Page 89 - Drumul_socialismului_1985_05

U4Â m

VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A

TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

In republica democrată oermană

OASPEŢI Al DISTRICTULUI ERFURT
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. în cursul zilei de mier­ cu drapelele dc stat ale de maşini, străbătînd un
curi, tovarăşul Nicolae României şi R.D. Germane. traseu ce trece printr-o
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Ceauşescu, secretar general Pe frontispiciul aerogării zonă pitorească, s-a îndrep­
al Partidului Comunist Ro­ se aflau portretele tovară­ tat spre oraşul Erfurt. Mii
mân, preşedintele Republi­ şilor Nicolae Ceauşescu şi de locuitori ai oraşului au
cii Socialiste România, în­ Erich Honecker. ieşit pe bulevarde şi străzi,
Anul XXXVII, nr. 8 566 JOI, 30 MAI 1985 4 pagini - 50 bani soţit de tovarăşul Erich T o v a r ă ş u l Nicolae împodobite sărbătoreşte, în
Honecker, secretar general Ceauşescu, membrii delo. întîmpinarea tovarăşului
al Comitetului Central al gaţiei de partid şi de stat Nicolae Ceauşescu, tovară­
Partidului Socialist Unit din române au fost salutaţi şului Erich Honecker, a
Asimilarea noilor mărci şi creşterea Germania, preşedintele Con­ călduros pe meleagurile membrilor delegaţiei de
siliului de Stat al R.D.
partid şi de stat române.
Germane, a fost oaspete străvechi ale Turingici, în La Comitetul districtual
care este situată regiunea
producţiei de oţel—două „paralele" al districtului şi oraşului Erfurt. Erfurt al P.S.U.G., tovară­
Erfurt,, unul dintre cele Miile de locuitori din şul Gei'hard Muller, prim-
care se întîlnesc într-un punct: O.E. II mai vechi şi puternice cen­ Erfurt şi din localităţile trictual Erfurt al P.S.U.G.,
secretar al Comitetului dis­
tre economice şi culturale
ale R.D. Germane. învecinate, aflaţi pe aero­ după ce a adresat tovară­
port, au manifestat cu căl­
Deşi la Oţelăria electri­ rilor, cît şi ponderea celor mentale de oţeluri, asimi­ La vizită au participat dură pentru prietenia din­ şilor Nicolae Ceauşescu şi
că li clin C.S. Hunedoa­ din grupele superioare, cu larea rapidă a unor noi membrii delegaţiei române tre popoarele celor două Erich Honecker călduroase
ra, profesia „majoritară" alte cuvinte, calitatea pro­ mărci pentru industriile de partid şi de stat, pre­ ţări socialiste, exprimîn- urări de bun venit în nu­
estei în mod firesc, cea de ducţiei. „Aceasta — preci­ de vîrf ale ţării". cum şi reprezentanţi ai du-.şi sentimentele de sti­ mele Comitetului distric­
oţclar, primul om ce ne za maistrul principal Nico- Ioan Bordeanu şi Vasile conducerii de partid şi de mă şi preţuire faţă de con­ tual, al oamenilor muncii
iese în cale este un elec­ lae Avramescu, coordona­ Tripon, de la pregătirea stat a R.D. Germane. ducătorul partidului şi sta­ din această parte a ţării.
trician: Ovidiu Uncuţ. Cu torul activităţii la elabora. materialelor pentru şarjă, Aeroportul din Erfurt tului nostru.
palmele mînjite parcă de re, pe toate schimburile — Constantin Mazilu şi Ilie era împodobit sărbătoreşte De la aeroport, coloana (Continuare în pag. a 4-a)
toate cămăşile cablurilor, presupune o pregătire te­ Florea, de la elaborare, o-
iar faţa numai de ale lu­ meinică şi o atenţie spori­ ţclarii Gheorghe Prenciu,
minii (aşa cum îi stă bine tă, îndeosebi în ce priveş­ Ioan Lupşan, Marius Po- VIZITĂ LA COMBINATUL „HERBERT WARNKE"
unui tînăr care „înfruntă" te elaborarea, care durea­ pescu, Petru Brăneş, Ro-
viaţa cu pieptul salopetei irUE T o v a r ă ş u l Nicolae ducători de partid şi de lectivul combinatului şi
de numai un an), Uncuţ E n3EF 1 1. Ceauşescu şi tovarăşul stat. cele ale unor întreprin­
n i
ne-a declarat: „Chiar mai M LGJ AN DE TRECERE IN CINCINALUL VIITORIn Erich Honecker au vizitat, Au fost aliniate forma­ deri româneşti.
înainte am terminat de re­ miercuri după-amiază, com­ ţiuni de luptă — unităţi în continuare au fost vi.
parat o funie electrică la mulus Lung, Ilie Dobrotă, binatul „Herbert Warnke", armate ale clasei munci­ zitate principalele secţii
