Page 86 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 86
1 DRUMUL SOCIALISMULUI
Realizarea planului anual în 11 luni — D E Z A R M A R E - P A C E ! P
VREM SĂ TRĂIM Şl SĂ MUNCIM ÎN PACE
angajamentul ţesătoarelor din Hunedoara Oţelarii hunedoreni, in de ale lumii. Dar nu putem gul cincinal vom contribui la
plină unanimitate cu între munci decit in linişte şi pace. dezvoltarea puternică a e- S t
T=.
Mai întîi. două rezulta uă în luna noiembrie 1985. reşti, spre exemplu, are gul nostru popor, ou primit Din oţelul nostru să se ri conomiei noastre naţionale, hja
te de prestigiu : pe anul Franţa, S.U.A., Italia, intre 6—12 tnp. De fapt, noua iniţiativă de pace a to dice uzine, să se fabrice la înflorirea continuă a Ro 20,0
trecut. Cooperativa „Drum Canada, R.F.G. — sint cî- fiecare trebuie să aibă su varăşului Nicolae Ceauşescu, tractoare şi maşini, nu ar mâniei socialiste, la sporirea 20,2
nou“ Hunedoara şi-a depă teva ţări în care s-au ex prafaţa indicată în comen Apelul şi Chemarea F.D.U.S., me. De cîţiva ani producem prestigiului ei pe plan mon
şit sarcinile ia export eu pediat, ori se exportă şi zile partenerilor externi. cu inimile încărcate de cea oţel pentru centrale atomo- dial, a contribuţiei la înfăp 20,3<
20,3'
5 la sută, iar in primele Mai trebuie să respectăm mai. aleasă mîndrie patrio nucleare, dar nu pentru ar tuirea dezarmării şi la rea
4 luni din 1985 realizările cartela de culori indicată". tică. Sintem recunoscători me atomice şi nucleare. lizarea unui climat de pace
lg acest indicator au fost Cooperativa Alte cîtcva nume : Ioa din adincurile inimilor noas Producem oţel pentru a în şi înţelegere. 21,31
cu 11,7 la sută peste pre „Drum nou" na Stoianov. Elena Mică, tre preşedintelui Nicolae tări avuţia ţării, pentru a In acest spirit muncitoresc 21,5<
vederile de plan. Li via Oţoi, Mariana Tăta- Ceauşescu, pentru neobosi trăi mai bine şi noi şi copiii angajant, revoluţionar, ur-
— Aceste rezultate po Hunedoara ru — ţesătoare, Silvia La- ta activitate pe care o des noştri, pentru a garanta vii mînd cu neţărmurită dragos
zitive' — ne-a declarat loan zăr — brigadieră. Din lă făşoară in vederea asigură torul comunist al patriei te îndemnurile iubitului nos
Manaţe, preşedintele Coo ţimea cadrului ce formea rii şi statornicirii păcii pe noastre. tru conducător, acţionează
perativei „Drum nou-' Hu acum, covoarele orientale ză ghergheful, o ţesătoare pămint, pentru bună înţele Înţelegem cum se cuvine oţelarii hunedoreni, întregul
nedoara — obţinute eu realizate la „Drum nou" „acoperă" circa 80 cm. Ur gere intre popoare. că numai indeplinindu-ne e- colectiv de siderurgişti. Bl
consecvenţă şi în ceilalţi Hunedoara. Le-am văz.ut mează, în continuare, alta Noi plămădim zi şi noapte xemplar, zi de zi, sarcinile SIMION TUŞA, di Of
ani ai actualului cincinal, la lucru, in faţa gherghe şi alta. Am văzut mîinile oţel pentru ţară, oţel care de a creşte producţia de o- maistru oţelar la O.S.M. II 0,30
reprezintă răspunsul fap furilor, pe ţesătoarele din lor iscusite mi.şcîndu-se, ajunge şi în multe alte ţări ţel pe acest an şi pe între C.S. Hunedoara agri
juni
împreună, pe culorile co- chei
PENTRU
voarelor, formînd o adevă
ACTIVITATEA DE EXPORT rată „uniune" a mîinilor Imi desfăşor activitatea BINELE Şl FERICIREA OAMENILOR Nicc
nul
tregul nostru popor. Cu a- tici, a popoarelor de pretu
8,00
harnice. Femeile nu ţes a-
