Page 83 - Drumul_socialismului_1985_05

8 563 • DUMINICĂ, 26 MAI 1985 Pag. 3

RU TIMPUL
LIBER

.eyiziune

\ICA, 26 MAI BUCUREŞTI - INIMĂ TlNĂRĂ Şl FIERBINTE A PATRIEI merciale, chiar aşa şi pro- ţ
x ' Remember cedează. C o n d u c e r e a l
îca copiilor * I. C.S.M.I. Deva să ia ur­
cununa cintccu-
românesc. Muzi- Magazinul cu peste 100 de ... magazine gent măsurile de rigoare •
populară (color) • Cofetăria „Arta", de „Familia şi producţia" s-a
un duminical pe strada Dr. Petru Groza, intitulat acţiunea culturai-
oblica Democra­ 6 728 unităţi comerciale facere. Dispune de 33 000 rea directă, procent în care din Deva (lingă teatrul de
te rm an a — scc- educativă organizată re­
c turingienc cu o suprafaţă de peste un mp suprafaţă comercială se încadrează şi schimbul estradă), proaspăt renova­ cent de comitetul sindica­
iderea progra- milion de mp — aceasta utilă, din care 23 000 mp intermagazine cu parteneri tă şi intimizată îşi aşteap­ tului de la Staţia Simeria-
ui. este astăzi „zestrea" co­ spaţii de vinzare şi peste externi, de circa 100 mi­ tă clienţii. Este cu ade­
•jurnal 9 000 mp pentru magaziile lioane lei. Dintr-un calcul, triaj • In „careul" format
i mea, azi : merţului bucureştean. vărat o cofetărie.........Arta" de blocurile 18, 19 a, 19 b
*a Ceauşescu Asemenea cifre privind „de mînă“. Prin cele 36 de reiese că dacă, prin absurd, o Frumos succes în mun­ şi 20, din strada Liliacului
istrala albastră numărul de unităţi sau su­ intrări ale sale (este ane­ aprovizionarea magazinului că : colectivul sectorului
arca României prafaţa comercială sint, voios să spui care dintre s-ar face o dată pe an, lo­ III al minei Lonea şi-a în­ - Deva, a răsărit un adevă­
>r) rat parc : arbuşti ornamen­
i artistic: „Viaţă desigur, valabile doar cî- acestea este „principală") comotiva garniturii trenu­ deplinit planul pe cinci tali, castani, flori şi chiar...
iculară" (color), teva zile. Reţeaua comer­ îi trec în medie, zilnic, pra­ lui încărcat cu mărfuri s-ar luni, înregislrînd un spor
lucţie a stiuliou- cială a Capitalei se află gul, circa 70 000 de oa- afla în Gara de Nord, iar de producţie de 16 600 to­ răsadniţe cu flori pentru
sovietice. tot cartierul. Iniţiativa a-
jurnal într-o permanentă înnoire, ultimul vagon la... Ploieşti. ne ® „Dinţi frumoşi - copii parţine gospodinei Marioa-
iderea progra- modernizare şi perfecţiona­ Magazinul „Bucur-Obor" sănătoşi" — a fost generi­
ii. re. Construcţia unor noi însemnări oferă cumpărătorilor, în cul concursului organizat ra Mczo, din blocul 18, se­
cretar ai Asociaţiei de lo­
\I, 27 MAI ansambluri de locuinţe în fiecare secundă de funcţio­ în municipiul Hunedoara. catari nr. 117 ® După Insta­
jurnal unele zone cum sint: Gal- nare, mărfuri în valoare de Au participat opt echipaje
ont tehnico- ■ vani-Tei, Mihai Bravu, Bd. meni. Universalul „Bucur- 6 000 lei. Se asigură, de din grădiniţele municipiu­ laţia pentru tratarea oţelu­
ţific Obor" are peste 1 400 de asemenea, cele mai diver­ lui în vid în afara cupto­
ur folcloric (co- Muncii, Titan, Linăriei, Pia­ lui. Pe locul intîi s-a cla­ rului, o altă înnoire teh­
Permanenţe ale ţa Sudului, Olteniţei, Crîn- lucrători din care mai bine se servicii, de la retuşul de sat echipajul grădiniţei nr.
