Page 84 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 563 • DUMINICĂ, 26 MAI 1985
PEtO:RţE IP J E t <
COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
ACHIZIŢII SI DESFACEREA MĂRFURILOR
Din toată lumea
care să se desfăşoare în 18 ani, reprezentînd 22,2 la D E V A
1987, pentru a se studia sută din totalul populaţiei
..toate aspectele traficului americane din această ca O Ziarul „Komsomolskaia Î N C A D R E A Z Ă
şi consumului de stupe tegorie de vîrstă, trăiesc Pravda" prezintă cititorilor
fiante". sub limita oficială a sără săi biografia extraordinară © lucrător gestionar pentru depozitul mixt
Bl MOSCOVA. - Biroul ciei. Situaţia este şi mai a paraşutistei sportive so-
Politic al C.C. al P.C.U.S. Luînd cuvîntul în Consi grea în cazul tineretului de vietice Zinaida Koriţina. In din strada Ardealului nr. 1, Deva.
a examinat proiectul prin liul Economic si Social ai culoare, unde procentajul toamna anului 1983, in Condiţii de încadrare, conform Legii 22/1969.
cipalelor direcţii ale dez O.N.U. (ECOSOC), Perez ajunge la 46,7. timpul unui salt de noapte,
voltării economice şi socia de Cuellar a subliniat că paraşuta principală a Zinai- Informaţii la teiefon 15430.
le a U.R.S.S. pe perioada „Naţiunile Unite trebuie să B PARIS. — La Paris a dei nu s-a deschis, iar cea
1986-1990 şi pînă în anul treacă la o ofensivă nouă avut loc o întîlnire între ajutătoare s-a deschis prea
2 000 — transmite agenţia şi eficientă pentru a com preşedintele Franţei, Fran- tîrziu, astfel incit tînăra s-a COOPERATIVA DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII
TASS. Pe această bază se bate traficul de narcotice, cois Mitterrand, şi preşedin ales cu picioarele fractura
vor elabora planurile celui flagel care costă omenirea tele Prezidiului C.C. al U- te. Cu preţul unor mari e- Şl DESFACEREA MĂRFURILOR GEOAGIU
de-al Xll-lea .cincina> şi se miliarde de dolari şi ale niunii Comuniştilor din Iu forturi, ea a revenit în sport,
cărui ramificaţii cu teroris încadrează de urgenţă
vor stabili principalele o- mul merg în prezent pînă goslavia, Aii Şukria, rela dar la primul salt paraşu
rientări ale dezvoltării eco la a ameninţa stabilitatea tează agenţia Taniug. în ta principală din nou nu
nomice şi sociale a socie unor guverne. cursul convorbirii, părţile au s-a deschis, iar cea ajută ® lucrător gestionar la magazinul de textile-
tăţii sovietice pe o perioa subliniat necesitatea inten toare nu a putut-o salva încălţăminte Geoagiu
dă mai lungă, informează sificării eforturilor pentru de noi fracturi.
agenţia citată. m LA VALLETTA. - In extinderea cooperării econo De această dată, scrie © vînzător la magazinul textile-încălţăminte
capitala Maltei, la Valletta, mice şi tehnice dintre Fran
se desfăşoară lucrările u- ziarul, se punea nu numai Geoagiu
B NAŢIUNILE UNITE. - nei conferinţe internaţiona ţa şi Iugoslavia. problema recuperării după
Preşedintele Comitetului le privind dezvoltarea eco fracturi, ci şi a depăşirii ® căruţaş
O.N.U. pentru exercitarea nomică a ţârilor mici, la @ BERLIN. - La Univer unei bariere psihice provo
drepturilor inalienabile ale care iau parte experţi din sitatea Humboldt din Ber cate de dublul ghinion. Şi © croitor pentru secţia croitorie bărbaţi.
poporului palestinian, Ma- 16 state. lin, Rectoratul de limbă, totuşi, Zinaida a revenit la încadrarea se face conform Legii 57/1974 şi
samba Sarre (Senegal), a literatură şi civilizaţie ro paraşutism, reuşind să de
Participanţii la reuniune mânească a organizat un a Decretului 477/1977.
