Page 88 - Drumul_socialismului_1985_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 564 ® MARŢI, 28 MAI 1985

TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU INSPECTORATUL SILVIC JUDEŢEAN

HUNEDOARA-DEVA
a examinat, în cadrul unei expoziţii, realizările valorifică prin ocoalele silvice Orâştie şi Haţeg

coşuri de răchită cojită şi necojită pentru spia-
k
domeniul utilizării surselor neclasice de energie ţă (legume, fructe).

şi perspectivele extinderii acestora în viitor
CENTRUL SANITAR ANTIEPIDEMIC
(Urmare din pag. 1) sînt prezentate marile re­ lerarea antrenării surselor Conducătorul partidului şi
zerve pe care le deţin re­ noi şi refolosibile în cir­ statului nostru a subliniat face cunoscut câ pînă la 31 mai 1985, are loc
gice din toate ramurile in. sursele energetice refolosi- cuitul economic, pentru în discuţia avută cU specia­
dustrialc, precum şi pen­ bile. Pe baza soluţiilor e- creşterea ponderii lor în liştii, cu conducătorii mi­ campania de vaccinare şi revaccinare poliomie-
tru uz menajer. laborate de specialişti din balanţa energetică a ţării, nisterelor, cu celelalte ca­ litică a copiilor născuţi între 1 februarie 1984
In domeniul valorificării diverse sectoare ale acti­ în acest sens a fost elabo­ dre prezente la această a-
energiei vîntului, s-a arătat vităţii industriale, 'la sfîr- rat un program cuprinză­ naliză, că cea mai impor­ — 31 iulie 1984 şi 1 august 1984 — 31 martie
că rezultatele obţinute în şitul viitorului plan cinci­ tor pentru perioada 1986— tantă sursă dc sporire a 1985.
direcţia utilizării lui la a- nal gradul de valorificare 1990, care urmează să fie cantităţilor de energie o
sigurarea apei necesare fer­ a acestora va atinge peste completat şi definitivat pe formează ridicarea randa­ , P Ă R I N Ţ I !
melor zootehnice si gospo­ 90 la sută. Studiile elabo­ baza orientărilor şi indica­ mentului instalaţiilor care
dăriilor individuale sînt, rate pînă acum scot în c- ţiilor date de secretarul ge. produc energie, precum şi Prezentaţi-vă cu copiii la nivelul dispensarului
de asemenea, deosebit de videnţă deosebit do preg­ neral al partidului cu pri­ a celor tehnologice, cu deo­
promiţătoare. Acum se ac­ nant importantele rezerve lejul vizitării expoziţiei. sebire în acele sectoare teritorial în perioada arătată mai sus pentru
ţionează pentru realizarea de energie existente, în­ Secretarul general al mari consumatoare de e- vaccinare.