•cului românesc gaşi etc. etc. impune in­ de 80 la sută sint femei. confecţii plnă la transpor­ 4 (director Melania Drij- nică la O. E. II din C. S.
atca — înfăptui- tul la domiciliu al cumpără­ man) ® Autogara din Brad Hunedoara: „Oala cu ser­
storică a româ- trarea în funcţiune a altor Magazinul oferă circa tar" ! in locul sistemului
r. multe unităţi comerciale. 300 000 de sortimente de turilor voluminoase. găzduieşte călătorii intr-o
uin-foileton : Astăzi, vizitam împreuna mărfuri nealimentare, ali­ La toate acestea se mai ambianţă plăcută, în ordi­ vechi, oalele au fost echi­
di". Ultimul e- poate adăuga un lucru de ne şi curăţenie. Exemplu pate cu sertar in vederea
:1 (color) cel mai mare magazin „uni­ mentare şi de alimentaţie turnării şarjelor. O. E. II -
j.urnal versal" al ţârii, al iubitu­ publică. Vehiculează zil­ mare preţ : colectivul ma­ demn de urmat ! • La un adevărat perimetru al
i iderea progra- lui nostru oraş Bucureşti - nic un fond de marfă in relui magazin „Bucur — RARITĂJI LA SERA chioşcul de lingă poşta din
ii. experienţei înaintate ! ®
magazinul „Bucur-Obor". valoare de 4 000 000 lei, Obor" ocupă de cîţiva ani DIN BRAD Petroşani, şi nu numai la La turneul zonal feminin de
înainte de-al vizita, o scur­ asigurat pe baza relaţiilor un loc de frunte în cadrul acesta, ziarul nostru ajunge şah, care a avut loc de
tă prezentare : magazinul cu 276 de furnizori, 65 la întrecerii socialiste pe ra­ în sora floricolă din de multe ori cu mare în-
Sa^ mură. tîrziere. Constantin Slăvu- curînd la Tirnovo (Bulga­
Bucur—Obor cuprinde 120 sută din acest fond fiind oraşul Brad se află mai ria), eleva Cristina Bădu-
de unităţi şi puncte de des- reprezentat de aproviziona- GH. CÂUNESCU multe specii rare de ar­ ţeanu, responsabilul com­ lescu, din Valea Jiului s-a
Aventură în bori, arbuşti şi flori or­ partimentului de difuzare a clasat pe un meritoriu loc
Di'dului (Patria) ; namentale. Dintre ar­ presei, întrebat despre cau­
re multe feţe — E P I G R A M E zele acestor întîrzieri răs­ II, după o altă reprezen­
II r ‘a); nu- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- i bori menţionăm arborele l punde cu seninătate „Nu tantă a ţării noastre —
A: i morga- j NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE Şl TEHNOLOGICE Studentul la examenul de „re­ de plută (cel mai rar),
tleri' sala A) ; zistenţa materialelor" : apoi fagul cu frunze ro­ \ . ştiu". Asta da preocu- Dana Nuţu -, îndeplinind
e şoimului (Mo- Astăzi dau un nou examen ^ pare I • La Hunedoara s-a astfel norma de maestră
a B); Rămuşa- SUPERI’ERISCOI* unui telescop cu diametrul | Şi mă-ntreb nedumerit şii şi arţarul cu frunze i finalizat etapa pe munici- internaţională. Este cel mai
ăra); Vară scur- ţie circa 1,6 metri. Mai i O să am destulă forţă galbene. Urmează ar­
; P OŞANI : Dc peste patru decenii le- există un aspect : adversarul i Să... rezist pîn-Ia sfirşit ? buştii, dintre care amin­ ) piu a concursului „Patru- bun rezultat obţinut de un
e iui (Pa- i lescoapele sint considerate invizibil, dar considerabil, • Unui bărbier : ^ lele şcolare de circulaţie". sportiv din Valea Jiului la
