Page 85 - Drumul_socialismului_1985_05

TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

a examinat, în cadrul unei expoziţii,

realizările în domeniul utilizării surselor

neclasice de energie şi perspectivele

extinderii acestora în viitor

T o v a r ă ş u l Nicolae toare dc energie se înscrie rezultatele dobîndite, ca
Ceauşescu, secretar gene­ în preocupările permanente urmare a transpunerii în
ral ai Partidului Comunist ale conducerii partidului şi practică a programelor de
Român, preşedintele Repu­ statului nostru, personal cercetare privind folosirea
blicii Socialiste România, ale secretarului general al energiei solare, a vîntului
a examinat, în cadrul unei partidului, « t o v a r ă ş u l şi gcotermale, a biogazului
expoziţii organizate la Nicolae Ceauşescu, pentru într-un număr de unităţi
Complexul din Piaţa Scîn- extinderea într-un ritm ra­ industriale, agricole, în al­
teii de Consiliul Naţional pid a surselor noi şi refo- te numeroase sectoare de
pentru Ştiinţă şi Tehnolo­ losibile de energie în sco­ activitate precum şi efi­
gie, realizările obţinute în pul reducerii consumurilor cienţa acestora ca urmare
domeniul utilizării mai in­ de hidrocarburi, de înlo­ a înlocuirii combustibililor
tense a unor surse noi şi cuitori ai acestora, pentru clasici cu surse noi de e-
Duminică — pentru unii zi de maxim refolosibiic de energie în înfăptuirea neabătută a nergie. S-a evidenţiat că
agricultură, industrie, în
în domeniul punerii în va­
programelor stabilite în ’a-
sectoarele turistic, soeial- cest sens de Congresul al loare a energiei solare au
efort, pentru alţii zi pierdută cultural, în cel casnic şi în XlII-lca al partidului. proiecte de instalaţii caro
fost elaborate mai multe
alte domenii de activitate,
La indicaţia tovarăşului
precum şi perspectivele ex­ Nicolae Ceauşescu, încă din permit' utilizarea acesteia
Duminică, 26 mai a.c., Activitate rodnică am în- tru no spune că pe pri­ tinderii acestora în anii 1974, România a elaborat în domenii variate, cum ar
următori.
a fost o zi splendidă şî tîlnit şi la C.A.P. Lăpus- mar nu l-a văzut în ziua un program de folosire a fi : în zootehnic, la usca­
ne-am spus, dimineaţa cînd nic — la prăşilul mecanic aceea, şi nici pe ceilalţi to­ La această vizită de lu­ unor surse noi şi refolosi- rea cerealelor, a seminţe­
am plecat într-un raid în al porumbului, la rebilo- varăşi din conducerea co­ cru au participat tovarăşa bile de energie, situîndu-se lor, legumelor şi fructelor,
Consiliul unic agroindus­ narea pentru a doua oară munei. întrebăm acelaşi lu­ Elena Ceauşescu, tovarăşul astfel printre primele ţări a unor produse ceramice
trial Ilia, că pe ogoare vom şi erbieidarca cartofilor. cru şi la sediul cooperati­ Constantin Dăscălescu, alţi din lume în ce priveşte fo­ în industria materialelor
întîlni o activitate spor­ La C.A.P. Ilia şi Gurasa­ vei agricole de producţie. membri ai guvernului. losirea surselor neclasice de construcţii, la produce­
nică la efectuarea lucrări­ da se muncea ia prăşitul Ni se răspunde la fel. Am Analiza aprofundată asu­ de energie. rea de apă caldă necesară
lor ce se află în această mecanic al porumbului şi fost în cîmp să vedem ca­ pra modului în care se ac­ In acest cadru, specia­ diverselor procese tehnolo-
perioadă la ordinea zilei legumelor. La Asociaţia c- re este participarea la ţionează pentru utilizarea lişti din diverse sectoare
pentru cooperatori, meca­ eonomică intercooperatistă muncă a cooperatorilor. surselor neclasice producă­ de activitate au prezentat (Continuare în pag. a 4-a)
nizatori şi specialişti. dc la Grind se lucra cu o N-am văzut nicăieri oameni
