Page 87 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 87
8 564 • MARŢI, 28 MAI 1985 Pag. 3
RU TIMPUL Nivel ridicat, bogăţie ideatică In revista ,,Contemporanul"
V. LIBER
0 remarcabilă contribuţie hunedoreană
(Urmare din pag. 1} nouă strălucire - în contem va), „Selena" Călan, „Li relevate evoluţiile fanfare
LE VIZIUNE poraneitate. ra" Deva, „Acustic" şi „Trio lor Clubului sindicatelor Si- Prestigioasa r e v i s t ă Hunedoara, precum şi
„Nivelul ridicat, bogăţia Tot o valorificare a tra telex" Petroşani, „Color" meria şi reprezentativă a
ideatică, complexă, diferi diţiei în contemporaneita Vulcan. Văii Jiului, ca şi a forma „Contemporanul" dedică scriitorii: Mariana Pâii-
în numărul 21 din 24 mai daru, Eugen Evu, îoan
ejurnal tă, a formaţiilor artistice te ne-au oferit ansamblu Deşi au evoluat la ore ţiei de estradă a Coopera
ualitatea in eco- hunedorene ne-a impresio tivei meşteşugăreşti „Pres a.c. un număr de şase pa Vasiu. Constantin Dehe-
nie rile folclorice creaţie - cel destul de tîrzii, formaţiile tarea" Simeria, tinără ca gini judeţului Hunedoara. lcan, Dorina Brânduşa,
versul familiei nat — apreciază Victor Tu- al întreprinderii mecanice corale şi de muzică cultă Remarcăm în mod deo Florina Ioneseu, Dumitru
place opera ? dor Popa, prim-regizor la Orăştie, o adevărată biju au marcat evidente stră formaţie dar aptă de evo
lor). Arii şi «lue- Teatrul Naţional din Cluj- terie a preluării datinilor luţii superioare. sebit interviul intitulat: I-Iurubă, Ncculai Chirica,
celcbre Napoca, membru al juriu danii pentru o prezenţă „Organizaţia de tineret în Miron Ţie, Radu Cioba-
mul Tv al aric- şi obiceiurilor de iarnă, ca valoroasă în întrecere. Or Sectorul literar s-a do rîndurile căreia am învă nu, Constantin Gh. Nai-
plasticc lui etapei interjudeţene. şi al Casei de cultură a chestra de cameră a sin vedit şi de această dată
ejurnal. Sînt convins că în finala sindicatelor Petroşani care dicatului Deva, cvartetul de elementul de rezistenţă în ţat să slujim partidul" din, Pctrişor Ciorobea,
pe ţară, judeţul Hunedoa valorifică în toată autenti coarde al sindicatului în- mişcarea artistică hunedo acordat de către tovară Crina Bulgarov, Valeriu
şul Radu Bălan, prim se
ra se va impune, ocupînd citatea lor momente din văţămînt Hunedoara, cvin reană. Momentul de excep cretar al Comitetului ju Bârguu.
un loc de prestigiu". viaţa omului. tetul Casei de cultură Hu ţie al calităţii I-a consti deţean Hunedoara al Pictorul Ion Cârjoi o
Se poate spera la per Elementele de noutate nedoara, duetul cameral tuit recitalul de poezie al Partidului Comunist Ro semnează cronica plasti
formanţe ridicate în etapa ou fost sugestiv marcate Veronica şi Octavian Ne- Casei de cultură Deva ,,A- mân, scriitorului Corne- că la expoziţia plasticia-
IEŞTI I: 6,00 Ka- nului Tiberiu Fazakaş,
amul dimineţii ; republicană pentru că în de artiştii amatori din Cri- greanu, ludith Mărăşfescu vem timp pentru iubire", 1 iu Leu, redactor şef ad iar criticii Ioan Adam şi
ordinea zilei în actuala ediţie a festivalu şan (Ribiţa), cu „Gntecul şi Mariana Crăciun (Deva), impresionant prin interpre junct al publicaţiei. Grigore Mureşan semnea
ră; 7,00 Badio- lui preocuparea factorilor bradului", de „întilnirea solista (pian) Veronica Ne- tare şi transpunere sceni
7,00 Răspundem culturali, sub îndrumarea că. El a fost întregit de In celelalte pagini con ză comentarii critice pe
or tovarăşului cetelor de dubaşi" de la greanu, „Trio Haydn” Hu tribuţii importante de-a marginea fenomenului li
Ceauşescu. Pla- Consiliului judeţean de e- C.U.A.S.C. Ilia şî a cetelor nedoara sînt de pe acum formaţiile de montaj literar lungul „Itinerarului spi terar hunedorean.
