Page 14 - Drumul_socialismului_1985_06

7 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. î

19.00 Fotb
nurii
mon
trau!
de I
19.45 Tele
20.00 Fotb
Dcci, cum s-a pornit în
reparaţii
Rom
Atelierul
dc
Toatc cele de mai sus
Măreţia ideii! auto Brad, despre care s-a „cursă" pentru realizarea au fost eliminate, în pre­ Il-a
afirmat că este unitatea utilajului? în modul cel zent, prin utilizarea căru­ 0 reparaţie ... 20.45 Actv
nom
Mâ uit la Matei. Dincolo — Hai la ele să le vezi, „service" a întreprinderii mai simplu cu putinţă : de ciorului realizat la A.R.A. 21.00 Stud
• Gcn<
de cine ştie cite gînduri, altfel n-ai înţelege nimic - de transporturi auto, tre­ la o temă înscrisă în pla­ Brad. Acest utilaj are Nico
care-i trădează neliniştea, îmi spune el. buie considerat şi singurul nul de studii tehnice al mult mai multe valenţe record tiner
ilară
aud parcă voci definind con­ Şi avea dreptate. loc din judeţul nostru (şi, I.T.A. Deva şi de la ne­ tehnice decît o arată de­ Prin specificul său, ate­ 22,15 Tele.
turul acestui reportaj... — La un moment dat am în anumite privinţe, clin voile atelierului. Practic, numirea sa. Deşi, din punct lierul mecanic clin cadrul 22,30 Inel!
de vedere constructiv este
Inginerul losif Tămaş, şe­ ajuns la un punct mort, con­ încă 2—3 judeţe limitrofe) eînd venea pentru reparaţii Secţiei uzina de preparare muli
ful secţiei laminoarele de tinuă” Tilici discuţia. Nu unde se execută anumite un autobuz „RD 111", tot atît de simplu : un su­ Deva, efectuează, pe lingă
alte lucrări şi o gamă lar­
sîrmă, din Combinatul si­ ştiam cum vor reuşi devie­ repere-unicat sau chiar u- „UD 112“ etc. — în orice port metalic din profil „U gă de reparaţii la utilajele
derurgic Hunedoara, începe rea laminatului incandescent tilaje în premieră. „în caz, cu motorul plasat sub 100", un cilindru hidraulic şi instalaţiile din fluxul
productiv al uzinei. „Este
primul : între cuţitele rotative Ia o timp, avem o scrie de rea­ şasiu I — începea o adevă­ de 5 tf (provenit din ca­ un colectiv harnic şi pri­
— Am vrut să facem ceva asemenea viteză — 45 m./s. lizări bune în această di­ rată ,x‘orvoadă“. Se intro­ sări, de la tipurile vechi ceput, care a acumulat o
BUCUR
util pentru oameni şi va­ împreună cu lăcătuşul Florin recţie — preciza sing. ducea sub autobuz o buca­ de autobasculante), o pompă temeinică experienţă în program u
activitatea de reparaţii, rc-
rianta propusă de Matei mi lliuţ am găsit o soluţie, pe Gheorghe Maeavei, şeful tă de tablă groasă, se des­ (de la servodirccţia unei ducînd mult termenele pla­ La ordin
S-a părut cea mai bună. cît de simplă, pe atît de e- atelierului — dar, cum făceau branşamentele moto­ autobasculante „RABA"), nificate şi asigurind ast­ gricultură
Restul a decurs de la sine. ficientă. Am frezat un canal este şi firesc, noi ne mîn- rului de la organele moto- un robinet (ele la instala- fel timpi superiori de jurnal;
chcinărilo
Un colectiv de oameni pri­ pe racheta dirijoare din ve­ funcţionare a agregatelor, Nicolae
respectiv — realizarea u-
cepuţi, cum sînt cei de la cinătatea cuţitelor, prin care, Căruciorul ... piloţilor de raliu nor sporuri ale producţiei Revista p
„sîrma 3", a fost şi va ră- împinsă de macazul mobil de minereu prelucrat", re­ rierul mc
zultatcle
mîne oricînd Ia înălţime. Ei comandat de celule foto- leva ing. Iloria Sîrbu, şe­ ciştiguri
au materializat „măreţia u- electrice, sîrma buclînd intră drim cu cea mai recentă propulsoare şi anexe, mo­ fia de basculare a unei ful- uzinei de preparare. 9.00 Bulet
Am căutat „nuanţele" a-
nei idei", dar, de fapt, n-a între cuţite. dintre ele, finalizată spre torul cădea (la propriu I) autobasculante „Roman Die­ cestci experienţe chiar în Răspunde