cerut secretarului general dezbat problemele cu care stand de cărţi româneşti vină şi multiplă recordma
al O.N.U. şi Consiliului de se confruntă ţările mici în social-politice, de istorie, nă mondială. în urmă cu
Securitate .,să exploreze procesul lor de dezvo'tare ştiinţifice, de literatură şi 14 luni ea a născut un fiu.
toate posibilităţile pentru economică, precum şi dez artă. Koriţina a efectuat in to-» FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
încetarea imediată a eve tal 5 905 salturi, din care 1
voltarea industriei şi comer Expoziţia se bucură de o HUNEDOARA
nimentelor tragice care au ţului în statele lumii a treia, atenţie deosebită din par 280 după naştere.
loc în taberele de refugiaţi transmite agenţia Jana. tea cadrelor didactice şi a
palestinieni de lingă Bei studenţilor d la Universi O O pană de curent ÎNCADREAZĂ URGENT
e
rut, pentru a se ajunge la Q WASHINGTON. - Noi tatea din capitala R.D. Ger produsă joi seara a cufun
o paceASjpstă şi durabilă în statistici oficiale publicate mane. dat in întuneric întreaga ® un mecanic motopompă şi doi paznici
Orientur%1ijlociu“, transmi la Washington relevă con insulă Sardinia, relatează încadrarea, conform Legii 12/1971 şi re
te agenţia ADN. diţiile grele de viaţă ale ti ii LISABONA. - Cadrele agenţia ANSA. Compania
nerei generaţii din S.U.A. didactice din învăţâmîntul italiană de electricitate a tribuirea conform Legii nr. 57/1974.
fi NAŢIUNILE UNITE. - Potrivit datelor difuzate de de stat portughez au par anunţat că pana a fost pro Informaţii suplimentare, telefon 15086,
Secretarul general al Serviciul de investigaţii a! ticipat la o grevă de 24 de vocată de algele care au
O.N.U., Javier Perez de Congresului S.U.A. şi relua ore, în sprijinul unor re blocat grilajul filtrant al interior 36.
Cuellar, a propus convoca te de agenţia ADN, 13,8 vendicări privind securita gurilor de absorbţie ale sis
rea unei conferinţe interna milioane de copii şi ado tea locurilor de muncă - temului de răcire cu apă
ţionale la nivel ministerial, lescenţi în vîrstă de pînă la informează agenţia Reuter. de la Centrala electrică
din Fiumesanto.
REGIONALA DE CĂI FERATE
TIMIŞOARA
L o c u r i p i t o r e ş t i î n H a r z A N U N Ţ Ă
La data de 28 mai 1985 se va pune sub
t Una dintre cele mai împrejurimile sale este cea mai scurtă noapte rocul să nimerim în plin
1 renumite şi mai vizitate astăzi cea mai importan din an şi „Harzer Bet- festival. Era ultima zi, tensiune linia de contact şi instalaţiile afe
1 zone turistice din R.D. tă zonă de agrement din gtheater", un amfiteatru cea de gală, a tradiţiona rente acesteia pe tronsonul de cale ferată
I Germană este cea a mun- regiune. în apropiere se natural, cu o acustică lului „Blumenfestival",
/ ţilor I-Iarz. Nefiind se- află şi localitatea Seeburg, perfectă, amenajat în (Festivalul florilor), am Iscroni — Vulcan — Lupeni.
1 meţi — nu depăşesc în cunoscută pentru vechi teatru montan, în care au plă manifestare cultural- Construcţia reţelei este astfel realizată
| înălţime 900 m — aceşti mea ei (atestată docu loc diferite manifestări artistică care are loc la
j bătrîni munţi sînt deose- mentar din anul 743) şi artistice. Sînt locuri pe începutul fiecărei toamne îneît nu poate crea situaţii care ar periclita
» bit de pitoreşti. Acoperiţi pentru un vechi castel care Goethe, scriind şi ţine o săptămînă. A- viaţa celor care se găsesc în vecinătatea ei.