vlcxicui în riâ- i „fereastra" Pămîntului spre reprezentat de atmosferă, j Deşi m-ai tăiat adine tim Aristolohia durior 1 Locul intîi a fost ciştigat şali • In cadrul Spitalului
eriile I-11 (Uni- | Univers. Dar imaginile extra- Variaţiile temperaturii aeru- ; Eu te plătesc generos (un arbust carnivor), iar
utâri de la Agi- : terestre pe care le oferă au lui distorsionează imaginea j ştii de ce ? Fiindcă cu briciul dintre plantele decorati­ de echipajul scolii generale din Hunedoara s-a redes­
'Joicmbric); LU- i fost întotdeauna condiţio- astrelor, praful, vaporii de Te-ai oprit, la timp, în os. \ nr. 2. • Cu cele 8 700 chis cabinetul de chirurgie
tcordaţi circum- | nate de dimensiunile şi for- apă şi alte particule înlătură Unuia rare şi-a extras măseaua ve de apartament: Filo­ l tone de cărbune — brichete bucomaxilofacială, avînd
cnuanie ? (Cul- i ma instrumentelor. Acum, efectu] razelor X. infraroşii ! minţii : dendronul Partusum
^ULCAN: Zbor j oamenii de ştiinţă încearcă şi ultravioletelor, făcind im- j Că ţi-ai scos măseaua minţii (specie care înfloreşte si i realizate peste plan, colec- ca medici pe Richard Zube-
(Luceafărul) ; : să dezvolte „superpcrişcoa- posibilă studierea a nume- j Faptu-n sinc-i echivoc 1 tivul I.P.C.V.J. Petroşani a recz şi Vasile lancu c
Moara Iul Coli­ P‘.'\ folosind tehnicile de roase procese produse de a- i Mintea nu ţi-e afectata fructifică rar) şi orhi­ ^ recuperat integral restan- Un exemplu de cum nu tre­
erul) ; PETRILA: : vîrf. care vor permite astro- ceste raze. Fiindcă n-ai avut deloc. deele, cuie înfloresc an
Muncitoresc); A- ! nomilor să scruteze mai a- I de an şi ia Brad. i ţele înregistrate în primul buie să arate o piaţă agro-
: Legenda călă- : dine „ungherele" Univer.su- IOAN SÂSÂRAN ' trimestru al anului. La căt- alimentară îl oferă cea din
inguratic (Muu- I Iui. ENERGIE I*RIN Arborele de plută din \ bune net plusul pe întrs- Petroşani : murdărie, dezor­
URICAN1: Cam* i In genere, telescopia are. GAZEII ICAREA parcul serei de la Brad t prindere depăşeşte „la zi" dine, mese ocupate de
seriile I-11 (Kc- : la bază principiul potrivit
•RAD : Zorro — : căruia cu cit este mai mare CĂRBUNELUI are înălţimea de 6 me­ I 12 000 tone • O acţiune consumatori de băuturi al­
II (Steaua ro- CU PLASMA tri, din care tulpina ţ eficientă pentru producţie coolice. Nimeni nu vede,
RABAItZA: Lo- j oglinda. cu atit imaginea i la mina Ţebea : uteciştii de nimeni nu intervine... • In
, reflectată este mai clară şi
•asăre de pradă ; mai. nuanţată. Dar construi- I este de un metru şi 20
; ORAŞTIE: Fapt Oraşul suedez Goteborg va ,| centimetri. Gros mea , aici au recuperat şî trans- timp ce majoritatea locui­
atria); Yankeii — j rea unor asemenea aparate putea fi alimentat cu ener- i tulpinii este de 20 centi­ 1 portat la noi locuri de torilor satului Pricaz dove­
I nu este deloc uşoară. Poli­
I-Iî (Flacăra) ; gie printr-un procedeu ori- | ^ muncă şase transportoare, desc răspundere faţă de
J-BÂI : Prea zarea lor este anevoioasă, ginal de gazeificarc a cărbu- \ metri. Arborele are 4
ntru luna mai j greutatea la care ajung a- nelui eu ajutorul plasmei. J ramificaţii de creştere. i armături metalice, tuburi de soarta recoltei ieşind zilnic
cultură); HA- ! linge zeci de tone, iar între- Mai flexibilă decît în alte j * aeraj, cabluri electrice, cu ia praşilă, unii cum sint
