Page 9 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 9
' - S S S s i
ieoi
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VĂ! Vizita în tara noastră
a preşedintelui Republicii Nicaragua,
Cs§j
Daniel Ortega Saavedra
SOSIREA CONVORBIRI OFICIALE
ÎN CAPITALĂ Tovarăşul Nicolae vorbirile cu preşedintele
(MUSMIIL Vineri, 3 mai, a sosit la Ceauşescu, preşedintele Re Nicolae Ceauşescu vor re
ORGAM AL CDMITETUtUi^JUDEŢEAN HUNEDOARA AL Bucureşti, Daniel Ortega publicii Socialiste România, prezenta o contribuţie im
portantă la întărirea şi ex
a avut, vineri după-amia-
Saavedra, preşedintele Re ză, la Snagov, convorbiri tinderea cooperării bilate
S I A L C O R I S i l i U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N publicii Nicaragua, care, cu Daniel Ortega Saavedra, rale, la eforturile între
în fruntea unei delegaţii preşedintele Republicii Ni prinse pe plan internaţio
oficiale, efectuează o vi caragua. nal în vederea edificării
zită de lucru în ţara La convorbiri, au parti unui climat de pace, se
Anul XXXVII, nr. 8 544 SIMBATA, 4 MAI 1985 4 pagini — 50 bani noastră. cipat persoane oficiale curitate, colaborare şi în
Pe aeroportul Otopeni, române şi nicaraguane. ţelegere între naţiuni.
unde au fost arborate dra în cursul convorbirii a
Tovarăşul Nicolae fost exprimată satisfacţia
O etapă nouă, superioară, pelele de stat ale Republi Ceauşescu a salutat pe faţă de dezvoltarea relaţii
membrii delegaţiei oficiale
cii Nicaragua şi Republicii
lor economice şi politice
Socialiste România, oaspeţii a Republicii Nicaragua şi dintre ţările noastre
a întrecerii socialiste au fost salutaţi de tova a subliniat că actuala vizită în perioada care a trecut
constituie o nouă expresie
răşul Constantin Dăscă- de la victoria revoluţiei
a relaţiilor prieteneşti sta populare în Nicaragua şi
lescu, membru al Comite tornicite între ţările şi po
Majoritatea colectivelor de dului, tovarăşul Nicolae cînd vom sărbători 41 de ani au fost discutate probleme
muncă din unităţile indus Ceauşescu,. privind perfecţio de la acel fierbinte August tului Politic Executiv al poarele noastre. privind intensificarea co
triale ale judeţului, invingind narea întregii producţii ma 1944, început de eră nouă C. C. al P.C.R., prim-mi- Preşedintele Daniel Or laborării politice şi eco
în bună măsură greutăţile teriale, ridicarea nivelulu pentru ţara noastră. Dar nistru al Guvernului Re tega Saavedra a mulţumit nomice româno—nicara
cauzate de iarna extrem de tehnic şi calitativ al produ pentru ca acel bilanţ să fie publicii Socialiste Româ călduros pentru posibilita guane.
aspră de la începutul anu selor şi creşterea neconteni cît mai rodnic, se impune o nia, de alte persoane ofi tea de a vizita România Preşedintele Daniel Or
lui, şi-au intensificat, cu fie tă a eficienţei economice mobilizare exemplară în pro şi şi-a manifestat încrede tega Saavedra a dat o înal
care zi, eforturile şi preocu colective de muncă hunedo ducţie a tuturor colectivelor ciale. rea că întîlnirea şi con- tă apreciere politicii ex
pările în producţie, au ri rene cum sînt C.T.E. Mintia de muncă. Cele care au rea terne dinamice, consecven
dicat continuu ştacheta în I.C. Orăştie, I.P.E.G. Deva lizări bune pe patru luni să OASPEŢI Al COOPERATIVEI te a României în direcţia
trecerii socialiste şi au ob E.M. Mintia-Veţel, situate pe continue la aceleaşi cote soluţionării pe cale paşni
ţinut o serie de rezultate locuri fruntaşe în întrecerea superioare eforturile în pro AGRICOLE DE PRODUCŢIE că. prin tratative, a dife
bune, pe care le-au rapor socialistă pe ţară în primul ducţie şi să amplifice necon rendelor dintre state, pro
tat cu mîndrie în cinstea zilei trimestru al anului, s-au pre tenit succesele obţinute pî- DIN COMUNA AFUMAŢI movării unei politici Ie
dialog, de pace, înţelegere
de 1 Mai — sărbătoarea so zentat la sărbătoarea muncii nă acum, iar celelalte să-şi şi colaborare între naţiuni.
lidarităţii internaţionale a cu succese remarcabile în intensifice ritmurile muncii, In cursul zilei de vineri, exprimat satisfacţia pentru
celor ce muncesc. De men producţie. Realizări deosebite pentru a recupera neîntîrziat Daniel Ortega Saavedra, pre prilejul de a cunoaşte mo In acelaşi timp. el a mul
ţionat spiritul de angajare au raportat, pe patru luni restanţele pe care le mai şedintele Republicii Nica dul de organizare a acti ţumit pentru solidaritatea
manifestată consecvent de
şi de responsabilitate patrio din acest an, şi minerii de au şi a realiza produse su ragua, a vizitat Cooperativa vităţii cooperativei şi a
tică al oamenilor muncii din la Paroşeni şi Lonea, cei de plimentare, de nivel tehnic felicitat pe ţăranii coope România cu lupta poporu
lui din Nicaragua, pentru
judeţul nostru, în toate sfe la Deva şi Muncel, construc ridicat şi cu maximă efi agricolă de producţie din apărarea independenţei si
rele activităţii productive, torii de maşini şi utilaje mi cienţă. comuna Afumaţi, Sectorul ratori din Afumaţi pentru suveranităţii naţionale,
pentru a asigura economiei nîere din Petroşani şi Crişcior Sarcini mari, importante, agricol Ilfov. realizările obţinute, le-a pentru dezvoltarea econo-
naţionale cantităţi tot mai colectivele I.P.S.R.U.E.E.M. Pe stau în continuare în faţa In timpul vizitei, pre adresat un salut călduros
mari de produse necesare troşani, I.C.I.T.P.L.C.I.M. De minerilor din Valea Jiului, ca din partea sa, a membrilor (Continuare in pag o o-a)
dezvoltării sale multilaterale : va, I.M. Orăştie, I.C. Vulcan şi a celor din Poiana Ruscăi şedintele nicaragUan şi-a delegaţiei nicaraguane.
cărbune cocsificabil şi ener ale laminoarelor de 800 mm şi Ţara Zarandului, pentru
getic, energie electrică, mi şi de sîrmă nr. 1 din cadrul că, se ştie, înregistrează încă ÎN ZIARUL DE AZI :
nereuri de fier, cuprifere şi C.S. Hunedoara, care încheie restanţe, iar ţara are nevoie
complexe, fontă, oţel şi la astfel pe locuri de frunte de cantităţi sporite de ma B E P O C A NICOLAE 40 de ani de la victoria asupra fascismului
minate, ciment şi alte mate prima etapă a întrecerii so terii prime şi resurse ener CEAUŞESCU - epoca
riale de construcţii, produse cialiste din acest ultim an getice. De asemenea, ritmu marilor împliniri socia
chimice, lemn şi mobilier al cincinalului. rile bune de lucru şi rezul liste
din lemn, bunuri de larg S-a finalizat, deci, o etapă tatele pozitive din luna a- „Cîntarea României" —
consum. de muncă din 1985, începe prilie trebuie consolidate, ctitorie spirituală care Contribuţia populaţiei iudetuui
Acţionînd în spiritul o- alta mai avîntată, mai sus amplificate de către siderur- sporeşte corola de
rientărilor şi indicaţiilor date ţinută, al cărei bilanţ îl vom frumuseţi a patriei
de secretarul general al parti face peste circa patru luni, (Continuare în pag. a 3-a) Hunedoara la susţinerea
Simpozion ştiinţific CAMPANIA AGRICOt 0S WtIMAVÂSS efortului României in războiul
CONSACRAT ANIVERSĂRII A 40 DE ANI
DE LA VICTORIA ASUPRA FASCISMULUI Mobilizare susţinută la executarea antihitlerist (II)
SI SĂRBĂTORIRII ZILEI INDEPENDENŢEI tuturor - lucrărilor pe ogoare! încă în primele zile ale
ROMÂNIEI anului 1945 în presa lo
cală a apărut articolul
La Petroşani, în sala pal la Institutul de Eco In această perioadă se efectueze distrugerea semnificativ intitulat :
Teatrului de stat a avut nomie Socialistă, dr. Iulian este necesar ca lu manuală a buruienilor pen „Totul pentru front, totul
loc ieri un simpozion ştiin Dănescu, director ştiinţific crătorii ogoarelor să acţio tru a evita dijmuirea re pentru victorie", semnat
ţific consacrat aniversării al Institutului de Economie neze cu răspundere deo coltei. Legumicultorii au de prefectul judeţului —
a 40 de ani de la victoria Mondială, Iulian Costescu, sebită, pentru efectuarea datoi’ia să asigure, pe lin comunistul AUgustin Al-
asupra fascismului şi săr director general al Combi în cele mai bune condiţii gă buna îngrijire a răsa măşan — în caro, adro-
bătoririi Zilei independen natului minier Valea Jiu a lucrărilor aflate la or durilor ce urmează să fie .sîndu-se populaţiei, se
ţei României. lui. dinea zilei. între acestea, plantate în cîmp, întreţine spunea : „Noi, în judeţul
La simpozion, organizat Comunicările prezentate un loc prioritar îl ocupă rea exemplară a culturi Hunedoara am fost scu
de Comitetul judeţean Hu au subliniat pe larg con ÎNTREŢINEREA CULTU lor, recoltarea şi valorifi tiţi de urgia nimicitoare
nedoara al P.C.R. şi Insti tribuţia României la înfrîn- RILOR, respectiv realiza carea eficientă a legume- a căminelor noastre de
tutul Central de Cercetări gerea Germaniei hitleriste rea pra.şilelor manuale şi lor-vcrdeţuri. către hoardele hitleriste.
Economice din Bucureşti, în cel de al II-lca război mecanice la sfeclă, legu O altă acţiune căreia Am rămas cu toţii la ve
au participat activişti de mondial, vocaţia de pace a me şi cartofi. Deoarece trebuie să i se acorde gri trele noastre... Sîntem la
partid şi de stat, repre poporului român, a secre precipitaţiile abundente jă sporită este RECOLTA adăpost. Sîntem într-o si
zentanţi ai organizaţiilor tarului general al partidu din ultima perioadă au fa REA FURAJELOR MASA tuaţie fericită faţă de iu
de masă şi obşteşti, cadre lui, tovarăşul Nicolae vorizat creşterea gradului VERDE pentru însilozare bita noastră Moldovă şi
de conducere din întreprin Ceauşescu, concepţia pre de îmburuienare a culturi sau hrănirea zilnică a ani Ardealul nostru scump de retul român trebuie să
derile miniere şi din alte şedintelui României pri lor, se impune trecerea malelor, eliberarea opera Nord, unde fraţii noştri contribuie cu toată forţa
unităţi economice din Va vind dezvoltarea economi- neîntîrziată la aplicarea tivă a suprafeţelor res au avut aşa de mult de la lupta pentru înfrînge-
lea Jiului, din învăţămînt, co-socială a ţării, înfăp prăşitului manual, fără a pective, pregătirea şi însă- suferit. A da pentru ar rea definitivă a Germa
cercetare şi cultură, nu tuirile oamenilor muncii aştepta zvîntarea peste tot mînţarea lor cu porumb. mată nu este o datorie niei hitleriste... întreg ti
meroşi oameni ai muncii. hunedoreni în anii con a terenului pentru a per Succesul în efectuarea impusă, este o cinste care neretul trebuie să se con
In cadrul lucrărilor sim strucţiei socialiste, trăsă mite intrarea cu tractoa volumului sporit de lucrări ni se face...". sidere mobilizat... Asta
pozionului au prezentat turile esenţiale ale • dez rele în cîmp la praşila pe ogoare este hotărîtor Populaţia a răspuns en înseamnă că nu numai pe
comunicări tovarăşii Radu voltării industriei româ mecanică. Atenţie maximă condiţionat de buna orga tuziast apelului. Munci froni. dar şi în spatele
Bălan, prlm-secretar al neşti în ultimele patru să fie acordată calităţii nizare a muncii în fiecare torii de la Uzinele de fier frontului, tineretul să-şi
Comitetului judeţean Hu decenii, aportul ştiinţei ca praşilelor, urmărind men unitate, de mobilizarea din Hunedoara şi alţi ce facă datoria ca soldat al
nedoara al P.C.R., pre forţă de producţie a dez ţinerea densităţii corespun tuturor cooperatorilor şi tăţeni din acest oraş au luptei contra fascismului".
