, -presărat cu a- Ciuc, Sf. Gheorghe, Praid, eliberarea oraşelor Szeghed, Păşcoi (din Băile.şti) şj ziua dc 22 mai a.c., la salvate animalele din a- rc.şul)
tîtea jertfe, pînă la înfrîn- mulţi, mulţi alţii". unul din grajdurile C.A.P. dăpost şi s-a oprit extin mina)
Sovata, Reghin, Tg. Mureş. Szolnoc. Apoi am ajuns la mei a
gerea definitivă a fascis porţile Budapestei. Trei Sînt gînduri — mărturie Romos s-a produs un in derea incendiului lu ce
mului, a fost făcut alătur: Dc aici, Regimentul 7 ar săptămîni nu durat luptele care evidenţiază faptele, cendiu cauzat de trăznet, lelalte grajduri.
de Divizia a treia de gardă tilerie grea s-a îndreptat pentru eliberarea capitalei eroismul ostaşilor români care a afectat acoperişul Din această situaţie tre
sovietică. * * spre Arad". ungare. Fiecare stradă, o- în cumplita conflagraţie a pe o suprafaţă de 600 mp, buie ca unităţile agricole şi
„Au fost destule momen Au urmat zile şi nopţi bicctiv eliberat s-a făcut acestui secol, care a fost al în regi.st rîn d u-se în sem n a te
te — îşi aminteşte vetera de lupte încrîncenate rare cu jertfe grele, au căzut doilea război mondial. Ele cele patronatoare să tragă Dlî
nul Simedru Fîrcă — de pentru veteranii dr astăzi mii de ostaşi români, care trebuie menţinute mereu pagube. Ca urmare a bunei maximum de învăţăminte • D
:
vij în memoria generaţii
astăzi îşi dorm somnul de lor de astăzi şi a celor intervenţii pe locul de privind verificarea şi rea tură,
interj i
voci in cimitirele ungare. viitoare. muncă a cetăţenilor din lizarea de paratrăznete la ţiilor
cuinţe in municipiu' De,-o. | Am luat parte activă la satul Romos şi a formaţiei toate adăposturile de ani lare,
ansarn
izgonirea duşmanului forti
3
Acum se găseşte din no.’ '
REFEECTBR MINEL BODEA civile de pompieri din male şi în bazele furajere. folcloi
tara fu
la loc sigur.
Iisii d
folk.
r
• Amendat. Şeful os- J forma
taurantului C. P. A. D. M. | CE-AU CĂUTAT, AU GĂSIT • n
• Cu banii la... ciorap. Geoagiu-Băî, Mircea’ Za- ' orele
judeţe
In afara serviciului, Petru haria, a fost amendat cu | Cine se aseamănă se a- muncă. Cine dintre cunos cu precizie şi, uşurinţă, ca boxe prădate şi o locuin şi gru
Amihăesei, muncitor la 5 000 lei pentru nerespec- . dună, spune un proverb cuţi nu-i mai vede şi este profesioniştii in materie, la ţă spartă, de unde s-au teatru
C.S. Hunedoara, se ocCpo tarea orarului de închide- I românesc. Că aşa stau lu încercat să regrete absen o altă locuinţă din acelaşi autoservit cu cele trebuin brigăz
satiric
cu.-., prestidigitaţia. De cu- re a unităţii şi comportare ' crurile, ne-o confirmă — ţa lor, n-are nimic a pier municipiu. După ce-şi a- cioase, fără să se întrebe Pârtie
rînd, fiind sub influenţa necorespunzătoare faţă de i dacă mai era nevoie ! — şi de, intrucit imaginea lor plicau schemele stabilite măcar cum şi cu ce s-o
alcoolului, el a sustras din organele de ordine. % intîmplările acumulate la deformată despre lumea hrănit porcul din care pro
servieta unui cetăţean nea S dosarul celor trei crai care înconjurătoare ar li putut se întorceau cu prada la vin preparatele, cui ii a-
tent sumo de 700 lei. La • Din cauza băuturii. | se nărăviseră in rele, con deveni un element conta bază, adică la locuinţa lui parţin şi cit a muncit res
percheziţia corporală i s-au După "orele de program, * vinşi că principiile lor de minant şi pentru alte per V. B., core-i caza ilegal pe pectivul pentru dobîndirea
găsit numai 400 lei as Ştefan Şoica, lucrător pe | viaţă sînt cele mai să soane mai slabe de înger cei doi prieteni, cărora le bunurilor pe care ei le — sta
cunşi în..', ciorap. Restul un TAF la Hărţăgani — J nătoase. şi neavizate asupra „preo oferea găzduirea contra di „confiscau" cu seninătate. 9: Fa
ii cheltuise. Acum i se face Băiţa, aflîndu-se sub in- | Să facem cunoştinţă cu cupărilor" lor cotidiene. O verse produse „achiziţiona pional
După ce li s-a umplut
■ I
nota de plată. fluenţa alcoolului, s-a urcat I ei. Unul din personaje se paharul şi a început să se Mecar.