transfercarul nr. 2. Timp? ză şi tirnp mai mult. Aş Răducanu Popa şi Valen­ obiectiv ilustrativ" pentru toare. de producţie ale combi­
Este o lucrare uşoară, nu putea cita, aici, oţelurile tin Hârăngău, de la tur- dezvoltarea industrială a Apoi tovărăşii Nicolae natului.
mi-a luat nici zece minute. aliate. Ea fel de pretenţioa­ nare-pregătire, sînt doar districtului Erfurt. Oame­ Ceauşescu şi Erich IIo- , ★
Noi, cei de la întreţinere, se sînt însă şi altele, de cîţiva dintre fruntaşii oţe- nii muncii din combinat necker au trecut în revistă în onoarea tovarăşului
pildă cele necalmate pen­
avem permanent grijă ca tru deştinaţia lor, indus­ lăriei. Faptele lor de mun­ i-au întîmpinat pe înalţii formaţiunea de luptă. Nicolae Ceauşescu, secre­
toate utilajele să funcţio­ că s-au materializat în oaspeţi cu aclamaţii entu­ Directorul general al tar general al Partidului
neze normal, să producă trială. Din ele se fabrică creşterile fizice de produc­ ziaste, scandînd lozinci combinatului i-a informat Comunist Român, pre­
oţel cît mai mult şi de ca­ jantele autoturismelor. A- ţie înregistrate de la o lu­ pentru prietenia dintre în legătură cu sarcinile im­ şedintele Republicii So­
litate". vem oameni buni şi ne mo­ nă la alta. Luînd ca bază portantului obiectiv indus­ cialiste România, a fost
Acesta este, de fapt, o- bilizăm permanent forţele cantitatea de oţel realiza­ cele două ţări prietene. trial. oferit un dejun de Co­
biectivul nr. 1 al întregu­ pentru a face faţă tuturor tă în ianuarie 1985, pe fe­ Tinere muncitoare au ofe­ El a evidenţiat colabo­ mitetul districtual Erfurt
lui colectiv de la O.E. II: cerinţelor economiei naţio­ bruarie — lună grea în rit flori celor doi con­ rarea rodnică dintre co r al P.S.U.G.
oţel mult şi bun ! De la nale, sarcinilor concrete care oţelăria electrică a
oamenii aflaţi în jurul ce­ formulate de secretarul ge­
lor două cuptoare aflăm neral al partidului, tovară­ funcţionat, din motive ştiu­
că în ultimul timp a cres­ şul Nicolae Ceauşescu, pri­ te, cu intermitenţe — se lizate pînă la forma fi­
cut atît cantitatea oţclu- vind lărgirea gamei sorti- constată un minus de 4187 0 nouă capacitate de producţie: nită (inclusiv aşchierea).
tone oţel. însă începînd
din martie, producţia creş­ forja grea diu C.S. Hunedoara Forja va utiliza la ma­
ximum posibilităţile .ener­
Se impune mobilizarea tuturor te. Chiar pe martie, pro­ getice locale: fiind am­
ducţia obţinută este mai
mare cu 9 459 tone faţă de Forjarea primului lin­ rilor dc oţel aliat şi oţel plasată lingă O.E. II, lin­
forfelor pentru predarea cea din ianuarie şi cu gou dc oţel la uriaşa carbon. Programul de fa­ gourile sînt aduse direct,
presă de 2 000 tf a marcat,
la temperatura minimă
bricaţie prevede forjarea
13 646 tone faţă de reali­
la timp a apartamentelor zările din februarie. în a- ieri, 29 mai 1985, orele a 5 000 tone/an, din care de 700 grade, iar în cup­
10,00, intrarea în funcţiu­
3 500 ţaglc brute forjate
toarele dc încălzire se va
prilie 1985 s-a produs mai
mult oţel decît în luna an­ ne a unui nou obiectiv de pentru construcţia de ma­ folosi gazul de cocscrie.
maximă importanţă pen­
şini şi 1 500 tone piese
repre­
Noul
obiectiv
— Noul este o prezenţă efectivele cu forţă de mun­ terioară cu 4 561 tone.- „Ca­ tru economia judeţului de schimb pentru unită­ zintă o lucrare de pres­
de necontestat pe harta că în structura cerută. racteristica principală a nostru — forja grea din ţile Centralei industriale
municipiului Petroşani. — Concret, tovarăşe di­ producţiei noastre — ne-a C.S. Hunedoara. Această siderurgice Hunedoara. tigiu pentru cei care au
Blocuri moderne, într-o a- rector, cum se acţionează declarat ing. Gheorghe nouă capacitate de pro­ Piesele vor avea un ga­ ctitorit-o — harnicii oa­
lcasă ţinută arhitectonică, pentru a intensifica ritmul Ranga, şeful secţiei O.E. II ducţie va fi folosită la barit impresionant (pînă meni ai muncii din
alte obiective social-cultu- de muncă la viitoarele — o constituie gama sorti­ forjarea • liberă a lingou-' la 25 tone) şi vor fi rea­ I.A.C.R.S. Hunedoara.
rale se ridică în toate lo­ blocuri ? mentală bogată a oţeluri­
calităţile minereşti. V-am — Se munceşte zilnic 11 lor. Astfel, în aprilie am
ruga, tovarăşe inginer Ioan ore. Noi, cei din conduce­ fabricat oţeluri din 8 gru­
Vărăşeţ, directorul A.C.M. rea antreprizei, sîntem pe sortimentale, iar ca nu­ „Vom asigura întregul
Petroşani, să ne spuneţi mare parte din timp pe măr de mărci, peste 70 : TN ZIARUL DE AZI :
cîtc apartamente se con­ şantiere, cu răspunderi din oţel de calitate — 30 necesar de furaje pentru
struiesc pentru mineri a. precise pentru a rezolva la MARIN NEGOIŢÂ H Problemele producţiei
nul acesta ? faţa locului problemele c.>- IU Dezarmare - Pace !
(Continuare în pag. a 2-a) EH Fapte din instanţă stabulaţia 1985-1986“
Ritm si calitate în realizarea
Deşi C.A.P. Pricaz nu
INVESTIŢIILOR deţine suprafeţe prea mari producţia de lapte destinai
fondului dc stat a crescut
de păşuni şi fineţe natu­ cu 400 1.
rale, unitatea a reuşit ca în prezent ferma deţine
MUNICIPIUL PETROŞANI - în anul 1984 să-şi asigure un efectiv total de 634 bo­
— prin buna exploatare a vine, din care 272 sînt vaci
— Avem sarcina să con- re se ivesc, legate mai ru şi juninci. Cum a acţionat
s teu im şi să predăm 1050 seamă dc aprovizionarea pajiştilor naturale, prin
de apartamente, amplasate cu materiale de construc­
în Petroşani, Lupeni, Pc- ţie, respectarea programu­
tcila, Uricani şi Vulcan. lui de lucru, întărirea or­
Cele mai multe în Petro­ dinii şi disciplinei.
şani — 434, apoi în Uri­ — Ştiam că în Valea Jiu­
cani — 254, Petrila — 132, lui există o tradiţie bună
Lupeni — 125. în ceea ce priveşte parti­
— Care este situaţia pre­ ciparea viitorilor locatari
dării ior la zi ? la muncă în sprijinul con­
— Ar fi trebuit să pre­ structorilor. Un anutait cultivarea unor suprafeţe consiliul dc conducere pen­
dăm, de la începutul a- număr de ore, bineînţeles. cu plante dc nutreţ, re­ tru asigurarea şi în acest
nului, conform pianului, — Din păcate, o tradiţie coltarea şi adăpostiroa lor an -a hranei animalelor în
478 dc apartamente.. Dar bună, dar care s-a cam la timp — furajele nece­ cantităţile şi structura pre­
cum în lunile din iarna pierdut pc drum. Viitorii sare, conform balanţei, la văzută prin balanţa fura­
acestui an activitatea noas­ beneficiari de apartamente toate sortimentele. Coope­ jeră ?
tră pe şantiere a fost mult nu mai prestează acele ore rativa n-a cumpărat nici — Cooperativa noastră
restrânsă, am predat doar pe şantier, nu se ocupă un kilogram de furaje, a- deţine 107 ba păşuni şi 5
250 apartamente, situaţie nimeni de organizarea a- cestea ajungînd, cu sufi­ ha fineţe naturale — pre­
care, firesc, nu ne mulţu­ cestei acţiuni. Greutăţi mai cienţă, pînă la ieşirea ani­ ciza Ioan Barbu, preşedin­
meşte. Cauze ar fi mai întîmpinăm şi cu I.T.A. malelor la păşunat, cu tele unităţii. Pentru a ob­
multe, dar nu de justifi­ Deva, care nu întotdeauna toate că iarna s-a prelun­ ţine de pe ele o producţie
cări este nevoie pe şantie­ asigură un transport ope­ git cu mult peste aşteptări. bogată de furaje am cură­
re, ci do o mobilizare to­ rativ al materialelor de Majoritatea animalelor au ţat şi fertilizat în această
tală, de eforturi stăruitoa­ construcţie. Uneori şi ca­ ieşit din iarnă într-o stare primăvară întreaga supra­
re pentru a grăbi ritmul litatea prefabricatelor este fiziologică corespunzătoare, faţă, pregătind-o pentru
construcţiilor. Ducem lipsă nccorespunzătoarc, ca şi a iar după scoaterea lor la păşunat. Ca urmare, în
dc zidari, dulgheri, fierari- agregatelor de balastieră. S.M.A. Ilia. Mecanicul Erai lian Capelini, linul dintre cci păşune, producţia do lapte
mai vechi şi mai bine pregătiţi muncitori din unitate, sur­
betonişti, instalatori. Am GH. I. NEGREA prins în timpul reparării varia torului — bătător de Ia o a început să crească dc la MIRCEA LEPÂDATU
trimis delegaţi în ţară şi combină „Gloria". Foto N. GHEORGHIU o zi la alta. Numai în ul­
sperăm să no completăm (Continuare în pag. a 2-a) tima decadă, de exemplu, (Continuare în pag. a 2-a)