i ţinerea lor este dificilă. In
procedee, instalaţia „Plasma j
reşaril (Dacia) : j vederea depăşirii acestor pro- Energy" este modulară şi • Pluta are stratul exte­ ţ care vor fi echipate vii - Maria Martin, Gheorghe
întoarcerea Vla- rior poros, elastic şi mai
CALAN : Fanto- j blemc, astronomii propun constă din mai multe gene­ 1 toarele capacităţi de pro- Popa, Troian Almăşan,
şjrăfor' (Casa de j construirea unor telescoape ratoare de 1—10 MW, mon­ uşor decît apa. Arbore­ > ducţie • O opticâ-persona- Nicolae Jorza, Ionel Stoica,
STM \ : Cap- i fie sub forma unui fagure tate în serie, ce permit creş­ le de plută este impor­ ţ lă privind normele comer- Andrei Rus, lonuţ Furdul,
ircena. >r (Mu- ; de miosc de proporţii uriaşe. terea capacităţii. Prin a- tant, fiind specific zone­
LIA : Lisca (Lu- : fie sub cea a unor oglinzi ceastă tehnologie, firma l ţului vădeşte Margareta Ionel Bolea, Gheorghe
3IIELARI : Fe- ! mobile, subţiri, ca nişte re- „SKF“ produce deja bureţi lor cu veri uscate de la ? Toma, vînzătoare la maga- Nemţoc, loan Părduţ, Maria
s părută (Mine- i flecloare. Specialiştii de la de fier prin reducerea di­ 1 zinul de încălţăminte „Se- Hanciu, Maria Borlovan şi
Universitatea A r i z o n a rectă a minereului. In 1982 subtropice.
I (S.U.A.) imaginează astfel s-au regenerat 3G 000 tone de ţ lect", din Deva. Fiind con- Marica Ştire încă n-au oa-
i construirea unei oglinzi din metale grele, tratînd 70 000 Text : ION COTOI i vinsă că dositul mărfii şi tadixit să pună mina pe
mai multe componente, cu o tone de pulberi din turnăto­
ECTACOLE: i capacitate de captare a lu­ rii şi oţelării — informează Foto : DORIN GUGA 1 vînzarea preferenţială sint... sapă. Sint de ruşinea sa­
BSBBsasmmBBOBmm minii echivalentă cu cea a „Le Nouvel Economiste". \ atribute ale activităţii co­ tului !
NICA, 26 MAI
A. Casa de cul­ UN SALUTAU
ele 9—20. Etapa CAPITALE
ţeană a forma- ACCES DE TUSE
e dansuri popu- I Sîntem singuri în Univers? (I)
derne şi clasice, „LA ÎNĂLŢIME" O locuitoare din Îndepărtata
.iri şi grupuri După cum atestă datele geo­ i Australie, niarie Heffcrnan, fi»
orchestre şi Incercînd să dea un răspuns la această întrebare, ’blema nu este, insă, chiar rior fluctuaţiilor lluxului ste­ virstă de 25 de ani, şi-a rc-,
formaţii şi so-
găsit vocea, după 12 ani Ai)
muzică uşoară şi grafice, America de Sud de­ pusă tot mai des în ultimii ani, revista franceză „La Re- atit de simplă. Să luăm ca­ lar difuzat. In acest caz va * muţenie forţată. După tuni
îrlicipă 81 de ţine recordul in materie de i cherche" analizează într-un număr recent progresele rea- zul cel mai favorabil: să li posibil să se obţină ima- I povesteşte agenţia Reuter, uiî
capitale situate la marc alti­ lizate de specialişti in căutarea unor noi sisteme plane- presupunem că locuim pe ginea planetei din pata de * teribil acces dc tuse a scă+
^A. Sala „Arta", tudine. în fruntea ierarhiei : tare. steaua cea mai apropiată, lumină difuzată de stea, ro- 1 pal-o pe Mărie Hcffernan d<
-20. Etapa inter- I
ă a formaţiilor oraşul La Paz, capitala ad­ V Alpha Centauri, situată la tind uşor telescopul in ju- I 0 monedă de trei pennies, care!