lor; 10,00
fost singură, pentru că în Mihai Mircea îmi face ra­ sfîrşitul lunii aprilie, în pe tablă (cu spargeri de sel" de 10 tone) şi, bine­ cadrul atelierului. Ni le-au 12,05 Din
făcut cunoscute eîţiva din­
asemenea situaţii o idee nu diografia unei ţagle care se cinstea măreţelor sărbători .filtre, piese etc.), apoi in­ înţeles, cele 4 roţi. Simpli­ tre meseriaşii săi cei mai clorului;
ajunge. Meritele sînt îm- laminează şi din care re- din luna mai 1985. Este trau în funcţiune cricurile tate şi în privinţa folo­ autorizaţi. ,juitima reali­ tchnico-şl
vorba de un cărucior pen­ sirii : după introducerea zare, şi cba mai bună de Avanpren
13.00 De
tru demontat şi montat căruciorului, sub autobuz, pînă acum în domeniul Club uni
C. S. H U N E D O A R A motoare „RABA“ orizon­ Atelierul cu o manivelă se ridică hi­ reparaţiilor capitale, am Buletin i
Cintec di
tale de pe toate tipurile de reparaţii draulic suportul sub mo­ obţinut-o nu de mult, la muzică i
moara cu bile nr. 1, ne
părţite, însă important este zultă sîrma. Mă interesează de autobuze româneşti. A- auto Brad tor, apoi se dă drumul la spune sing. Eugen Itusu, nească; 1
şeful atelierului. Printr-o
rezultatul. Tradus pentru cei îndeosebi capul şi coada vii­ ccst utilaj, extrem de ne­ robinet şi suportul coboară planificare şi organizare i- economie
ce nu ştiu, rezultatul acestei torului colac ce trebuie tă­ cesar tuturor unităţilor si­ pentru ridicarea autobu­ cu motorul pe el şi... la reproşabilă ' a reparaţiei medicului
dc ştiri;
fuziuni de idei înseamnă o iat, acolo, pe transportoare­ milare din ţară, a fost zului, o maşină trăgea ta­ atelier, unde agregatul se capitale, printr-o muncă noastră.
„instalaţie care poate ari­ le de spire, în condiţiile a- realizat de doi dintre cei bla cu motorul pe ea, o repară direct pe cărucior. Ccauşescu
cind face proba unei mari mintite. mai buni mecanici auto pe automacara încărca moto­ Şi, tot aşa, invers. Dintre Uzina mai tle t
eficienţe". Şi aşa este. — Procesul tehnologic, îmi care îi avem : Eusebiu rul pentru atelier, unde se caracteristicile tehnice ale de preparare ale popo:
te>~-i'Ii<; ti
îl ascultăm apoi pe ingi­ spune el, este foarte com­ Pauliuc şi Ioan Matei". mai petreceau alte multe căruciorului : • are o greu. C soci
nerul Ovidiu Teuşan : plex. Cauzele care conduc înainte de a intra în operaţii de „hei-rup". tate mică, de circa 200 kg Deva n, .vmul
Ho 'ei:
- Aici, în acest birou, de * la apariţia bavurilor în păr­ „istoria" utilajului respec. • înălţimea pe care o a- şi te ciut
unde se aud atît de bine ţile de început şi sfîrşit ale tiv, să reamintim cititorilor După reparaţie, totul se de­ eoperă cilindrul hidraulic exemplari a oamenilor program
foarfecele mărunţind sîrmă, ţaglei încă nu pot fi elimi­ noştri că numele celor doi rula invers şi identic, cu — 100 mm • poate fi ma­ noştri, am redus termenul Orele seri
tle execuţie a lucrării la
împreună cu maiştrii prin­ nate. De aceea, chiar dacă autoi'i, loan Matei Şi Eu­ menţiunea că de pe „ta­ nevrat de un singur om mai puţin ele o treime laţi muzicale;
lctin de
cipali Viorel Matei şi Mihai deocamdată foarfeceţp nu sebiu Pauliuc, au fost blă" pe locul său, pentru • timpul de transport de de cel planificat. Efectul
Mircea, am hotărît rezolva­ taie coada - acolo unde prezente (şi vor mai fi I) branşam motorul nu mai... „cel puţin 2 zile" s-a re­ concret : o producţie dc
minereu prelucrat in plus
rea unei probleme de o mare este necesar a se şuta cele de nenumărate ori, la loc cădea I Era ridicat cu greu, dus la 50 de minute I de 5000 tonc“.