calitate • dinamism • eficienţă colo doar fire şi culori,' ci intr-un domeniu deosebit de dincă emoţie, in numele mi tindeni. Curi
Buh
Noi, minerii de la Jebea,
important pentru econorgia nerilor de la Jebea, care
mult, foarte mult şi din naţională — industria minie vor să trăiască şi să mun vom răspunde prin fapte de Răsj
lor;
tic al colectivului nostru secţia situată în mierora- sensibilitatea proprie. „Am ră. încă de la început aş cească in linişte şi pace, să muncă chemărilor insufleţi- 10.05
de cooperatori la indicaţii ionui IV I funedoara.- Pe reuşit -— subliiliă maistrul vrea să spun că noua ini se bucure impreună cu fa toare adresate nouă de se oam
le formulate de secretarul băncile lungi, aşezate lin Georgetn Bobaru, care co ţiativă de pace a tovarăşului miliile lor pe deplin de mi cretarul general al partidu Din
general al partidului, to gă firele de urzeală întinse ordonează „activitatea co Nicolae Ceauşescu a găsit nunatele condiţii create de lui, vom spori necontenit le p
riţa.
varăşul Nicolae Ceauşcscu. pentru ţesutul covoarelor, voare" — să ridicăm pri deplina aprobare, un adine partidul şi statul nostru, imi producţia de cărbune, con fie î
de a acorda prioritate şi femeile munceau cu o is ceperea profesională a tu ecou in inimile tuturor mine exprim Încrederea fermă în ştienţi că prin aceasta în tin
fonii
maximă atenţie producţiei cusinţă şi repeziciune ne turor ţesătoarelor, îndeo rilor de la Jebea. Aceaslă ideile de excepţională în tărim puterea economică a Publ
destinate beneficiarilor ex. obişnuite. Pe o bancă iau sebi prin pregătirea la lo iniţiativă constituie o nouă semnătate promovate incâ o României socialiste, ridicin- ilc
terni, de a ridica necon loc una sau mai multe ţe cul de muncă. Avem la o- expresie a grijii părinteşti o dată cu toată tăria de pre du-i pe o treaptă mai înaltă sind
tenit calitatea tehnică a sătoare, maximum patru ra actuală în toate cele 5 conducătorului nostru Înţe şedintele ţării noastre, că prestigiul internaţional de com
Avai
produselor la nivelul şi „Depinde de modelul co secţii clp covoare — din lept şi iubit, t o v a r ă ş u l pacea lumii contemporane care se bucură, prin ideile 13.00
chiar peste nivelul celor vorului — ne explica bri Ghelari, Teliue şi Hune Nicolae Ceauşescu, pentru esfe nu numai imperios ne nobile ale preşedintelui Club
fabricate pe plan mondial gadiera Ana Rusu — pre doara (3 secţii) — coope prezentul şi viitorul patriei, cesară, dar şl posibilă, că Nicolae Ceausescu Bule
Cine
Putem raporta cu mîndrie cum şi de mărimea pro ratoare harnice care îşi pentru soarta măreţei opere ea poate fi realizată prin IOAN iNCĂU, Profi
că toate cele 360 de har realizdhză ritmic sarcinile de construcţie revoluţionară contribuţia activă a tuturor maistru electromecanic, Radi
nice ţesătoare care lucrea dusului. Fiecare necesită o de producţie, la un înalt in care se ailă angajat în statelor, a oamenilor poli Mina Ţebea 10,55
ză la ceea ce nţ)i numim anumită tehnologie de lu nivel calitativ. Ca ponde 17.00
17.05
„activitatea covoare" .sînt cru pentru obţinerea unei re, cooperativa „Drum vital
hotărîte să facă şi in con productivităţi, ridicate. De nou" realizează peste 89 la Creaţia tehnico-stiintifică este chemată gii i
tinuare totul pentru a rea pildă, un covor „Dorna". sută din exportul c-Oope- f fi Audi
cele
liza în devans toate canti din care ani fabricat pmă Vaţitd meşteşugăreşti din * R
tor Vom dezvolta şi mai la o conectare eficientă cu producţia
tăţile de produse pentru mai recent, are 40 000 de judeţul' nostru, iar pe vii radii
un
export, in condiţii de ca noduH/mp, cel din mode . hotă
litate şi eficienţă ridicate. lul ., Bucureşti" —’ 110 000 mult activitatea de ex «XIII
In acest sens, ne-am pro de noduri, iar covorul port" . Potrivit orientărilor date terea producţiei fizice şi a zultatele acestor chestiona-, maţi
gramat să realizăm integral „Mureş" — 200 000 Ca de Congresul al Xll-lea şi productivităţii muncii, re re au fost folosite pentru 20,10
romi
pianul anual la export pi mărime, un covor Bucu M. LIVEZEANU Conferinţa Naţională ale ducerea mai accentuată a completarea programelor dv. ;
partidului, a indicaţiilor şi consumului de muncă ma de cercetare tehnico-ştiin oră;
sarcinilor formulate de se terializată — materii pri ţifică, precum şi a planu zical
cretarul general al parti_ me, materiale, energie şi rilor de promovare a pro Ar mi
24.00
Numai munca bine organizată Ceauşescu, în judeţul nos combustibili —, îmbunătă gresului tehnic. O aseme-
dului,
tovarăşul
Nicolae
ţirea continuă a calităţii
nca modalitate de lucru
tru se desfăşoară o susţi producţiei, asimilarea unui folosesc comitetele sindi
(Urmare din pag. 1) reuşit să ne depăşim pro nută activitate de creaţie volum sporit de produse catelor din C.S.II., E. M.
ductivitatea muncii plani,
Grigore Fatol — de la pro ficată cu 382 kg cărbune tehnico-ştiinţifică şi ingi provenite din import, re D e v a , I. M. Lupeni,
ducţie, Mihai Anton, Şte pe post. nerie tehnologică. An dc cuperarea, rccond i ţi on arca I.C.I.T.P.L.C.I.M., C.C.S.M.
DE
fan Geangă — de la pre — Cu minerii din bri an creşte numărul partici şi readucerea în circuitul Petroşani, I.M. Hunedoara, (Pati
productiv a unui număr
Linia C. F. R. Simeria,
gătiri, acordă toată atenţia gada mea aplicăm o tehno panţilor la această activi cît mai mare de >ubnn- G.I.G.C.L. Deva şi altele. (Arta
calităţii cărbunelui, tutu logie nouă în subteran. Este tate organic integrată în samble şi piese de schimb. Vraci
consistentă,
Activitatea
ror lucrărilor din subteran vorba de exploatarea căr Festivalul naţional „Cînta- susţinută în marea majo (Mod
line
Aşa se face că mina noas bunelui . in abataje cu roa României". Un important număr de
tră a primit anul acesta o grinzi Ugropate în vatră In ultimul an, comitete comitete sindicale şi comi ritate a unităţilor produc Marc
bonificaţie de peste 5 000 — continua ideea minerul le sindicatelor, consiliile sii ale inginerilor şi teh tive şi institutelor de cer- ra);
tone pentru calitatea tot şef de brigadă Iosif Bucur. inginerilor şi tehnicienilor nicienilor au adoptat un cetare-proiectare a deter de r
TROS;
mai bună a cărbunelui li Plusul de 1 334 tone do căr din marea majoritate a u- stil de lucru mai activ, minat obţinerea unor re ring)
vrat Preparaţiei de la bune pe carc-1 avem de Ia nităţilor productive — in iniţiind acţiuni menite să zultate de prestigiu. In (Unii
1984, în economia indus
Petrila. Ca un amănunt începutul anului este ur dustriale, agricole şi de impulsioneze şi să ampli trială, agricolă, în construc pat
PENI
aş adăuga că de la înce marea creşterii productivi transporturi —, din insti fice la scară de masă acti ţii Şi transporturi au fost ral);
putul anului am redus cu tăţii muncii cu peste 500 tutele şi serviciile de cer vitatea de invenţii şi inova aplicate 40 de invenţii şi re a
un procent conţinutul de kg cărbune pe post. cetare şi proiectare ştiin ţii. In acest sens, la C S.IT. ceafă
«do nu
cenuşă djn cărbunele nos Este mai mult decît ţifică, nu acordat o aten I.C.I.T.P.L.C.I.M., C.M.V.J., 130 de inovaţii, cu o efi Mine
cienţă economică do 39 mi
tru, ceea ce înseamnă un lăudabilă destoinicia şi dă ţie, sporită creşterii contri I.E.I.R.I.E.D.E.E.T., termo lioane lei. Sarcini impor insulî
important spor de pro ruirea cu care muncesc buţiei acestui • gen de acti centrala Mintia, I.M.H. se tante în promovarea miş resc):
ducţie minerii din sectoarele III vitate la îndeplinirea sar iniţiază instruiri, schim cării de invenţii şi i- şi un
BEAI
La sectorul fruntaş, nr. şi IV, de mai multă vreme cinilor de plan în actualul buri de experienţă, simpo seriile
III, care şi-a îndeplinit fruntaşele minei. Aceeaşi cincinal şi într-o perspec zioane, mese rotunde, se novaţii au colectivele şic);
(Pairi
sarcinile pe cinci luni cu destoinicie, dublată de o tivă mai largă. editează periodic buletine din C. S. H u n e d o a r a, devin
două săptămîni mai devre mai bună organizare a Este de subliniat, de a- de informare tehnică, ac I.C.I.T.P.L.C.I.M.; I.M. Bar CEO/
me, vorbim ui minerii şefi muncii, se impune şi la semenea, faptul că în pe ţiuni care menţin mereu za, I. M. Hunedoara, pia i
C.M.V.J., „Vidra" Orăştie
(Casa
de brigadă Grigore Fatol sectoarele celelalte, aflate rioada pe care o străba în actualitate problemele şi altele. TEG :
şi Iosif Bucur. deocamdată sub plan. Nu tem, în sfera mişcării de de fond ale producţiei, în (Daci
— Acordăm cca mai mare mai aşa minerii de la Lo- I n Ir e p rin cl e rea „Ma rm n - invenţie-inovaţie a pătruns condiţii de maximă pro Dintre cele mai valoroa periei
atenţie bunei organizări a nea îşi vor îndeplini sar ra“ Simeria. Meşteşugită tot mai mult problematica ductivitate şi eficienţă. Prin se şi cu eficienţă economi lutări
muncii în subteran, în fie cina patriotică de onoare cu simţire ele inimile cio de prim ordin a dezvoltă grija comitetelor sindicate că mai mare sînt „Metodă Terra
SIME
plitorului Când in Miheţ,
care schimb — sublinia de a da ţării cărbune tot marmura îşi află adevăra rii economico-sociale a pa lor, la I.M. Barza, I.M. Hu de exploatare cu abataje le I-]
Grigore Fatol. In două de mai mult şi de cea mai ta ei menire, primind con triei noastre. Se numără nedoara şi în alte unităţi frontale şi tavan de rezis Robei
Jiului),
Valea
cade din această lună am bună calitate. turul unei noi lucrări. pi ori tar, între acestea, creş- se organizează brevetoteci tenţă (în de recuperare manii
— altă formă de stimulare
„Procedeu
© — O — a mişcării novatoare. In- prin solubilizarea bactc-
acelaşi timp, la scară jude riană a cuprului din mi-
(Urmare din pag. 1) nului trecut există, pe pri ţeană au fost organizate nereuri cu conţinut sărac",
„Firul“ nesfîrşit mele 4 luni din 1985, un simpozioane şi sesiuni de „Concentrarea substanţelor
L.S. 2 înseamnă lami plus de 150 tone. Peste 60 comunicări pe domenii, ca-’ minerale paramagnetice", Nur
norul de sîrmă nr. 2. A- la sută din producţia obţi re au reţinut atenţia asu „Instalaţie de perforare cu trage j
proape simultan ni se vor al hărniciei colectivului nută a fost livrată la ex pra problemelor de mare două braţe pentru lucrări Extr.
Extr.
beşte despre două „even - port şi, în paralel, s-au actualitate economică, în_ de deschideri-pregătin" etc. ^xtr.
;
mente" petrecute aici. Pri profil periodic continuu, du-se iute, vrînd parcă să produs mari cantităţi de tre care promovarea teh Anul 1985, ca ultim an Fond
mul se referă la reparaţii laminam in gama dimen învingă timpul prin rozul- sîrmă laminată „P.C. 60" nologiilor şi instalaţiilor al actualului cincinal, re 634 71(
le mijlocii efectuate la în sională (diametre) de 8 mm, ta te cît mai mari în pro şi „P.C. 52" pentru Cen destinate valorificării su prezintă un stadiu nou de
tregul flux al laminorului. de 10 şi 12 mm. t,6 mm ducţie. De aceea, ne-am trala nuclearo-electrică de perioare a zăcămintelor de dezvoltare şi amplificare a
S-a acţionat bine, unele P.C." reprezintă o. dimen interesat care este rodni la Cernavodă". minereuri sărace, reduce activităţii ele promovare a
repere care nu au putut fi siune nouă, un sortiment cia muncii lor, ce rezultate Deci, un total de 2 201 rea consumurilor specifice progresului tehnic — con
foarte solicitat de ramuri s-«au obţinut în perioada de materii prime, materia diţie esenţială a îndepli
aprovizionate au fost fabri tone laminate obţinute
cate urgent pe plan intern. le de vîrf ale economiei care a trecut din 1985. Ni peste prevederile planului le, energie şi combustibili, nirii exemplare a sarcini Tim
naţionale".
In acest fel, durata repa le-a comunicat Stelian Dij- în primele 4 luni. Un răs metode şi soluţii aplicate lor de plan în cincinalul azi, ;
mea
raţiilor s-a redus de la 8 Nicolae Blioşca, Geza mărescu, vicepreşedinte al puns comunist, faptic, al în construcţii etc. 1986—1990 şi într-o per rul vî
zile la 5 zile şi 16 ore ! Naszodi, Irimie Bala şi c.o.m., Uzina nr 4: „Co acestui harnic colectiv la A căpătat o amploare spectivă mai largă. De aici lat vc
Ludovic Nistor sînt patru lectivul laminorului de sîr sarcinile formulate de se deosebită faptul că multe se impun sarcini majore
Al doilea „eveniment" îl dintre cei mai buni lami- mă nr. 2 a înregistrat plu comitete sindicale şi comi r a eter
«
de
constituie un produs nou natori. Pe fluxul produc suri pe fiecare lună. Ast cretarul general al parti sii ale inginerilor şi tehni şi în faţa întregii mişcări Vînlu:
dului,
de invenţii şi inovaţii din
tovarăşul
Nicolae
introdus recent în fabrica ţiei am văzut foarte mulţi fel, în ianuarie producţia Ceauşescu, de a produce cienilor iniţiază consultări, nă la
ţie. „Este vorba de sîrma luminători harnici (L.S. 2 de laminate suplimentare a cît mai mult metal, de ca prin chestionare, cuprin- toate unităţile productive rul a
şi de cercetare-proiectare
minirr
cu diametrul de 6 mm P.C. numără peste 300 de oa fost de 100 tone, pe februa litate, pentru economia na zînd un mare număr de ale judeţului, cărora co între
— preciza ing. Viorel Mi meni, din care circa 60 la rie — de 600 tone, martie ţională, într-o gamă sorti oameni ai muncii, asupra mitetele sindicatelor tre cele i
hai, şef exploatare. Pînă sută sînt comunişti), ve — 1 000 tone şi în aprilie mentală care să acopere principalelor probleme teh buie să le răspundă cu 28 d.e
ridica
acum, fiind profilaţi exclu ghind la posturile lor de — 501 tone. In comparaţie toate nevoile industriei nice şi de organizare a maximă promptitudine şi servic
siv pe oţeluri beton cu acţiune, îndîrjiţi, mişcîn- cu perioada similară a a- noastre. producţiei şi a muncii. Re eficienţă.