rilor corale, de ministrativă a Bollviel, care Sintem oare singuri in problema, există o singură 4,3 ani-lumină, şi că sintem rul axei sale. Davies a ară- J 1 se fixase intre coardei®
montaje literare, se află la 3 700—3 800 m alti­ I Univers ? La această Între­ soluţie: trebuie căutate şi, in căutarea planetelor din tat, că, prin această meto- | vocale. Cum au ajuns cei trei
artistice, grupuri s pennies in locul eu pricina ŞJ
estrade, fanfare, tudine, iar noile sale car­ bare fundamentală, astro­ dacă e posibil, detectale jurul Soarelui. Cea mai u- dă, se poate detecta in * Foarte simplu : mama croi-’
i 48 de formaţii. tiere au fost construite plnă I nomii nu sint încă in mă­ sisteme planetare in jurul şor de detectat, pentru că mod clar o planetă pe o nei noastre pusese moneda
s
la 4 100 m pe platoul înalt, sură să dea un răspuns de­ altor stele. Două recente este şi cea mai mare, ar 11 1 orbită in jurul stelei Alpha " într-un pudding dc Anul nou,'
Altiplano. Aici se găseşte şi I finitiv. Cu toate acestea, descoperiri reprezintă un Jupiter. Fluxul emis de Ju- Centauri. I aşa cum cerea tradiţia, iar
Mărie a avut neşansa să în-
ort nmi aeroportul internaţional El s recentele progrese realiza­ In aşteptarea erei astro- • ghită „portc-bonheur“-ul.
sstsmgaffimsma
Alto, situat la cea mai mare I te (mai cu seamă în do­ nomiei- spaţiale, au lost pre- ,
’LETr, M O Deva altitudine din lume (4 100m). meniul formării stelelor) SER I A L văzute alte metode utiliza- I ALIBI TELEFONIC
mul „Cetate", ora Şi capitala constituţională bo­ prezintă problema intr-o bile de pe Pămînt. Prima ' Un „inventator" din Los
zonală a carn­ liviana, Sucre, se află la 2 835 I lumină nouă: intr-adevăr, şi cea mai veche este teh­
al de juniori. observăm regiuni in care prim-pas in această direc­ piter este de un miliard de nica astrometriei. Să luăm » Angeles propune petrecăreţilor,
I'BAL • Orăştic : m. Tot în America de Sud, ţie: in iunie 1983 n 'ost ori mai slab decit cel al nevoiţi să-şi justifice intirzie-
3 — Minerul Pa­ capitala Ecuadorului, Quito, se I sint pe cale de apariţie ro­ delectat, cu ajutorul sateli­ Soarelui. Întreaga dificul­ cazul unei stele cu o sin­ rea la domiciliul conjugal,
cabină telefonică ce poate fur­
tra ll) • Certej: aflu la 2 830 m altitudine, iar s iuri de stele. Şi, deşi meca­ r gură planetă: sistemul stea- * niza diferite efecte acustice.