importanţă economică şi ti­ mai multe spire -, ele uşu­ de cinste, pe listele parti­ întrucît cântăreşte circa o Şi încă o caracteristică... — Cunoscînd dinainte,
monă pe care de altfel ne-a rează mult munca laminato- cipanţilor la raliuri. A- tonă. Timpul scurs — din umană : Ioan Matei şi Eu­ din experienţa proprie, ce
propus-o şeful secţiei. După rilor. dică, s-au dovedit neîn­ momentul „plecării" mo­ sebiu Pauliuc, care la ra­ operaţiuni trebuiau efec­ DEVA :
tuate, ne-am pregătit din
cum se ştie, munca celor ce Partea electrică, cu toate trecuţi şi în acele grele torului dc la locul său, liuri aleargă pe autoturisme timp toate materialele şi gonului (
rea fecio;
şutează cap-coada lamina­ subtilităţile ei, a fost conce­ curse automobilistice de pînă la „întoarcere" era de separate, în realizarea că­ piesele de schimb necesare IIUNEDOi
tului (acesta reprezentînd pută şi realizată de inginerii regularitate pe distanţe cel puţin două zile. Plus : ruciorului hidraulic au for­ — arăta lăcătuşul Nicolae tarul ror
Bcxa — şi le-am dus la
sîrma declasată) pe trans­ Corneliu Mateevici, Ferenc mari, combinate cu diverse oamenii angrenaţi, efortul mat un singur echipaj. faţa locului. Conducerile sala A); 1
portorul de spire era deose­ Elekes şi subinginerul Nicu- probe speciale : de pantă, lor fizic, utilajele blocate De locul întîi I uzinei şi atelierului au XX (Mode
sesc păsă
echipe
constituit
mixte,
bit de grea, lucrîndu-se la şor Duduia, care şi-au do­ de viteză, de îndeminarc pentru executarea opera, din lucrători ai atelierului (Flacăra);
temperatura de peste 800 vedit încă o dată calităţile etc, ţiilor respective. MARIN NEGOIŢÂ şi de la flotaţie (care ex­ reţului sii
grade C deasupra metalului de meseriaşi de elită. ploatează zi şi noapte a- PETROŞA
şi extratei
încins, cu foarfecă acţionată Laminorul îşi trăieşte neo- gregatul, deci care-1 cu­ Legenda
nosc foarte bine) şi am
de ambele mîini. Atunci ne­ bositu-i travaliu, zeci de an­ început activitatea cu toate guratic (1
(7 Noieml
am pus pe treabă. Şeful de grenaje compunîndu-î trepi­ forţele, din prima oră. Raliul (C
echipă lăcătuşi Gheorghe danta metamorfoză. Zgomote, Ne-am stabilit şi ce ope­ CAN : Pc
fiecare
raţii
va
efectua
Tilici a avut, împreună cu acum familiare pentru toţi pentru a nu ne Încurca inului (Li
oamenii lui, un aport deo­ de aici, definesc fără echi­ unii pe alţii şi a lucra NEA : Ui
(Minerul);
sebit, poate c«J mai semni­ voc utilitatea „tocătoarelor eu randament sporit. La Prinţesa i
ficativ. Ei au finalizat o lu­ de sîrmă". Ascult, privind rindul lor, strungarii au ros-' ; UF
executat în timp util şi
crare de o amploare fără drumul spirelor tăiate, a- de bună calitate piesele pi I iu
precedent, pentru că cele ceastă simfonie de metai dc schimb solicitate, fă- Bi. j : C
roşie) ;
două foarfeci mecanice, lu- mărunţită, izbucnind cu 160 cîndu-se şi ei părtaşi la Fiul Mari
succesul celor care au e-
crînd în flux, reprezintă cel km/h, conducta călăuzitoare xccutat efectiv reparaţia ORAŞTIE
puţin o premieră pe plan spre chible. Incandescentă, capitală. multe feţt
(Patria);
— Apoi, s-ar putea vorbi
naţional. cu reflexe de roşu murind în despre hărnicia şi înţele­ de ce a
...Pătrund în atelierul de culori nedefinite, sîrma tă­ gerea dintre oameni, pe căra) ;
care mi se vorbise. Auster, iată ia drumul renaşterii cele trei schimburi, cum Zică co
de cullur
greu de abordat, Gheorghe sale, iar eu, cunoscînd dă­ am lucrat, despre buna Insula
pregătire
profesională
şi
Tilici cedează, în sfîrşit, in­ ruirea acestor oameni pen­ ambiţia de a face un re­ BRAZI:
sistenţelor şi asta pentru că tru binele semenilor lor, cord de timp — dar şi de ness (Cin
l-am tot rugat să-mi schiţeze m-am gîndit să le aduc a- calitate — la asemenea gen După mul
cultură);
cu cretă, pe tablă, princi­ cest modest omagiu. de reparaţii — adăuga lă­ Pianke (P
cătuşul Ioan Grosu.
piul de funcţionare a foar­ VIRGIL VOIŞAN Controlorul de calitate Sa bin Litra dc fiecare dată con stată calitatea foarte bună a Intr-adevăr — Nicolae Pintca (I
fecilor. corespondent lucrărilor executate de tiuăra rectificatoare Lidia Iovan de la sectorul maşini unelte al Bcxa, Ioan Grosu, Ştefan
secţiei I de la Uzina de utilaj minier şi reparaţii Crişcior. Luch, Ioan Dobra, Viorel Turneu
Abrudean, Mircea Dăbă-
can, Ioan Paşea, Remus „Flăcăi
lui, l-am întrebat pe mai­
Bodca, toţi ceilalţi care au
In cont
De ani şi ani în fruntea întrecerii socialiste strul Viorel Jude ? contribuit Ia efectuarea Iui pc ea
— întreaga brigadă. Este reparaţiei capitale a morii de in juiF
naclul „I
cu bile nr. 1 dc Ia Secţia
— Colectivul atelierului citatea de mobilizare a co. materiale, fiecare dintre oa­ Sincer să fiu, nu-mi a. greu pentru mine să-i de­ uzina de preparare Deva au neretului
confecţii metalice al Staţiei Iectivului şi, nu în cele meni cunoscînd cu exacti­ mintesc cînd s-a făcut ul­ partajez pe cei mai buni, muncit exemplar, obţinxnd condus di
Intr-adevăr cel mai bun
de utilaj şi transport Deva din urmă, climatul desă- tate ce şi cît are de fă­ tima nemotivată în atelier. dintre cei buni. Să în­ rezultat pe care vreun Păunescu,
se menţine de ani în şir vîrşit de ordine şi discipli­ cut — completează şeful Au trecut, cred, ani de a- cerc totuşi. Notaţi: Nico­ colectiv din industria mi­ cole di
program :
în fruntea întrecerii so­ nă instaurate în atelier. de brigadă Nicolae Avram, tunci... lae Avram, Ion Popcscu, nieră a ţării I-a înregistrat • Joi, C
cialiste pe unitate. Vă ru­ — Să ne oprim puţin la împreună cu şeful de a- La atelierul de confecţii Ion Rad, Eduard Kuţaba, vreodată Ia o asemenea — Simeri
lucrare.