şedintele Comitetului exe voltării societăţii româ zătoare de plante la hec mecanizatorilor pentru fo donat suma de 2 500 000 La acţiunile de spriji
cutiv al Consiliului popu neşti, sporirea eficienţei losirea din plin a fiecărei lei destinată văduvelor şi nire materială şi politico-
lar judeţean, prof. dr. Barbu economice, schimbările ca tar. De asemenea, în la ore, acţionîndu-se cu în orfanilor de război în ca morală a frontului tine
Petrescu, director general litative în dezvoltarea ba nurile de cereale păioase, tregul potenţial de forţe drul „Săptămînii Ardea retul hunedorean şi-a a-
al Institutului Central de zei tehnico-materiale în unde nu s-a putut face şi mijloace mecanizate şi lului şi Moldovei" şi dus contribuţia cu înflă
Cercetări Economice, dr. mineritul Văii Jiului în încă erbicidarea, se cere să în ferestrele dintre ploi. 800 000 lei pentru răniţii cărare patriotică. La Hu
Mircea Valea, muzeograf „Epoca Nicolae Ceauşescu", din spitale. Muncitorii din nedoara. la întrunirea or
principal la Muzeul jude participarea României la Ghclari au donat aproape ganizaţiei U.TC., din 23
ţean Deva, Vasile Ionaş, circuitul economic mon Ţărani cooperatori, mecanizatori un milion de lei, cei do martie 1945. un număr de
arhivist principal la Arhi dial. şi specialişti ai ogoarelor ! la minele aparţinătoare 450 tineri muncitori au
vele Statului Deva, Gheor- Simpozionul de la Petro societăţii „MICA" Brad. au anunţat hotărîrea lor
ghe Dobre, cercetător ştiin şani s-a înscris ca o ma suma do 1 538 082 lei etc. de a dona, pentru nevoile
ţific la Institutul de Eco nifestare de prestigiu în Asiguraţi întreţinerea în cele mai bune con Un mare ecou nu stîrnit armatei române care luptă
nomie Socialistă, dr. şirul acţiunilor politico- diţii a culturilor de prâşitoare şi pâioase. Nu în rîndurile tineretului şi pentru front, salariul cu
ing. Corneliu Russu, direc educative care au loc în ale întregii populaţii che venit pentru 4 orc de lu
tor al Institutului de Eco aceste zile, în întâmpina precupeţiţi nici un efort, folosiţi cu randament mările lansate. în decem cru.
nomie Industrială, Grigore rea jubileului de 40 de ani maxim timpul favorabil de lucru în cîmp pen brie 1944, de către tova
Gorlan, şef de sector la de la victoria popoarelor răşul Nicolae Ceauşescu Prof. EMERICH HOROVITZ
Institutul de Economie So asupra fascismului şi sărbă tru a obţine recolte sporite de pe toate supra prin intermediul ziarului
cialistă, Gheorghe Zaman, toririi Zilei independenţei feţele şi la toate culturile ! local „Zori noi" : „Tine (Continuare in pag. a 3*a)
cercetător ştiinţific princi României.