— Steaua C.F.R. nismul exact de formare tului IRAS, un inel de rrcl tate a observaţiei di ecle planetă se roteşte in jurul >
(ora 11). oraşul Bogota, capitala Colum­ I in jurul stelei Vega. Cu pu­ provine din eno'nul con­ Astfel, după ee a format nu­
biei,, la 2 640 m. în America s nu este încă perfect cunos­ ţin timp înainte, observaţii trast între fluxul p anetei centrului său gravitaţional. I mărul de acasă, omul în cău­
!
de Nord, Ciudad de Mexico I cut, formarea Soarelui — un radioastronomice au pus în şi cel al stelei. Intr-un caz analog siste- J tare de alibi poate alege un
fond sonor indicînd, dc exem­
— una dintre marile metro­ astru cu totul obişnuit, prin­ evidenţă existenţa unui CUM POATE FI VĂZUT mului Soare-Jupiler, acest | plu, un garaj (la care tre­
pole ale lumii — atinge cota I tre cele cîteva sute de mi­ mare disc de praf in jurul INVIZIBILUL ? Se pare că centru de gravitaţie se află * buie reparată maşina rămasă,
de 2 282 m. Pe continentul liarde de stele din Galaxia foarte aproape de stea, la ce ghinion î, în pană). Dacă
1 probabil pentru african, capitala Etiopiei, unei stele din zona Orion. luind in considerare teles- circa o miime din distan- , se invocă o şedinţă intermi­
nai 1983: Vremea I noastră — ne apare din ce In ambele cazuri, ar putea coapele plasate pe Pămînt, ţa stea-planetă. Să ne pla- | nabilă, se alege drept fundal
umoasă şi se va Addis Abeba, se află la 2 550 m, s in ce mai puţin excepţio­ fi vorba de un sistem pla­ nu există nici o spe'anţă.
îşor. Cerul va fi iar cea kenyană, Nairobi, la I nală. In schimb, rămine de netar în curs de formare, In schimb, în afara atmo­ săm acum la o distanţă ■ sonor „zumzetul" specific unei
lt senin,, variabil 1 675 m. In Asia, oraşul Ulan aflat dacă formarea unui de 4,3 ani-lumină: steaua J săli pline. „Programul" mal
niază. Vinlul va Bator, capitala R. P. Mongole, la începutul evoluţiei sale. sferei terestre, problema di­ ne apare acum animată de > cuprinde focuri dc armă pe
ib plnă la mode- sistem planetar inconjurind Conştienţi de imensul im­ feră. Dintr-un studiu între­
lominlnd din est are o altitudine de 2 257 m, I tinăra stea este un fenomen pact pe care l-ar putea a- prins de D. Davies, de la o mişcare oscilantă, cu o I stradă, sirena vehiculelor po­
.st. Temperaturi­ iar Katmandu (Nepal) — de s general sau dacă sistemul perioadă de 13 ani (peri- J liţiei, zgomotul unui aero­
le vor fi cuprin- 1 302 m. I vea o asemenea descoperi­ „Jet Propulsion Laboratory“, oada de rotaţie a lui Ju­ port, ba chiar şi... o slujbă
9 şi 14 grade, s nostru solar constituie o ex­ re, cercetătorii sint de cir­ reiese că — graţie viitoru­
îai coborite, iar Pe bătrlnul nostru continent, cepţie. ca 20 de ani in' căutarea lui telescop spaţial — sem­ piter In jurul Soarelui). religioasă ! O invenţie simh»
xime între 25 şi cea mai „înaltă" capitală este I Pentru a rezolva rapid altor sisteme planetcte. Pro- nalul planetar va li supe­ (va urma) Iară pare să se bucure
. Dimineaţa, izo- Andorra la Vella (1 000 m) a s succes şi în Japonia. Şi acolO
1 pe văi. M jmmrnm w mmmm * ii»mt M mmmm M tmmmm M Jlmmr
micului principat Andorra. r £ jimiiT 0 «Uf M mm I» £ m I *mr 0 .» I ■» m există... neveste. „