• vinei
găm să ne spuneţi tovarăşe capitolul autodotare. în ce telier am luat măsuri în metalice al S.U.T. Deva se Ion Pusa, Beniamin Dom- — S-a lucrat cu dăruire, 19.00 — 1
Viorel .Iude, în calitate de se regăseşte forţa de in­ vederea specializării mun­ execută majoritatea repere, naru, Firicel Doda, Vasile organizat şi exigent, dar • sîmbi
şef al atelierului, cum reu­ ventivitate şi gîndire a co­ citorilor pe faze şi opera­ lor metalice necesare obiec­ Ichim, Traian Mititelu, mai ales eficient — con­ 19.00 — 1
T°-‘te s
şiţi acest lucru ? lectivului ? ţiuni do fabricaţie, res- tivelor edilitare şi sociale Aurel Ursa, Teodor Buda, cluziona Eugen Rusu. A- vor desfi
ccstea au fost toate secre­
— Colectivul nostru de — Pentru uşurarea mun­ construite în oraşele Deva, Adrian Dobrescu şi toţi tele succesului. oane.
muncă este relativ restrţns, cii fizice, creşterea produc­ S. U. T. D E V A Orăştie, Călan, Brad, Sime_ ceilalţi. G. DINU
numără doar 32 de lucră­ ţiei şi crearea condiţiilor ria, Haţeg. Prin introduce­ B. CORNEL
tori. Practic, este vorba optime onorării operative poctiv — ti-asat, debitat, rea lucrărilor în serie —
despre brigada complexă, a comenzilor beneficiarilor îndreptat, pregătit, asam­ fapt care a dus la creşterea producţie, vor aduce în
coordonată de muncitorul noştri au fost executate, din blat, sudat, finisat, vopsit productivităţii muncii, la Invenţii continuare combinatului hu- Timpul
*
Nicolae Avram. Cum reu­ materiale economisite şi cu anticoroziv şi depozitat. ridicarea calităţii pieselor nedorean importante eco­ azi, 6 iu
şim? Simplu. Toţi sîntem forţe proprii, o grindă ru­ Aşa reuşim să îndeplinim şi obţinerea unor însem­ şi inovaţii nomii. mea va fi
uniţi în muncă. Ne înţe­ lantă pentru transportul şi şi să depăşim sarcinile de nate economii de materiale Iată şi cîteva titluri de neral fru
va fi var
legem ca într-o adevărată manipularea materialelor, o plan care ne revin. — şi' preocuparea insisten­ Eficienţa economică a lucrări care aşteaptă să senin noa]
ţa. Cu tot
familie. Elementele de bază maşină de debitat profile Lăcătuşul Firicel Duda, tă în vederea, autodotării celor 29 invenţii şi ino­ fie brevetate: „Tehnologii semnala i
ale realizărilor bune, ob­ cu disc metalic, o maşină cu experienţă bogată *n atelierului cu cele nece­ vaţii înregistrate anul tre­ de fabricare a gurilor de trice şi a'
ţinute în mod constant, pentru tubat profile, dis­ confecţii metalice, harnic sare derulării în condiţii cut la serviciul tehnic al vînt pentru furnale", „Teh­ Vîntul va
lună de lună, sînt, după pozitive pentru executarea şi priceput în producţie, a normale a activităţii, lu­ Combinatului siderurgic Hu­ nologii de fabricare a fero_ nă la moi
rul sudic,
părerea mea, organizarea minorelor din tablă la uşi, precizat: nar acest inimos colectiv nedoara este de 15 341 000 aliajelor fier-crom-alumi- minime v
corespunzătoare a fluxului diverse alte matriţe, şi — Eu aş vrea să sub­ realizează un volum im­ lei. De la începutul anului niu", „Tehnologii de fabri. între 11 ş
de producţie, folosirea u- ponsoane adaptabile la ma_ liniez un singur lucru. presionant de confecţii me­ şi pînă în prezent, aici care a produselor din oţe­ cele maxi
30 grade,
nor tehnologii moderne, şinile-unelte din dotare. Ceea ce noi realizăm se talice, planul fiind înde­ s-au întocmit alte 26 pro­ luri inoxidabile feritice a- mlneaţa- r
preocuparea stăruitoare pe — Fluxul de producţie datorează oamenilor, disci­ plinit ritmic, lună de lună. puneri de invenţii şi ino­ liate cu aluminiu" ş.a. rolog de :
linia autodotării cu maşini, este astfel organizat îneît plinei şi forţei de convin­ — Care sînt cei mai vaţii care, după ce vor fi (STELIAN DENA, cores­ Tuţuriga).
scule şi dispozitive, capa­ să se evite încrucişările de gere a opiniei colective. harnici oameni ai atelieru­ caracterizate şi aplicate în pondent).