unor turbine de vînt de deosebi în industrie, care partidului a apreciat aten­ nergie electrică, introdu­
putere medie şi mare, ca­ nu sînt puse suficient în ţia deosebită acordată de cerii unor tehnologii noi,
re să poată fi racordate la valoare. Semnificativ în Consiliul Naţional pentru moderne, reducerea conti­
sistemul energetic naţio­ acest sens este faptul că ştiinţă şi Tehnologie cerce­ nuă a consumurilor pro­
nal, primele instalaţii de pentru 17 localităţi din ţa­ tării şi ingineriei tehnolo­ prii, pierderilor de ener­ GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
acest fel urmînd să fie am­ ră consumul de combusti­ gice menite să dezvolte gie în sistemele de trans­ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
plasate în zona Deltei Du­ bili necesari pentru încăl­ sursele noi şi refolosibile port al acesteia, extinde­
nării. zirea locuinţelor şi a apei de energie. S-a evidenţiat, rea domeniilor de utiliza­ Şl LOCATIVĂ HUNEDOARA-DEVA
Expoziţia pune în evi­ menajere poate fi asigurat de asemenea, aportul spe­ re a energiei solare şi
denţă, de asemenea, avan­ prin valorificarea resurse­ cialiştilor din diverse uni­ transformarea în energie str. V. I. Lenin nr. 6
tajele utilizării apelor geo- lor refolosibile existente în tăţi de cercetare şi produc­ electrică, evaluarea pe
termale ca agent termic în unităţile industriale din a- ţie aparţinînd ministerelor plan naţional a surselor ÎNCADREAZĂ URGENT -
unele ramuri industriale, ceste localităţi, iar în peste economice precum şi de apte să producă biogaz şi • zidari
precum şi pentru încălzi­ 120 oraşe valorificarea re­ organele de partid şi, de crearea posibilităţilor teh­
rea locuinţelor, a unor spa­ surselor refolosibile poate stat în direcţia realizării nologice pentru obţinerea • dulgheri
ţii industriale, zootehnice, acoperi mai mult de ju­ de instalaţii pentru produ­ acestui combustibil. De a- • fierar-betonişti
sere de legume şi construc­ mătate din necesarul de cerea energici din surse semenea, în balanţa ener­
ţii social-culturale. Secre­ combustibili. Se dă ca e- noi, pentru extinderea a- getică a ţării au o impor­ © tîmplari
tarul general al partidului xemplu municipiul Tulcea. plicării acestora, a valo­ tanţă folosirea forţei vîn­ • tinichigii construcţii
este informat că, pe baza Aici, 25 000 de apartamen­ rificării resurselor energe­ tului şi a apelor geoter­
unui brevet românesc, a te pot fi încălzite prin u- tice refolosibile. male. © sudori
început să funcţioneze pri­ tilizarea resurselor energe­ Participanţii la dialogul O muncitori necalificaţi.
ma instalaţie de producere tice rezultate din procesele T o v a r ă ş u l Nicolae de lucru au adresat tova­
ă energiei electrice pe ba­ tehnologice ale întreprin­ Ceauşescu a arătat că re­ răşului Nicolae Ceauşescu
ză de ape geotermale, ca­ derii metalurgice şi a ce­ zultatele ■' obţinute demon­ calde mulţumiri pentru in­
re deja debitează energie lei de alumină, din locali­ strează pe- deplin aportul dicaţiile date, asigurîndu-1
în sistemul naţional. Un tate. important pe care sursele că vor acţiona în continua­
program special prevede Expoziţia ilustrează, prin noi şi refolosibile de ener­ re pentru înfăptuirea în
extinderea acestor instala­ numeroase exemple, rezul­ gie pot să-l aducă la asi­ cele mai buhe condiţii a
ţii. tatele bune obţinute în u- gurarea energiei necesare tuturor obiectivelor care
în continuare a fost a- tilizarea surselor noi şi re­ înfăptuirii programului de privesc utilizarea cu efi­
nalizat programul de rea­ folosibile do energie în ju­ dezvoltare economico-socia- cienţă sporită a surselor
lizare a biogazului în in­ deţele Olt, Argeş, Bihor, lă a ţării, dar există mari noi şi refolosibile de ener­ ^ţipggv---------------------------- .------
stalaţii ' de tip industrial. Cluj, Galaţi, Iaşi, Suceava,- posibilităţi de intensificare gie, în scopul transpunerii
Au fost înfăţişate rezulta­ Timiş şi municipiul Bucu­ a activităţii în acest dome­ exemplare în viaţă, a pre­
tele deosebite obţinute la reşti. Pe baza experienţei niu, .ţinînd seama de imen­ vederilor stabilite de Con­
:
complexe do creştere şi în- acumulate, a hotărârii fer­ sul potenţial de resurse e- gresul al XHI-lea al parti­
grăşare a porcilor de la me a tuturor celor care au nergetice refolosibile exis­ dului, a programului de
Roman, Timişoara şi din atribuţii în acest domeniu tente în toate judeţele ţă­ edificare a societăţii so­
alte judeţe. de activitate se va acţiona rii şi în municipiul Bucu­ cialiste multilateral dezvol­
Intr-un pavilion alăturat cu fermitate pentru acce­ reşti. tate în patria noastră.