la volanul utilajului şi a î numeşte Vasile Boroş, in roşeni
• Au rămas fără cai. pornit la drum. A pierdut | virstă de 26 de ani, domi F O I L E T O N reverse, li s-au luat inter Miner
Mai mulţi „crescători" de controlul volanului şi, răs- ' viurile de vigoare, consta- Cluj-I'
ciliat in Deva, dar certat
animale din Orăştie au turnîndu-se, n-a mai putut | cu munca. Altul, de a- dată deprinşi cu „secre te" cu prilejul raidurilor tindu-se că erau puternic
lăsat 17 cai nesuprave fi salvat. « tul" vieţii fără muncă, ia- ce le efectuau. contaminaţi de mirosul... [v
gheaţi pe terenurile fermei i ceeaşi etate - pe nume tă-i porniţi la - a cţiune. De Pe măsură ce vremea s-a transferului. „Transferau",
de stat şl C.A.P. din loca • Confiscare. Ciobanul l Cabriel Orşa de origine butul in „meserie", adică - mai încălzit, „operatorii" fără a avea drept, diverse
litate, provocind pagube Dumitru Şerb vindea, în J din Burjuc, care făcea aler in prestarea de activităţi şi-au mutat centrul de bunuri, îndeosebi alimenta Tim]
evaluate la 300 000 lei. piaţa municipiului Deva, | gie la munca în C.A.P., s-a la domiciliu (dar nu la al greutate în municipiul Deva. re, in folosul lor, dar fără azi, 26
„Crescătorilor" in cauză li telemea de oi, care nu s asociat cu V. B., iar celă Dotaţi cu un excelent simţ nici un fel de plată. Or va fi
s-au confiscat caii şi sînt corespundea normelor de j lalt, juniorul Mihai Lukacs, lor I) l-au făcut in Timişoa al mirosului, adulmecau c u ganele in drept i-au încălzi
mai n
obligaţi să recupereze pre igienă. I s-au confiscat J de 19 ani, a fost ,,paraşu ra, in iarna trecută. Văzind exactitate locul alumături- „transferat" in acelaşi loc după
judiciul. 120 kg din acest produs. j tat" din Baia de Criş, unde că fine figura, după ce lor preferate, mergînd la pe toţi trei. Tot se obiş sufla :
rat, pi
n-a mai găsit nici un post şi-au epuizat agoniseala de sigur. Evident, acestea erau nuiseră ei cu „controlul"... şi sud
• Din nou la loc sigur. Rubrică realizată vacant (I). Toţi trei aveau la prima descindere, au „neutralizate“ şi cu bău boxelor. Ce au căutat, au le miri
Eliberat recent din peni cu sprijinul turile necesare. La recon găsit. se inii
tenciar, Ion Ferdinand o Inspectoratului judeţean >. insă - cum s-a constatat „jucat" tot in deplasare. stituire, peregrinii au recu izolat
Cunoscind bine terenul, a
ulterior - o preferinţă co
comis cinci furturi din lo- de interne mună : trai bun, dar fără treia operaţie au făcut-o noscut şi nominalizat şase T. DOBRICEANU cele n
30 grai
lat ce: