Page 91 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 91
8 566 • JOI, 30 MAI 1985 Pag. 3
DEZARMARE-PACE ! Cabinetul de perfecţionare —
RU TIMPUL Ieri, în judeţ, ou luat
/. LIBER sfîrşit manifestările pri
lejuite de „Luna culturii spaţiu adecvat de reprezentare
TÎNĂRA GENERAŢIE SE PRONUNŢĂ HOTĂRÎT cinematografice liunedo-
rene". Ediţia din acest
PENTRU VIITORUL SENIN AL OMENIRII an a oferit publicului ac a instituţiei şcolare
ţiuni de prestigiu - pre
Fac parte din marele de cununate în cuprinsul Che pentru realizarea dezarmă miere de gală, in ti I n iri
jurnal taşament al milioanelor de mării şi Apelului Frontului rii şi asigurarea unui climat cu apreciaţi oameni de Sistemul modern de în- Prodan ; în lini.aură: Do-
lalitatca in eco- tineri ai României socialiste, Democraţiei şi Unităţii So de pace şi destindere în re cultură şi artă, persona văţâmînt pe cabinete pre ininic Stanca, Ion Dodu Bă
ie sînt un strop al uriaşului cialiste. Şi noi, tinerii Româ laţiile dintre toate ţările lu supune, mai ales acolo unde lan, Tiberiu Utân; in mu
ioul tineretului fluviu care este linăra ge niei socialiste, asemenea în mii. lităţi de prestigiu ale ci spaţiul şcolar permite, or zică: 1. Nicola. Deasupra
program revolu- neraţie a patriei - viitorul nematografiei româneşti ganizarea şi a unui cabi acestei vitrine este menţi
ir, un program tregului popor, vedem în a- Noi, cei ce vom li arti la care s-au adău nut, ca simbol, tabloul pri
inereţii. Trans naţiunii noastre. ceste documente expresia zani ai României viitoare - gat acţiuni cu bogate net de perfecţionare. Aces
la în viată sar- Trecutul, pentru noi, în ta trebuie să , devină, pen mei serii de absolvenţi şl
b şi orientările înaltei răspunderi manifes o patrie a demnităţii, inilo- valenţe educaţionale pe tru instituţia şcolară res profesori ai lieeulu;.
ulate de to seamnă un mănunchi de ani tate de partidul şi statul marginea unor filme ro Cabinetul nostim ue per
iul Nicolae în care creşterea ne-a fost rlloare şi prosperă — avem mâneşti. pectivă, adevăratul spaţiu
şescu, Progra- atent vegheată. nostru, de părintele iubit al datoria să ne alăturăm cu de reprezentare a ei. fecţionare este, în primul
de muncă şi tineretului, tovarăşul Nicolae Dintre ultimele mani Asemenea cabinete re i'înd, locul unde se desfă
a|ie comunistă Prezentul, pentru noi, în toate forţele, cu întreaga festări consemnăm : calei şoară munca cadrelor di
lat de Forumul seamnă minunate condiţii de Ceauşescu, pentru viitorul fiinţă uriaşului şuvoi al iu doscopul tehnico-şti i nţîf i c prezentative sînt puţine în
etului. Dezba- viaţă şi învăţătură, un ca patriei, pentru viitorul ome organizat la sala de apel ţară şi tocmai de aceea do dactice. Dispunem aici, pe
dodiile păcii dru optim de pregătire pen nirii. bitorilor de pace, să facem a întreprinderii miniere rim să prezentăm experien specialităţi, de materialul
metodic cel mai nou pen
ţa noastră în acest dome
rial ştiinţific : tru viitor, o bază trainică Aceste importante docu tot ce ne stă în putinţă Bărbăteni pe marginea
ălătorie In Uni- mente, care poartă pecetea pentru ca realismul, raţiu filmelor „Energii pentru niu. tru documentarea profeso
:s“ (color) pentru proiecte şi visuri în Posibilitatea de a organi rilor, inginerilor, subingi-
turnai. gindirii profund umaniste o nea, luciditatea să triumfe, lumea noastră", „Trei nerilor. şi maiştrilor in
drăzneţe. za un astfel de cabinet la
Eroului Păcii, tovarăşul pentru înlăturarea marilor ipostaze' ale electronicii", Liceul industrial „Aurel structori din şcoală. Şedin
Viitorul, pentru no', vrem „Lumină, sunet, seînteie";
să însemne ducerea mai de Nicolae Ceauşescu, şi care pericole ce planează asu dezbaterea „Oamenii Vlaieu" din Orăştie ne-a ţele catedrelor sc desfă
parte a făcliei cutezanţei, a înmănunchează aspiraţiile de pra prezentului şi viitorului fost oferită de spaţiul şco şoară aici, iar documente
le acestora se păstrează în
lar corespunzător de care
muncii avintate şi spiritului veacuri ale poporului ro intregi! umanităţi. „Luna culturii beneficiem. Cabinetul a fost acest spaţiu.
EŞTI I: 6,00 Ha creator de mari valori ma mân, ne cheamă să ne spu plasat în imediata vecină Fiecare .catedră îşi are
mul dimineţii ; LUCIA FLEGEL, tate a sălii profesorale şi expuse in vitrina ei diplo
rdinea zilei în teriale şi umane ce carac nem răspicat cuvîntul, să elevă, secretar adjunct cinematografice
ă; 7,00 Kadio- terizează poporul român. acţionăm energic, pină nu a fost dotat cu (nobilă r de mele obţinute de elevi la
7,30 Răspundem al comitetului U.T.C., vitrine adecvat. olimpiade, în „Cintarea
r tovarăşului Toate aceste gînduri şi este prea tîrziu, pentru sto Liceul industrial nr. 1 hunedorene" Panoul cu istoricul şcolii, României", la concursurile
reauşescu. Pla- parea cursei înarmărilor, Hunedoara
ilinit integral ; sentimente le-am găsit în ingenios conceput, dă po pe meserii. In vitrine se
ta presei; 8,10 muncii - producători, pro sibilitatea să ai imaginea află permanent expus (şj
melodiilor; 8,00 STRĂLUCITĂ AFIRMARE A UNEI SUPREME VOINŢE - prietari şi beneficiari ai concretă a liceului de la deschis) registrul catedrei,
de ştiri ; 8,05
m 'ascultători- bunurilor materiale şi începuturile sale pînă în Cabinetul de perfecţio
Buletin de ştiri; PACE PENTRU ÎNTREAGA LUME spirituale" urmată de prezent, atît ca spaţii şco nare este, în acelaşi timp
ent folcloric cu proiecţia filmului artistic lare, cit şi ca absolvenţi. şi o expoziţie permanentă
ai Festivalului Chemarea şi Apelul Fron şi durabile, ilustrează voca nindu-ne in mod exemplar
Cintarea Romă- tului Democraţiei şi Unităţii ţia de pace a întregului po sarcinile de plan pe acest „Facerea lumii" în regia O vitrină aparte , cuprinde a şcolii, conţinînd cele
lll Armonii co- lui Gheorghe Vitanidis. publicaţiile foştilor elevi ai mal noi mijloace de învă-
1,00 Buletin de Socialiste, de al căror gene por român. an şi pe întregul cincinal, La cinematograful „Uni liceului, cărţi, reviste, ex ţămînt, material didactie,
5 Sintcm copiii ros conţinut am luat cunoş Comuniştii, toţi oamenii ne sporim aportul la conti
11,35 Publicita- tinţă cu deosebită satisfac nua înflorire a patriei, la rea" din Petroşani a avut trase; unele nume ilustrea machete însoţite de docu
luletin de ştiri; muncii din cadrul „Mecani loc interviul cinematogra ză contribuţii de seamă la mentarea necesară, create
comoara folclo- ţie, reprezintă şi pentru cei cii“ Orăştie îşi exprimă, prin întărirea independenţei şi fic pe tema „Epoca tezaurul ştiinţei şi culturii în ultimul an şi in anul
15 Magazin teh- peste 3 600 de oameni ai fapte, deplina adeziune, suveranităţii sale, la creşte Nicolae Ceauşescu — româneşti în medicină: C. în curs. Aici se expun re
ific; 12,45 A- muncii din întreprinderea profundul ataşament ta în
:ră . radio-tv. ; rea prestigiului internaţional epoca marilor împliniri ale Cărpinişan, I. Baciu, I. zultatele în munca de cer
a F _ 3; 15,00 mecanică Orăştie încă o con demnurile şi chemările se patriei", iar la căminul Albu, V. Secăresc; în mi cetare a profesorilor şcolii.
vers XX; 16,00 firmare a realismului şi şa cretarului general al parti al României socialiste — f o cultural din Clopotivo nerit : Aron Popa ; în con
le şti'-'»: 16,05 r a aflată în primele rînduri
t~ uire — manismului politicii interne dului, preşedintele ţării, to simpozionul „Comunistul strucţii: V. Izdrăilă, O. Mîr- Prof. PETRU BACIU
joat, ,,25 Ra.- şi externe a partidului şi sta varăşul Nicolae Ceauşescu, ale luptei pentru pace, co - militant revoluţionar, şu, N. Voina; în fizică: C. Liceul industrial j
economică; 16,55 laborare şi bună înţelegere model al noii personalităţi Sîinion; în agronomie F. „Aurel Vlaieu* f
odicului; 17,00 tului nostru, îndreptată per de a face tot ce depinde
î ştiri; 17,05 Po- manent spre promovarea in de noi pentru asigurarea intre ţările de pe continen umane". Au fost proiec Roşu; istorici: acad. D Orăştie
stră; 17,35 Te tate filmele : „România
le cînt, patria relaţiile dintre toate statele cerinţei fundamentale a epo tul european, din Întreaga — ţara mea", „Oameni şi
ogram muzical; lumii a prieteniei, colaboră cii noastre — oprirea cursei lume. Sărbătorirea Anului Internaţional
e scrii: * Ra- rii, destinderii şi păcii. înarmărilor şi adoptarea u- fapte comuniste", „Româ
* Revista in- nia deceniului IX", „Al al Tineretului în liceele hunedorene
lă radio; 18,30 Elaborate pe baza con nor măsuri concrete de dez RADU TRUFAŞ, patriei erou între eroi".
clu; 22,00 O zi cepţiei revoluţionare a tova armare, în primul rind de secretarul în ultima zi, cinemato Pentru perioada 27 mai — dezvoltarea României so
i; 23,00 Bijute 2 iunie a.c.. Consiliul ju cialiste pe drumul progre
rie — pagini din răşului Nicolae Ceauşescu, dezarmare nucleară. Noi, comitetului de partid graful „Modern" din Hu deţean al elevilor, din ca sului şi bunăstării" ; dez
Cavalerul roze- al l.M. Orăştie nedoara a găzduit con
lichard Strauss; cele două importante do toţi cei ce muncim în aceas cursul „Cine ştie, răs drul Comitetului judeţean baterile pe tema „România
Buletin de cumente vin să completeze tă puternică întreprindere - punde" pe tema „Oame Hunedoara al U.T.C., în — iniţiatoare a Anului In
eforturile consecvente pe ctitorie a anilor de lumină CONCURSUL nii zilelor noastre şi rea colaborare cu Inspectora ternaţional al Tineretului"}
tul şcolar judeţean, şi-a
mesele rotunde organizate
care România socialistă le pe care cu mîndrie ii nu „FONDUL PĂCII" lizările lor". Tot la Hu propus organizarea unor sub genericul „20 de ani
face de mai mulţi ani, pen mim „ E p o c a Nicolae nedoara,; |a Liceul de ample acţiuni politico-cdti- de muncă — 20 de ani de
matemati'că-fizică a avut
tru instaurarea pe planeta Ceauşescu" - sintem pe de Răspunzînd solicitări loc întîlnirea cadrelor di cative, care să marcheze mari succese pentru po
porul român", simpozionul
noastră a unei păci trainice plin conştienţi că, îndepli- lor ce i-au fost adresa dactice şi elevilor cu re în mod deosebit sărbători „Judeţul Hunedoara —=>
rea
Internaţional
Anului
Rămăşagul (Pa- te, Comitetul Naţional putatul cineast Ion Po- al Tineretului. Dintre mul străveche vatră de cultură
cărţile pe faţă pescu Gopo, preşedintele
HUNEDOARA : pentru Apărarea Păcii Asociaţiei Cineaştilor din titudinea de acţiuni pre şi civilizaţie româneaseă‘%
- seriile I-II conizate să se desfăşoare zilele record, în care vos-
- sala A); Des- Aventuri pe patru roţi anunţă participanţii la R.S.R., în prezenţa căruia în liceele din toate muni fi amplificate eforturile îii
ntice (Modern concursul „Fondul Păcii" seara, la cinematograful cipiile, oraşele şi comune vederea colectării unor în
); Aventuri în „Modern", s-a desfăşurat
rdului (Flacă- — 1985, că buletinele le judeţului menţionăm în semnate cantităţi de fie?
ragul tău Anca Fiind copii precoce şi parcat (dar nepăzit sever !) completate se primesc premiera de gală a fil tâlnirile elevilor cu parti vechi, birlic, textile, sticle
îTF^'fSJI: Ră perspicace, de cind erau în incinta unităţii şi- s-a in- mului „Rămăşagul", o cipanţi la lucrările marelui şi borcane, întrecerile spor
ngi, 'Vcţiunea mici Dorin Pop şi Petru tiinţat pe traseul stabilit. pină la data de 15 iunie nouă realizare a cinema
nireu. , Micul tografiei româneşti. Forum al tineretului ro tive la diferite discipline,
pat (7 Noicm- Hamza au manifestat a- Crezindu-se in deplină si a.c. mân, [ie tema „Tineretul dotate cu trofeul ..Cupa
’ENI: Rocky II tracţie iată de tot ceea ce guranţă - doar călătorea patriei —• factor activ în Costesti ’85“.