I.C.S. MĂRFURI ALIMENTARE
care consemnează rezulta­ dîncirea raporturilor econo­ celor 45 de state membre D E V A
tele acestei vizite. Cele mice dintre cele două sta­ ale consiliului, inclusiv Ro­
două părţi — transmite a- te. mânia. cu sediul în b-dui Dr. P. Groza nr. 30
genţia TASS — şi-au ex­ Discuţiile asupra diferi­
primat convingerea că sem­ VIENA. - La sediul telor probleme aflata pe ' Î N C A D R E A Z Ă
H MOSCOVA. - La în­ narea Acordului cu privire din Viena ai , Organiza­ ordinea de zi a. sesiunii
cheierea vizitei oficiale e- la direcţiile principale ale ţiei Naţiunilor Unite pen­ au evidenţiat importanţa © conducăfot tractorist-rutierisî
fectuate în Uniunea Sovie­ cooperării economice, co­ tru Dezvoltare Industrială pe care toate ţările- O a-
tică de primul ministru in­ merciale şi tehn r co-şti i nţi fi - (O.N.^J.D.L), continuă lu­ cordă industrializării ca
dian, Rajiv Gandhi a fost ce bilaterale pe perioada crările sesiunii Consiliului factor de bază, determi­ Condiţiile de încadrare şi retribuire, conform
dată publicităţii declaraţia pînă în anul 2000 va con­ Dezvoltării Industriale, la nant, al progresului eco­ Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974, repu­
comună sovieto-indiană, tribui la extinderea şi a- care participă delegaţiile nomic şi social.
i blicată.

D I V I Z I A B 3 D I V I Z I A C i l
REZULTATE : Sticla Ariuşul Turda — Au­ Rezultate : Tîrnavele Blaj - Victoria 'Călan
rul Brad Z—1 ; Avintul Reghin — Unirea Alba 1—0 ; Viitorul I.R.A. Cluj-N. - Dacia Orăştie
Mecanica Orăştie — diază o bombă de la 25 m, care ă stabilit ciştigătorul tur­ lulia 4—1 ; „U“ Cluj-Napoca — F.CI.M. U.T..
la care portarul Crecan nu neului a fost cel dintre Şc. Arad 4—1 ; C.F.R. Timişoara — Mureşul Ex­ 3—0 ; I.M.I.X. Agnita — Inter Sibiu 1—0 ; Me­
Minerul Paroseni mai poate face nimic : 3—0. gen. 6 Petroşani şi Şc. gen. plorări Deva 2—1 ; Strungul Arad — Gloria canica Alba — Minerul Şt. Vulcan 3-1 ; Me­
A arbitrat, corect şi auto­
3-0 (1—0)' ritar, it. Pclrcscu (Braşov). 3 Hunedoara. După scorul e- Reşiţa 2—1 ; C.S.M. Reşiţa — Minerul Lupeni canica Orăştie — Minerul Paroseni 3—0 ;
-—li ; Olimpia Satu Mare — Armătura Zalău
gal, 9—9, de la pauză, tinerii
MECANICA : Horvat — Bă- handbalişti din Petroşani — 1—0 ; Gloria Bistriţa — Metalurgistul Cugir Unirea Oc. Sibiului - Metalul Aiud 2-1 ;
Meciul a început cu mingi heanu, Sterie, Dobrău, Toras antrenaţi de prof. Cornelia 1—I) ; Minerul Cavnic — Industria sîrmei C. Minerul Certej - Steaua C.F.R. Cluj-N. 2—0 ;
ele tatonare, echipele icstîn- (Boclea — min. 62), Cistcian, Glierman —, dînd dovadă dc T urzii :i—o. Metalul Sighişoara — Soda O::na MIureş 2- -1.
clu-şi reciproc potenţialul. In Ilaţegan (Gherga — min. 21), o mai bună pregătire tehni­ C L A S A M E N T U L
minutul 2, la un atac al gaz­ Popescu Lucian, Buştiuc, Ve­ că, tactică si disciplinară, au C L A S A M E N ' U L
I
delor, care nu anunţa nimic, sa, Opreseu. clştigat cu 14—11. Pe locul 2 1 . „U" Cluj-N. 28 18 8 2 59-17 44
Vesa, un talentat tehnician, MINERUL : Crecan — Vină- s-a clasat Şc. gen. 3 Hune­ 2. Gloria Bistriţa 28 15 6 7 48-20 36 1 . Mecanica Orăştie 25 15 5 5 43-18 35
primeşte o minge în apropie­ toru (Matula — min. 67), Le- doara, iar pe locul 3 — Şc. 3. C.S.M. Reşiţa 28 12 6 10 30-28 30 2. Minerul Paroşeni 25 15 5 5 34-21 35
rea porţii lui Crecan şi, prin- lcşan, Ispir, Iordache, Biizdu- gen. 6 Deva.
ir-o execuţie tehnică de rară ga, Păuna, Bîrsan, Baltaru, Turneul de fete* a stabilit 4. Strungul Arad 28 14 2 12 34-37 30 3.Viitorul I.R.A. C.-N. 25 13 4 8 35-23 30
fineţe, înscrie : 1—0 pentru Stanei (Boloş — min. 46), Ilă- cîştigătoarca la golaveraj, me­ 5. Armătura Zalău 28 13 3 12 42-34 29 4. Metalul Aiud 25 8 9 8 28-23 25
gazde. După acest gol, care dăran. (IACOB SIMINIE, co­ ciul direct dintre Şc. gen. 3 6 . Aurul Brad 28 12 5 11 32-28 29 5. I.M.I.X. Agnita 25 12 1 12 33-31 25
a fost ca un duş rece pentru respondent). Lupeni şi Şc. gen. 9 Hune­ 7. Minerul Lupeni 28 12 4 12 41-48 28 6. Dacia Orăştie 25 11 3 11 38-37 25
oaspeţi, aceştia ies la atac, doara lerminîndu-se la egali­
dar apărarea gazdelor, cu Cupa „Pionierul" tate 9—9. Deci, pe locul 1 8. Olimpia S. Mare 28 10 7 11 43-35 27 7. Minerul Certej 25 10 4 11 27-39 24
Dobrău în prim-plan şi, v în la handbal Şc. gen. 3 Lupeni, locul 2 — 9. C.F.R. Timişoara 28 11 5 12 35-30 27 8. Minerul Şt. Vulcan 25 9 5 11 45-32 23
ultimă instanţă, portarul Hor- Simbătă, 25 mai 1985, in mu­ Şc. gen. 9 Hunedoara, locul 9. Unirea Oc. Sib. 25 8 7 10 33-39 23
vat, resping totul. nicipiul Hunedoara — care, 3 — Şc. gen. 3 Deva. 10. Minerul Cavnic 28 12 3 13 57-53 27
Pauza este un bun sfătui­ ca întotdeauna, a fost gazdă Dintre tinerii handbalişti 11. Mureşul Deva 28 9 9 10 35-31 27 10. Soda Oc. Mureş 25 10 3 12 29-37 23
tor pentru gazde, care în par­ primitoare pentru competiţii­ s-au remarcat : Simona Suba 12. Avintul Reghin 28 11 5 12 32-32 27 11. Victoria Călan 25 10 3 12 31-43 23
tea a doua profită de avan­ le dotate cu Cupa „Pionie­ (Şc. gen. 3 Lupeni) şi Lumi­ 13. F.C.M. U.T.A. 28 12 3 13 37-41 27 12. Steaua C.F.R. C.-N. 25 10 2 13 31-23 22
niţa Rotar (Şc. gen. 9 Hune­
tajul vîntului şi-şi masează rul" — s-a desfăşurat, în or­ doara), Laurcnţiu Grigorc, 13. Inter Sibiu 25 9 4 12 20-25 22