ţ de păduri pînă sus, pe ridicat pe un promonto „Noaptea Walpurgică" ceasta, deoarece locuito
i coamele domoale, din care riu, în mijlocul apelor. din drama „Faust", le-a rii Quedlinburgului sînt Trebuie însă ca publicul călător şi toţi
î răsar din loc în loc stînci Trecem prin Eisleben. integrat pentru totdeau mari cultivatori de flori, cetăţenii să respecte cu stricteţe regulile de
T masive şi roase de intem- Oraşul este un vechi cen na în circuitul valorilor în jurul oraşului florile
( perii sau pereţi golaşi de tru mineresc. Mişcarea universale. se cultivă, în sistem in comportare în apropierea reţelei de contact,
j piatră cenuşie, cărora muncitorească şi comu Arătam că regiunea dustrial, pe zeci de hec a stîlpilor sau a altor elemente din con
1 vînturile şi ploile le-au nistă are aici tradiţii Harz este renumită nu tare, floricultorii de aici
ţ dat forme din cele mai puternice. în centrul ora doar prin împăduriţi! săi cucerind pînă acum pes strucţia reţelei sau din zona ei.
i ciudate, ei oferă la tot şului se află o statuie a munţi, ci şi prin oraşele te 50 de medalii de aur Aceste reguli sînt afişate în gări, săli de
7 pasul peisaje parcă des- la diferitele .expoziţii na
Ţ prinse din legende. Şi, ţionale şi internaţionale. aşteptare şi în trenuri.
( într-adevăr, numeroase le- NOTE DE CĂLĂTORIE ÎN Aşa că, majoritatea ce A T E N Ţ I E ! Calea ferată Iscroni —
? gende îşi au leagănul în tăţenilor oraşului, plus
1 aceste locuri. R. D. GERMANĂ cei veniţi din împrejurimi Vulcan — Lupeni va lucra la tensiunea de
i Dar zona Harz este re- se aflau în „Marktplatz" 27 000 V !
i numită nu doar prin mun- (în R.D.G. fiecare oraş
3 ţii ei, ci şi pentru ora- lui V. I. Lenin, despre .şi localităţile care îşi păs arc un „Marktplatz", care
ţ şele şi localităţile care o care aflăm, că, în timpul trează, prin grija edililor reprezintă, de fapt, cea rerc pc cei ce l-au cunoscut
t împînzesc, deoarece ma- celui de-al doilea război şi a populaţiei atmosfera mai centrală zonă a ora JTlHHT pe naşul lor, Ilera Teodor, ca
azi, 26 mai, se împlinesc şase
* joritatea îşi păstrează şi mondial, cotropitorii hitle- de burguri medievale. Nu şului, în apropierea că p u b lic ita te săptămîni de cînd i-a părăsit
ţ astăzi, aproape nealterate, rişti au demontat-o din- mai în ultimul deceniu, reia se află sediul prin pentru totdeauna. Nu te vom
( atmosfera „de vechi bur- tr-o localitate de lingă peste 1 000 de clădiri pu cipalelor instituţii politi- uita niciodată, dragul nostru
naş. (1G50)
? guri din evul mediu. De Leningrad şi au trimis-o blice şi particulare au co-administrative, de stat VÎNZĂRI -
1 altfel, prin tot ce repre- în Eisleben la topit. Dar fost restaurate, păstrîn- etc.). CUMPĂRĂRI
I zintă, ca locuri, tradiţii, comuniştii germani din du-li-se, şi unora, redîn- în jurul scenei înalte DECESE
i port şi obiceiuri, zona oraş au ascuns-o, salvîn- du-li-se arhitectura exte se afla o mare de oa © VIND apartament doua
© FAMILIA dr. Dragomir
» Harz este considerată un d-o. Astăzi, statuia stă' rioară specifică şi tradi meni. Majoritatea cu flori camere, cărămidă, gaze, etajul Iordan, profund îndurerată de
ţ mic Tirol al Germaniei la loc de cinste, simboli- ţională. Aşa arată azi Ro- în mîini. Ascultau şi a- IV. Deva, strada Caragiale, dispariţia, după o grea sufe
. Democrate. zînd puternica solidarita sonburg, Gernrode, Que- plaudau formaţiile artis lingă piaţă. Telefon 11572. (1531) rinţă, a celui care a fost
© VÎND urgent casă, grajd,
dr. ARDELEAN U PASC,
) In drumul de la Huile te şi forţă a clasei mun dlimburg, Blankemburg tice ce se perindau pe sce şură (curte, grădină). Geoa este alături de familia greu