;plinit integral ; ducaţie politică şi cultură de „Cerbi" de la C.U.A.S.C. certitudini ale muzicii cul (Clubul „Bejan" Deva, I.M.
ista presei; 8,10 socialistă, a fost susţinu Orăştie, Casa de cultură ritual hunedorean" aduc Recomandăm cu deose
melodiilor; 9,00 Toteşti. Evoluţii de calitate te hunedorene. tovarăşa Rafila lacob, bită căldură cititorilor
de ştiri ; 9,05 tă, bine gîndită şi s-a ac au adus în întrecere for Lăudabile revenirea for Petroşani). Ca şi în ediţia preşedintele Comitetului noştri acest număr sub
cm ascultători- ţionat în acest sens, mani- precedentă, recitatorii Fe-
i Buletin de ştiri; festîndu-se grijă aparte maţiile de dansuri populare maţiei corale a C.S.V. Că j. licia lovănescu, Gheorghe de cultură şi educaţie stanţial al revistei „Con
'tid al iubirii de (C.S. Hunedoara, Feregi, lan, grija pentru reperto socialistă al judeţului temporanul"... >
— cintece; 10,20 pentru repertoriul promo Peşteana; Ociu, Orăştie, riu şi interpretare a coru Costea, Florin Busuioc .au
ceclc şi dansuri- vat, ţinută scenică, pentru demonstrat calităţi artisti
irelor;’10,40 Mio- valorificarea potenţialului Păucineşti, Casa de cultu rilor mixte ale C.S. Hune ce deosebite.
rtstă de elnogra- ră Deva, E.M. Deva, Lăpu- doara (cu acompaniament CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMÂVARÂ \
Iclor; 11,00 Bule uman şi de creaţie specific de orchestră), sindicatului Formaţiile de teatru au
tin; 11,05 Micro- judeţului nostru. giu de Sus), tematice (C.S. încercat şi au izbutit o în
onierilor; 11,35 Hunedoara), de căluşeri învăţămînt Deva, Căminu
te; 12,00 Buletin Preocuparea pentru am (Orăştioara de Sus, Geoa- lui cultural Dobra, ca şi noire a modalităţii de ex Duminică—pentru unii
; 12,05 Antena plificarea rezultatelor va giu, Boiu), ansambluri de presie scenică, abordînd
lor; 12,25 Din loroase din ediţiile prece corului de femei al sindi comedia muzicală (Casa de
folclorului; 12,45 cintece şi dansuri (casele catului învăţămînt Hune zi de maxim efort,
mieră radio-tv. ; dente ale festivalului a fosi de cultură Brad, Orăştie), doara, corului bărbătesc cultură Deva, teatrul mun
la 1 la 3; 15,00 evidenţiată de prezenţa u- citoresc „Ana Colda" Lu-
curioşilor; 1G,00 nor colective artistice şi de ansambluri, formaţii vocale „Freamătul adîncului" Pe- peni — în limba maghiară).
de ştiri; 16,05 şi instrumentale folclorice trila şi al Clubului „Bejan" pentru alţii zi pierdută
e ne scrie; 16,15 genuri noi care au adus (Dupăpiatră, Vata de Jos, Cu aceeaşi maturitate a
de cintece; 16,25 acel element de prospeţi Deva, vor reprezenta me fost abordat teatrul în mai
eta economică ; me, de vitalitate, ce tre „Crişul" Brad, „Ardeleana" rituos şi de această dată multe acte (Casa de cul (Urmare din pag. 1) n-a început. In această si
fătul medicului ; buie să caracterizeze miş C.S.H., Bulzeştii de Sus, formaţiile de gen ale Hu tură Deva, Spitalul orăşe tuaţie nu există duminici
letin de ştiri ;
rtidul — centrul carea de creaţie şi inter Blăjeni, Casa de cultură nedoarei. Li s-au alăturat nesc Haţeg), teatrul scurt a consiliului popular ne-a şi sărbători, ci toţi locui
conştiinţa între- pretare specifică zilelor Petroşani, Căstău, Geoagiu, grupurile corale „Armonii (Rapoltu Mare, Clubul sin spus că tovarăşul Ioan torii satelor trebuie să iasă
tre r \ni; 17,30 noastre. Costeşti, „Lira" Deva, Po tinere" - I.U.M. Petroşani, dicatelor Vulcan), teatrul Cimpureanu, primarul co in cîmp, la lucru. Specia
rac *18,00 O- sindicat învăţămînt Petro
i: „idiojurnal Pentru prima oară, în în ieniţa Voinii, Brotuna, Hăş- nescris (Pane), i s t o r i c munei, sc află la C.A.P. liştii unde sînt ?
ta «.ernaţionalit trecerea hunedoreană este dău — Topliţa, Rapoltu şani, „Armonia" al Clubu (Geoagiu), de valorificare Ohaba, iar ceilalţi tovarăşi — Inginerul şef e dus pe
Partidul, poporul, Mare. lui „Constructorul" Deva, a obiceiurilor populare din conducerea comunei undeva în cîmp. Şeful fer
ţel: înfăptuirea prezent un ansamblu de
ir Co -sulul al dansuri cum puţine se află Muzica uşoară a fost bi sindicatului sanitar Hune (Dealu Mare), folcloric sînt şi ei plecaţi să ajute mei vegetale, ing. Vasile
* M », infor- în ţară. El a fost pus în ne reprezentată de forma doara, „Lira" Deva, ale că (Brotuna), de păpuşi (ca la buna desfăşurare a cam Avram, a plecat de dimi
0,00 K...,io jurnal; ţii cunoscute - „Sider" şi ror interpretare s-a dove sele de cultură Deva şi O- paniei agricole de primă neaţă la Deva. Gheorghe
noria pămintului scenă de recunoscutul an Taşcov, şeful fermei zoo
:: * I.a sugestia samblu judeţean „Getusa" „Canon" Hunedoara, „Bie- dit plină de sensibilitate răştie). vară. In cîmp, nici la
2,00 O zi înlr-o al Centrului de îndrumare vis" (Clubul .tineretului De şi acurateţe. Merită a fi Ancorate în problemati C.A.P. Lăsau, nici la tehnice, lipseşte de două
10 Bijuterii mu- C.A.P. Teiu, nu am văzut zile.
in opere: 23,30 a creaţiei populare şi a ca majoră a colectivelor de Pentru cei harnici dumi
nocturne; 23,55— mişcării artistice de masă, muncă, brigăzile artistice nici un om...
elin de ştiri. care a valorificat nouă sui şi-au confirmat şi de aceas — Nu l-am văzut pc pri nică a fost zi de maxim e-
te de dansuri, adevărate tă dată locul şi rolul, cum mar — ne spune Minodo- fort pe ogoare, alţii au lă
perle ale folclorului core au făcut-o formaţiile de ra Pădurean, preşedinta sat ziua să se ducă pe a-
pa... sîmbetei. Păcat. In a-
grafic hunedorean. Este iz- gen ale Uzinei nr. 7 a C.A.P. Ohaba. ceste zile în cîmp sînt
.— In ce stadiu se află
bînda unui colectiv de pres C.S.H., întreprinderii „Vi foarte multe treburi de fă
tigiu, a unui colectiv unit dra" Orăştie, G.I.G.C.L. întreţinerea culturilor ? cut, la înfăptuirea căro
— Din cele cinci hecta
cu oameni care trăiesc fio Deva.
Cintece pe rouă re cultivate cu sfecla, pra- ra sînt chemaţi să ia par
; Şerpii roşii rul pasiunii artistice, al O creştere calitativă au şila I s-a efectuat pe pa te toţi factorii de decizie,
HUNEDOARA : dragostei pentru creaţia cunoscut grupurile de sj- toţi locuitorii satelor, fără
— seriile I—11 populară ancestrală. Este tiră şi umor - „Semnal C" tru hectare. Praşila _ po
— sala A); Des- rumbului n-a început încă. excepţie !
lantice (Modern izbînda Hunedoarei de a-şi al Casei de cultură Călan, — Lucrările sînt mult
3); Aventură în fi creat o formaţie repre „Satyricon" al Clubului
ordului (Flăcă zentativă care să stea ală „Siderurgistul" Hunedoara, întîrziate. Dc ce ?
ul legile vremii turi de ansamblurile etalon — Am avut necazuri cu
■i (Arta); PE- remarcabile prin modalita participarea oamenilor la
1; Raliul (Pa- ale ţării. tea de punere în scenă şi
ăsuri preventive Prin aceeaşi prismă a interpreta re. muncă. Sînt cooperatori —
Mici’ ejun în Ioan ' Munteanu, Remus
Joierr ; LU- elementelor de noutate tre Aşa cum apreciau spe Munteanu şi alţii — care
nsulta (Cultu- buie privit ansamblul com cialiştii din juriul etapei VÎNZĂR 1
XAN: Omul ca plex al Căminului cultural interjudeţene, spectacolul n-au - venit la sapă încă. O VlND apartament trei ca
niş oraşul (Lu- — Astăzi ce se munceş mere, ultracentral, finisaj su
; LONEA: Pen- Obîrşa (Tomeşti), impresio reprezentativ al Hunedoa te la Ohaba ? perior, preţ convenabil. Deva,
loam." Latter nantă reprezentare a meş rei a relevat ampla dezvol telefon 11233. (1625).
; - JOASA; teşugurilor locale într-o tare a mişcării artistice de — Nimic. E duminică 9 VÎND apartament două
/olmi ,.*luncito- formulă scenică ce împli şi... camere, confort sporit, Deva.
R1CAN1: O fată amatori stimulată de Festi Informaţii Deva, B-dul Dccc-
iat (Retezat); neşte atît de firesc, cu o valul naţional „Cîntarea — Şi ? Vremea este foar bal, bloc R, scara B, aparta
ăna Pavlova — mare putere de sugestie, României", festival care în te bună pentru lucru, între ment 20. (1628).
-II (Steaua ro- elementul tradiţional păs ţinerea culturilor înregis O VlND Lada 1200, preţ
AŞTIE: Tăunul finala celei de a V-a edi convenabil. Deva, telefon
Nu vreau să trat nealterat de-a lungul Moment clin evoluţia colectivului dc obicei folcloric al ţii va aduce judeţului lau trează o întîrzicre conside 15402, orele 16—20. (1663)
uit (Flacăra) ; istoriei şi care primeşte o Căminului cultural Poieniţa Voinii (Bunila). rii pe care ii merită. rabilă, recoltarea finului • VÎND Dacia 1300, stare
J-BAI: O sim- perfectă. Hunedoara, telefon
lemă de timp 16106, seara. (1661)
■ cultură); HA- • VÎND Dacia 1300 şi garaj.
Jndeva, cîndva Traseele turistice clin personalului său, aceasta Hunedoara, strada Oorvin 15,
BRAZI: Zonă judeţul nostru au fost mo Unităţile comerciale si hoteliere să-si devine tot mai greu de apartament 38, telefon 11522.
să; CÂLAN: Sa- bilate eu unităţi comercia realizat deoarece corpul de (1656)
rdiale de pe f f t O VÎND Dacia 1300, ncriili-
asa de cultură); le şi" hoteliere elegante şi alimentaţie publică are ne cală. Deva, telefon 16774, du
: Goya — scrii- atrăgătoare, cele două a- voie de reparaţii şi aces pă orele 17. (1627)
Vlureşul); II,IA : tribuţe referindu-se la am termine pregătirile pentru sezonul estival • VÎND motocicletă Simson.
Carlos şi dia- tea trebuiau făcute pînă Geoagiu-Băi, telefon 156, o~
oz (Lumina). plasarea, arhitectura şi ţi acum. Există şi o docu rcle 20—23. Cimpean Sorin.
nuta Intimă a interioare controale pe această ternă făcut cinste acestui loc de din funcţie tocmai la în mentaţie tehnică pentru a- (1671)
lor lor. Gîndirea arhitecţi in unităţi comerciale şi ho popas. La „Jzvorul rece", ceput de sezon estival, ne ceste lucrări, precum şi q VÎND casă, încălzire, cen
trală. Deva, Aurel Vlaicu, nr.
lor şi materializarea ei de teliere do pc traseele tu unitate de categoria I, din face să afirmăm: „grăbi- pentru ridicarea gradului 186.
către constructori nu sînt ristice. multe puncte de vedere ţi-vă, căci în cantina Ger- de confort al unităţii. Este
însă suficiente ca să facă Concluzia ? Cu cîteva ne bine gospodărită şi admi misara .şi aşa servitul me prevăzut ca lucrările să se OFERTĂ DE SERVICIU
■le extrase la din aceste unităţi locuri dorite excepţii, s-a pornit nistrată, tot grupul sanitar sei este o problemă în se realizeze pînă la 30 iu p CAUT femeie pentru în
din 26 mai 1985: de atracţie turistică şi de din timp şi gospodăreşte este... cuiul lui Pepelea. zon, datorită aglomera nie. Ce Line era dacă grijit copil. Deva, Bejan, bloc
28, 56, 31, 45. renume clin toate punctele la treabă şi există toate Echiparea lui trebuie făcu. ţiei !“. 81, apartament 23. (1667)
I-a: 34, 29, 73, 51. C.P.A.D.M. Haţeg ar fi ac
I-a: 6 55, 15, 42. de vedere. Mai e nevoie garanţiile că prin respec Traseul turistic Haţeg are celerat rezolvarea acestor ANIVERSARE
al de eişligtiri : de ceva; ceva ce trebuie tivele unităţi se va păs ca' unităţi mai reprezenta probleme 1 Aşa, sezon es O IOANA, Ovidiu .şi Clau-
să vină de la gazde, adică tra şi în acest sezon fai Pe traseele tive Hanul „Bucura" şi tival fără hanul „Bucura" diu ii urează dragului los*
de la cei în exploatarea ma de gazde bune a hu turistice Complexul Şîntămăria-Or- pe traseul turistic Haţeg... Itelu, la aniversarea celor 3b
lea. Nu este de neglijat nici
de ani, „La mulţi ani", feri
cărora au fost date respec_ li edorcnil or. popasul „Zimbrul". La com In acest caz s-ar cere or cire şi bucurii alături dc cei
tivcle unităţi. Acel „ceva" Tot o concluzie a brigă plexul Sîntămăria-Orlea, ganizate mai bine servi dragi.’ (1653)
are un conţinut mai com zilor de control a fost însă tă în primul rînd cu o- examenul iernii trecute a DECESE
plex, dar clacă-1 numim, şi aceea că faţă de igienă biecte sanitare corespunză fost sever şi arată acum ciile la popasul „Zimbrul".
probabil pentru pur şi simplu, ospitalitate trebuie să se manifeste toare categoriei localului. Dar, şi aici, din punct de • FAMILIA îndoliată anun
mai 1985 : Vre- nu greşim. încă de pe acum mai mul. In staţiunea Geoagiu- că lucrările la acoperiş vedere al igienei, funcţio ţă încetarea din viaţă, la 26
fi caldă cu ce- tă grijă şi simţ gospodă n-au fost făcute cum tre nalitatea este periclitată. mai 1985, a scumpului lor soţ,
tată, bunic, socru şi unchi
oil. Cu totul izo- Ospitalitatea se pregăteş Băi, la ştranduri mai sînt buie, la timpul potrivit, ARDELEAN VICTOR.
ădea ploi cu ca- te din timp şi se menţine, resc. Dar să vedem despre lucruri de pus ,1a punct, ceea ce face nefolosibile In timpul controlului s-au Corpul neînsufleţit este. de
aversă, însoţite ce excepţii a fost vorba. îndeosebi in- ceea ce pri stabilit măsurile ce trebuie pus ,in capela cimitirului din
iărcări electrice, cu trudă. Pregătirea ei un număr de 5 camere de strada Eminescu, Deva.
i suna slab pî- pentru sezonul estival 1985 Pe traseul turistic Orăş veşte accesoriile serviciilor la etaj. Antreprenorul lu înfăptuite pentru ca aceas Intnormîntarca astăzi, 28
derat din secto- a interesat brigăzile In tie—Geoagiu, toate bune de alimentaţie publică. crării —- T.A.G.C.M. — are, tă unitate să poată prelua mai 1985, orele 17. (1676)
Temperaturile în condiţii cît mai bune • SOŢUL Ioan, fiica An-:
vor li cuprinse spectoratului comercial de doar că la popasul „Poc Faptul că la cantina nr. în afară de aceasta, şi alte dreea aduc călduroase mulţu
şi 15 grade, iar 1 abia de acum înainte ur datorii pe aici. o serie de servicii de ali miri tuturor celor care lc-au
rime între 23 şi stat care, la indicaţia Co nită" trebuie să se dea o mează să se facă izolarea mentaţie publică pe tra fost alături in greaua încer
■ade, izolat mai mitetului executiv al Con rezolvare igienică, o dată Dacă hanul „Bucura" a care pricinuită de încetarea
(Meteorolog de terasei, zugrăvirea exte reuşit pînă acum să-şi seul Haţeg. din viaţă a scumpei lor so
L. Tuţuriga). siliului popular judeţean, pentru totdeauna, grupului rioară şi alte lucrări în in menţină faima datorită ţie si mamă
a organizat o serie de sanitar, care niciodată n-a terior, care o vor scoate simţului gospodăresc al ION CIOCLEI MACINICA MARIANA.