oaspeţii în propriul teren. Cu ganizarea Consiliului judeţean 14. Unirea Alba lulia 28 12 3 13 33-49 27
toate acestea oaspeţii trec pe al Organizaţiei pionierilor, Horaţiu Pricop, Alin Morar 15. Metalurgistul Cugir 28 9 6 13 31-35 24 14. Metalul Sighişoara 25 9 4 12 25-34 22
(Şc. gen. 6 Petroşani), Florin
lingă egalare în minutele 52 Inspectoratului şcolar judeţean Buicu (Şc. gen. 3 Hunedoara) 16. Sticla Turda 28 9 6 13 24-46 24 15. Mecanica Alba 25 9 4 12 33-46 22
şi 66, cînd Horvat apără mi­ şi C.J.E.F.S. — etapa jude-
raculos mingi-goluri gata fă­ ţeâhă a Campionatului şcoli­ şi Ovidiu Şoica (Şc. gen. G 17. Gloria Reşiţa 28 10 2 16 27-57 22 16, Tîrnavele Blaj 25 8 5 12 19-35 21
cute. In min. 67, acelaşi Vesa lor generale la handbal. Deva), elevi care ar trebui să 18. Industria sîrmei 28 7 5 16 26-45 19 Etapa viitoare : Victoria Călan — Meca­
îl învinge clin nou pe porta­ Turneul dc la Hunedoara a se bucure de atenţia antre­ ETAPA VIITOARE : Aurul Brad — „U“ nica Alba ; Min. Şt. Vulcan — Soda Oc.
rul oaspeţilor. Tot Vesa în adus la startul competiţiei e- norilor cluburilor sportive şco­ Cluj-Napoca ; Mureşul Explorări Deva — Sti­
minutul 72 trage puternic de cliipele de fete de Ia Şc. gen. lare. cla Arieşul Turda ; Unirea Alba lulia — Glo­ Mureş ; Dacia Orăştie — Met. Sighişoara ;
la marginea careului de 1G o Lupeni, Şc. gen. 9 Hune­ Echipele Şc. gen. 3 Lupeni ria Reşiţa ; C.S.M. Reşiţa — Minerul Cavnic ; Unirea Oc. Sib. — Tîrnavele Blaj ; Metalul
metri, dar portarul echipei doara şi Şc. gen. 3 Deva şi Şi Şc. gen. 6 Petroşani vor F.C.M. U.T.A. — Avintul Reghin ; Armătura Aiud - Viitorul I.R.A. Cluj-N. ; Minerul Pa-
oaspete apără. Presiunea gaz­ de băieţi de la Şc. gen. nr. 6 reprezenta judeţul nostru la Zalău — Gloria Bistriţa ; Metalurgistul Cugir
delor, încurajate frenetic dc Petroşani, Şc. gen. 3 Hune­ etapa interjudeţeană de la Ti­ — Olimpia Satu Mare ; Industria sîrmei Cîm- roşeni — I.M.I.X. Agnita ; Steaua CF.R.
public, continuă şi în ultimul doara şi Şc. gen. 6 Deva. mişoara. pia Turzii — C.F.R. Timişoara ; Minerul Lu­ Cluj-N. — Mecanica Orăştie ; Inter Sibiu -
minut de joc, Cistcian expe­ în turneul de băieţi, meciul Prof. GELU MINIŞCA peni — strungul Arad. Minerul Certej.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocleii Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. |_mogşJ
REDACŢIA ŞI ADMINISTRATIAi 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoanei 11275, 12157, 11585, Telexi 72288. TIPAPvUfti Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 257.