ţ pînă în Harz am văzut citoare, a mişcării comu şi, mai ales, Wernigcrode. nă. Mulţi erau îmbrăcaţi giu sat, Calea Romanilor 117. încercată. (1652)
l multe locuri, am aflat niste. Acesta din urmă este în frumoase costume Informaţii Ia domiciliu. (1658) ® FAMILIA dr. Lascu Ovi-
© CUMPĂR motor 8/12 CP Pe
? numeroase lucruri inte- Iată-ne ajunşi în Thale, un adevărat ora.ş-muzcu, populare din zona Harz. motorină. Deva, telefon 28142 diu, profund îndurerată de
J resante despre care se punct de mare atracţie întemeiat în secolul al La un moment dat, un sau 28535. (1649) moartea bunului şi vechiului
coleg
ţ cuvine să amintim, chiar turistică, situat pe un pla Xll-lea, cu uliţe strimte, grup vocal de pe scenă © CUMPĂR bloc motor şi dr. ARDELEANU PASC,
i şi pe scurt. tou înalt, înconjurat de ce şerpuiesc printre ca s-a lansat într-o suită de piese schimb pentru Gordini. îi aduce un pios omagiu şi la
Călan, telefon 957/30245. (1654)
> La numai 15 km de păduri, din masivul Harz. sele înalte cu acoperişuri „Jodlere". în cîteva clipe crimile fierbinţi ale prieteniei
| Ilalle facem primul popas Cum accesul spre platou ascuţite din ţiglă roşie. SCHIMBURI p6 care i-au purtat-o, fiind
din toată fiinţa alături de toţi
1 la „Siisser See". Un iac este relativ uşor, Iodul Oraş dominat, ch şi De piaţa a devenit un imens cei care ii deplîng prematura
? mai mult luna decît iat era plin de turişti veniţi va, de un deal împăiurit cor, mii de oameni cîn- DE LOCUINŢE dispariţie. (1651)
) (măsoară 7 km lungime), în mijlocul acestui mi în vîrful căruia străju tau împreună cu cei de © SOŢIA şi fiica cu familia
t căruia i se spune aşa — nunat colţ de natură, ieşte falnic un frumos pe scenă, legănîndu-se în © SCHIMB garsonieră Petro anunţă cu durere încetarea
din viaţă, după o lungă sufe
! Lacul dulce — pentru a-1 unde pantele domoale şi castel — fosta reşedinţă ritmul muzicii. şani cu Deva. Informaţii De rinţă, a celui ce a fost un bun
va, telefon 22035, după orele
1 deosebi de celelalte, mai împădurite sînt sparte a grofilor de Wernigcro Scara tîrziu, cînd am 16. (1564) sot şi tată
PINTECAN GHEORGHE.
| mici şi sărate, aflate în brusc de prăpăstii abrup de. Acest castel, în stil părăsit aceste locuri, unde © SCHIMB apartament trei InmormîiUarea va avea Ioc
i apropiere. Amenajat pen- te sau de metereze ma baroj, foarte bine conser trăiesc şi muncesc oameni camere decomandate Deva, cu luni, 27 mai 1985, orele 16, de
similar Hunedoara. Informaţii
* tru sporturi nautice şi sive de stîncă. Dar cei vat, a devenit, din 1949, harnici, joviali şi priete Deva, telefon 22038, după ore Ia domiciliul din Deva, stra
\ avînd organizată pe malu- mai mulţi vin să vadă muzeu de istorie feudală. noşi, ne-am simţit mai le 17, sau Hunedoara, strada da Griviţa, 18. (1657)
i rile sale o reţea de uni- „ITexentanzplatz", platoul La Quedlinburg, alt o- bogaţi, nu doar în cunoş GheorgUe Doja nr. 6. (1C03) • SOŢIA Pelaghia mulţumeş
/ tăţi de alimentaţie publi- unde, potrivit unei stră raş care îşi păstrează prin tinţe, ci şi în suflete, te din suflet vecinilor care
au fost alături de ca Ia dis
1 că şi servicii turistice bine vechi legende, se adună arhitectonică atmosfera COMEMORARE pariţia din viaţă a celui ce a
ţ puse la punct, lacul şi vrăjitoarele la dans în medievală, am avut no MIRCEA LEPĂDATU lost un bun sot,
O FAMILIA Barariu Con SAVIŢCHII ALEXANDRU,
stantin anunţă cu aceeaşi du- contabil pensionar. (1655)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. |_44065_(
REDAGŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 35. Telefoanei 11275, 12157, 11585, Telexi 72288. TIR ARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.