; VULCAN: Su- se mişca pe roţi. Ca să-şi in zona pădurilor ! - a
iceafărul); LO-
l de bucurii implinească vocaţia, ei „uitat" că, chiar şi acolo
I PETRILA: Ur şi-au ales meseria de trac e musai să posezi permis
mei (Muncito- torist, soarta tăcînd să „lu- de conducere (!). Intoarce- Pedeapsa i s-a cumulat a fost condamnat la trei ani închi întoarce-te la copiii tăi şi rămîi lin
ICANT: Detaşa- soare. El va sta însă ascuns de lu gă ei ca să nu împărtăşeşti pină la Ii
misiune spe- creze" impreună la C.A.P. rea i-a fost asigurată, dar Vă mai aduceţi aminte de un film
ezat); BRAD: Boş. Să lucreze este un nu cu autoturismul ce-l me nu trei ani, ci aproape patru urmă soarta Virginiei Galeş. •:
IU ani (Steaua lei de-a spune, pentru că, „împrumutase". - destul de siropos altfel — care a ani. Va executa şi restul de 362 de Ii
RABARZA : Pă- fascinat multora imaginaţia şi ne-a zile din pedeapsa anterioară, care-i întrebări, deocamdată,
de apă (Mme- in ultimele trei luni ei s-au Ion Ciudin, om al mun
ŞTIE: Acordaţi ocupat mai mult de... trans cii la f.M. Vulcan, avea, făcut să fredonăm toată ziua „Ava- fusese parţial graţiată. fără răspuns
iţe atenuante portul lemnelor. Au făcut, nu se ştie de ce, o ciudă ramu" ? Filmul se numea, aţi ghicit, «:
:n-n filme (Fla- ignorind Îndeplinirea sar inăscută Faţă de sticlele „Vagabondul". Eroul său principal Mama — cuc Printr-o sentinţă penală a Judecă
3EOAGIU-BAI : se numea Raj. Nu se ştie dacă pă toriei Hunedoara, lulius Coţolan, un si
itru iubire (Ca- cinilor ce le aveau şi s f i - pentru geam. „Depistind“ A fost condamnată ultima dată la tînăr de 19 ani din Răchitova, a fost ®:
tură); HAŢEG: dind rostul formelor de ta- trei lăzi cu acest produs rinţii lui Hălmăgeanu ioan din Hu doi ani închisoare pentru infracţiu
ană (Dacia) ; nedoara au văzut sau nu acest film nea de vagabondaj. Traseul său a- condamnat la un an închisoare pen n
’rca cald pen- cind i-au agăţat, la naştere, proge venturos: Alba lulia, Piteşti, Sibiu, tru furt din avutul obştesc. Recursul •'
mai: CAlan : i-a fost respins.
n vacantă (Ca- F O I L E T O N niturii lor şi numele de rezonanţă e- Rîmnicu Vîlcea, Arad, Aiud, Bacău Ce a făcut lulius Coţolan de a l
Itură); SIME- xotică - Raj — alături de atît de ro si alte si alte oraşe mai mari sau «:
deti si neutrali- mânescul Ion, dar cert este că Raj ajuns în „sala paşilor pierduţi" şi V.
ireşul); ILIA: xare, 30 de transporturi de pe strada Viitorului din de aici la închisoare ? A profitat re
ştiu dc ce am a ţinut să-i semene pe cit se poate petat de nepăsarea şi de neglijen m
imina): GIIE- lemn de loc de la Groşi localitate, care, bineînţe eroului din film. Dacă acela avea I!
lopotelo roşii pentru diverşi cetăţeni din les, erau puse cu rost a- un mobil psihologic şi sentimental ţa altora. Prima dată a forţat gra •:
zonă. Cauciucuri şi moto colo, aparţinînd unui punct pentru viaţa sa aventuroasă, Raj ai tiile bufetului din Răchitova şi a
rină să lie — şi-au zis ei de lucru la blocuri, şi-a nostru nu avea. sustras 1 300 lei. Se spune că ulcio fi
I—ţg—M deoarece clienţi se gă- propus, deşi personal nu-l La 23 de ani reuşise performanţa mai mici. Şi avea o meserie atît de rul nu merge de multe ori la apă. *:
•5V3EA: sesc destui ! S o nu vă ima- deranjau cu nimic, să le a cinci condamnări, ultima fiind o frumoasă — laborant în slujba să Pentru el a mers de trei ori la a- I!
ginaţi cumva că i-a cu- „radă". Deoarece se cerea pedeapsă cu închisoare de T ani şi nătăţii oamenilor ! Şi ovea 4 copii ceeaşi „fintînă". A doua oară a sus ©
prins, aşa deodată lilantro- cam multă manoperă, a 3 luni. O parte din pedeapsa aceas pe care i-a părăsit fără n iefi un tras 1 700 lei, iar a treia oară - I
pia, deoarece fiecare drum apelat la serviciile me- 1 675 lei. in total 4 675 lei, după ®:
probabil pentru ta i-a fost graţiată prin Decretul pic de regret: doi la fostul soţ, u-
ti 1985 : vremea s-a soldat cu... taxarea de canizării. Terminîndu-se 290/1984, dar Raj a înţeles altfel a- nul la casa copilului din Hunedoara care a fost descoperit şi deferit jus I
e caldă, dar va rigoare, dar în folosul pro- schimbul de lucru, se urcă, cest act de clemenţă. Intr-o noapte, şi altui la rudele din 11va Mică. tiţiei. ©
î general insta- priu. Oamenii legii i-au, fără să aibă la mină nici Se pun două întrebări in legătu
il va fi varia- „pescuit" şi i-au obligat un iei de ţidulă sau per- cu o cheie potrivită a pătruns in lo Mama—cuc se numeşte Virginia ră cu acest caz, întrebări, deocam Ii
Drar noros. Vor cuinţa lui C.A., de unde a sustras Galeş şi nu mai e la vîrsta primilor
Di locale, care să tragă pe dreapta.- După mis, pe un IFRON, neîn- bunuri în valoare de peste 10 mii fiori ai dragostei. Are 33 de ani. dată, fără răspuns. Prima: cită grijă
şi caracter de faptă, urmează răsplata. matriculat, cu care porneş- de lei. La nici 10 zile, după un chef „Cazul" ne face să privim - a manifestă conducerea C.P.A.D.M. Ră i:
Dsoţite de des- Unui alt client aventu te spre ţintă, incheindu-şi chitova şi gestionarul bufetului res «
ectrice mai ales la „Corvinul", în drum spre casă a cita oară ? - cu imensă părere de
e deal şi mun- rier, dar cu iniţiative noc „misiunea", dar nu şi so spart vitrina unui 'magazin şi a fu rău în suflet, două fotografii. Una pectiv faţă de avutul obştesc dacă r
condiţii de turne, losil Keresteli, mun cotelile, ciudatul compor este a mamei copiilor Anton - Pe- de trei ori hoţul a găsit în bufet ©:
i grindinei. Vîn- citor la E.M. Gheţari, i s-a tament al lui Ciudin este rat din el mai multe obiecte. S-a mai bani „lichizi", fără nici un fel de 1
fla slab la mo- năzărit, nitam-nisam, să fa- cintărit acum de lege. V a - ' putut recupera o maşină de cusut tronel, Daniel şi Dorel din Certej, asigurare ? A doua: cum este or
nord-est. Tem- „Sanda". Restul, obiecte de peste 6 plecată fără adresă in „lumea lar ®
minime vor că o călătorie pină la Ce- labilitatea zicalei: „Cine mii lei, au fost vindute, probabil u- gă". Cea de a doua ne înfăţişează ganizată paza de noapte in satul i
;e între 9 şi 14 rişor-Lelese. A avut, n-a sparge, plăteşte", nu se Răchitova ?
ir cele maxime nor chilipirgii. Pentru furt calificat pe soţ, alături de cei trei copii. Fi
;i 29 de grade. avut treabă acolo, s-a ur- dezminte, in paguba avutului obştesc şi a ce zionomia feţei copiilor parcă întrea Rubrică realizată cu sprijinul I
Dg de serviciu cat pe patru roţi, respec lui particular, Hălmăgeanu loan-Raj bă: „unde eşti mamă?". Mamă—cuc, Tribunalului judeţean
ru). tiv in breakul 31 HD 1377, T . DOBRICEANU
a — ® — « _ ® ® _ ® _ ® a — o _ e _ ® _ e - o — • _ o _ o _ 0 _ ® _i