La Sediul Cooperativei mare mobilizare dc forţe la lucru, în schimb, prin
agricole de producţie din centrul Dobrei era o mare
Gurasada stăm de vorbă fluctuaţie de săteni ce se Vizita de stat In Republica Socialistă România
cu Eufimia Nicnla, pre­ în C.U.A.S.C. Ilia plimbau agale... Am vă­
şedinta unităţii. zut, în schimb, iarbă foar­
— Vin chiar acum din la recoltarea şi însilozarea te mare pe marginea şo­ a preşedintelui Republicii Finlanda, Mauno Koivisto,
cîmp, ne spune interlocu­ furajelor masă verde. selei naţionale, din care
toarea. — Am început sîmbătă se cosise doar ici-colo, în
— Unde aţi fost ? dimineaţa — ne spunea satul Abucoa. si a doamnei Teilervo Koivisto
— La o tarla cu sfeclă Gheorghe Tomeştean, şeful Aproximativ aceeaşi si­ 9
de zahăr. Am constatat că secţiei de mecanizare ce tuaţie am întâlnit şi la Lă.
cea de a Il-a prăşilă pe deserveşte Complexul de pugiu de Jos. O lucrătoare La invitaţia tovarăşului liste România, şi a tova­ preună cu doamna Teilervo
cele 40 ha cu această cul­ vaci cu lapte din Grind. Nicolae Ceauşescu, pre­ răşei Elena Ceauşescu, pre­ Koivisto, va efectua o vi­
tură este aproape încheia­ In prima zi am recoltat B. TURDEANU şedintele Republicii Socia­ şedintele Republicii Finlan­ zită de stat în ţara noastră,
tă. Mai sînt cîteva porţii şi însilozat 300 tone fu­ da, Mauno Koivisto, îm­ în perioada 5—7 iunie 1985.
şi finalizăm lucrarea. raje. (Continuare în pag. a " a)
— Unde se munceşte' — Astăzi, ce forţe sînt
azi ? mobilizate ?
— La cea de a Il-â re- — Şapte agregate de re.
bilonare şi la erbicidarea coltat şi 15 remorci. Pînă ' .cîntareâ'
cartofilor, care le efectu­ diseară sperăm să ajungem \
ează mecanizatorii Toan la peste 500 tone siloz pen­
Voica şi Ioan Bcnţa. Şi a- tru că mecanizatorii noş­ {româniei**}
cestc lucrări se apropie dc tri Petru Buicar, Vasiic
sfîrşit. Brumar, Iosif Boluş şi Ma-
Am văzut o mare parte rius Daneiu muncesc cu ^ Spectacolul j
din câmpurile unităţii a- hărnicie.
gricole din Gurasada. Toa­ Se acţiona, atît la tăie­ ^ reprezentativ ^
te culturile arată frumos, rea furajelor cît şi la de­ \ al judeţului ^
sînt curate şi promit recol­ punerea acestora în celu­ \ Hunedoara în etapa \
te bogate, ceea ce dovedeş­ la dc siloz, într-un climat
te hărnicia şi responsabi­ de ordine şi disciplină, sub \ interjudeţeană \
litatea cu care acţionează îndrumarea jng.-Iuliu Moi-
cooperatorii, mecanizatorii se, directorul asociaţiei. jNsvel ridicat,j
şi specialiştii de aici. Mai La primăria din Dobra
notăm că în Gurasada s-a ajungem spre prînz. Nu bogaţi© (
încheiat, încă sîmbătă du­ găsim aici decît pe ofiţe­
pă amiază — cum ne-a rul de serviciu. întrebăm ideatica — )
spus Cornel Moisin, secre­ de primar —, de secretarul
tarul comitetului comunal adjunct cu probleme de \ dominante ^
dc partid, primarul loca­ propagandă al comitetului
lităţii — cosirca şanţurilor de partid, de vicepreşedin­ )aSe evoluţiei S
de pe marginea şoselei na­ tele şi secretarul biroului
ţionale şi a drumurilor co­ executiv al consiliului artistice
munale. popular. Interlocutorul nos- Pinii in prezent la A.E.I. Peştcana s-au realizat peste 1 50(1 tone siloz.
locale
I, If, V, VI sînt mobilizaţi
să-şi îndeplinească sarcini­ AN DECISIV ALi Sîmbătă şi duminică,
le. Ei au intimpinat şi se Y1 ■AN IK TRECEREM CINCtNALULVlITOR Deva şi Petroşani
mai confruntă cu unele ^ desfăşurat etapa interju- li
greutăţi în subteran, dato­ 1 deţeană a celei de a V-a
rită tectonicii zăcămîntu- I V.MIJII *
ediţii a FestivaluluiI CJ1IVUIUIUI liu- »"
lui, dar şi cu carenţe de 2201 tone laminate suplimentare 1 ţional „Cîntarea Romă- )
Wumai munca bine organizată, fără organizare a muncii, de de sirmă sau ,,firul ' nesfîrşit ^ ni ei" — un spectacol re- 1
7
ordine şi disciplină. Pentru
i prezentativ pentru cele ?
că este un lucru cunoscut: 1 mai bune formaţii artis- 1
răgaz, aduce sporuri zilnice numai munca bine organi­ al hărniciei colectivului ţ tice aparţinînd diverselor ţ
zată, pe fiecare schiam, i genuri de interpretare hu- i
• nedorene. Peste 160 de '
în producţia de cărbune în fiecare formaţie de lu­ II u Pentru siderurgiştii din ductive ! Aşa cum a indi­ J formaţii şi interpreţi in- ^
cat secretarul general al
a
e d
n
, principala
o
cru, aduce sporuri în pro­
r a
ducţia de cărbune şi, fi­ „poartă" de comunicare cu p a r t i d u l u i , tovarăşul ţ dividuali, selecţionaţi la l
Împreuna cu inginerul tor fruntaş al minei noas­ reşte, câştiguri tot mai mari beneficiarii — sugerată de Nicolae Ceauşescu, la re­ l etapa judeţeană a între- ’
Viorel Boantă, directorul tre, sectorul IV, condus pentru mineri. laminoarele grupate chiar centa şedinţă a Comitetu­ } cerii, au evidenţiat şi de j
minei Lonea, răsfoim re­ de mai mulţi ani de mais­ — Este bine să facem la marginea oraşului — lui Politic Executiv al C.C. 1 această dată frumoase l
gistrul în care se consem­ trul minier Aurel Nelepdu, precizarea că în sectoarele este alcătuită, de fapt, din al P.C.R., colectivele mun­ ^ calităţi, demonstrînd prin !
nează producţia de cărbu­ se situează pe locul al doi­ de frunte ale minei noas­ mai multe... ieşiri. Fieca­ citoreşti de aici se află in­ / potenţialul existent, ţinu- 1
ne la zi. lea, avînd la zi, de la în­ tre muncesc brigăzi de mi­ re laminor, cu liniile şi ca- tr-o competiţie dinamică, ) tâ artistică, locul onorant \
— Pe mină avem un ceputul anului, 13 227 tone neri care de multă vreme jele proprii, reprezintă o în primul rînd cu ele în­ 1 pe care Hunedoara l-a 1
plus de 6 972 tone căr­ cărbune extras în plus. au cele mai însemnate rea­ punte de legătură distinc­ sele, pentru recuperarea ^ ocupat, ediţie de ediţie, /
bune. în frunte se situea­ — Dar celelalte sectoare? lizări în producţia de căr­ tă cu beneficiarii — prin grabnică a restanţelor din între judeţele ţării în am- 1
ză sectorul III, condus de — înregistrează nereali- bune — precizează tovară­ forma specifică şi destina­ primul trimestru şi înde­ , pla manifestare a muncii \
maistrul minier Tivadar zări — ne spune tovarăşul şul Ilie Păduccl, secretarul ţia date produselor finale, plinirea exemplară a indi­ ) şi creaţiei iniţiată de se- 4
Dolha, sector care, la 15 Ilie Tirean, secretar ad­ comitetului de partid al prin mărcile de oţel lami­ catorilor de plan pe 1985. 4 cretarul general al part!- »
mal a.c., avînd 16 600 Ume junct al comitetului de nate etc. „Acest ultim an Dorinţa tuturor oamenilor l dului, tovarăşul Nicolae 1
minei. în acelaşi timp, al actualului cincinal — este să obţină şi depăşiri.
de cărbune extras peste partid al minei. Din aceas­ minerii din formaţiile con­ ne-a declarat Gavril Po- Experienţe pozitive în a- Ceauşescu, ţ
prevederile sarcinilor de tă cauză plusurile celor duse de Anton Florea, Gri- coia, inginer şef cu repa­ cest sens pot fi consem­ LUCIA LICIU
plan aferente perioadei, a două sectoare, III şi IV, sînt gore Mîndruţ, Iosif Bucur, raţiile si întreţinerea uti­ nate la L.S. 2". MINEL BODEA
raportat îndeplinirea pla­ diminuate, ca şi realizări­ lajelor la Uzina nr. 4 —
GH. I. NEGREA a adăugat un nou factor MARIN NEGOIL4
nului pe primele cinci luni le minei pe ansamblu. Dar ţ (Continuare în pag. a 3-a) j
de individualizare a lami-
din acest an. Celălalt sec­ şi minerii din sectoarele (Continuare in pag. a 2-a) noarelor : realizările pro­ (Continuare în pag. a 2-a)