Page 15 - Drumul_socialismului_1985_06

> © JOf, 6 IUNIE 1985 Pag. 3

DEZARMARE — PACE ! Apărarea avuţiei naţionale - sarcină
HSBBaMM
IZIUR8E
BUNUL CEL MAI DE PREJ AL OMENIRII prioritară a organelor de miliţie
Finlanda —
i*' .^rclimi- Magistralul Raport prezen­ dere şi colectivele de oameni o atenţie deosebită s-o acor­
mtpionatiilui Pentru ca munca să ne conflagraţie mondială, ni­ toate puterile prin laptele
Repriza I, iie mai uşoară şi mai spor­ micitoare, pentru apărarea noastre de muncă. tat la Congresul aii Xlll-lea ai muncii din cadrul aces­ dat neutralizării, stărilor de
:mc directă nică este nevoie de pace. păcii, a dreptului la exis­ Vrem ca lumina care va aJ P.C.R. de secretarul ge­ tora sînt liotărîtoare, dobîn- pericol în unităţile cu foc
Isinki nera:! al partidului, tovarăşul dind tot mai ample valenţe, continuu sau care au insta­
Pentru ca toţi copiii lumii tenţă. izvorî in curind din apele
Finlanda — să aibă părinţi şi bunici ne C h e m a r e a şi Apelul Riului Mare, in Retezat, la Nicolae Ceauşescu, cuprinde împreună fiind chemaţi să laţii cu grad ridicat de pe­
Repriza a trebuie pace. F.D.U.S., pornite din iniţia­ bornele căreia este cuplat într-o viziune unitară direc­ asigure un climat corespun­ ricol în exploatare - uni­
tea în eco- Pentru ca viaţa să triumfe tiva ilustrului nostru condu­ şi elortul nostru, să nu Iie ţiile principale spre care tre­ zător de dezvoltare continuă tăţile miniere din Valea Jiu­
şi popoarele să se dezvolte cător de partid şi de stat, Înnegurată de fumul bombe­ buie concentrate prioritar e- şi de apărare fermă a pa­ lui, Deva, Hunedoara, Brad,
tineretului liber şi independent este bărbatul clarvăzător şi în­ lor. forturile întregului popor în trimoniului unităţilor socia­ Combinatul siderurgic „Vic­
Epocii Vrem ca munca să ne Iie cincinalul 1986—1990 şi în liste. toria" Călan, Combinatul si­
eauşcscu — necesar să Iie pace. ţelept, tovarăşul Nicolae
revoiuţio- Pentru toate acestea, pen­ Ceauşescu, întrunesc ade­ curată, să-i gustăm din plin perspectivă, pină la sfîrşitul înţelegerea şi aprecierea derurgic Hunedoara, între­
tru multe alte argumente ce bucuriile. acestui secol, căile şi mijloa­ priorităţii şi complexităţii ac­ prinderea de lianţi Deva, în­
1 pledează pentru pace, mi se ziunea Întregului popor, ca Vrem ca lumea întreagă cele de acţiune pentru edi­ tului de prevenire în raport treprinderea de materiale de
progra- dorinţă logică de a trăi şi construcţii Bîrcea şi altele -
pare logic şi convingător să trăiască in pace şi bună ficarea unei economii mo­ cu diversitatea problemati­
Apelul adresat de Frontul munci sub un cer senin, de înţelegere. derne, eficiente şi echilibra­ cii pe care o ridică econo­ pentru respectarea strictă a
Democraţiei şi Unităţii So­ a ne făuri in pace şi bună Tocmai de aceea, consi­ te, astfel ca în anul 2 000 mia judeţului nostru, măsu­ prevederilor Decretului 400/
cialiste partidelor şi organi­ înţelegere viitorul. Noi, cei derăm că nici un efort nu România să fie o ţară multi­ rile şi activităţile diferenţia­ 1981 şi prevenirea oricăror
zaţiilor democratice, guver­ care lucrăm la Secţia de pro­ este prea mare in bătălia lateral dezvoltată atît din te întreprinse împreună au evenimente cu consecinţe pă­
nelor, tuturor popoarelor din ducţie industrială Haţeg, ne paşnică pentru pace, pen­ punct de vedere al indus­ determinat o continuă spo- gubitoare, realizîndu-se o
I : Radio- ţările europene, din S.U.A. exprimăm deplina aprobare tru existenţa planetei, pen­ triei, agriculturii, învăţămîn- scădere continuă a abateri­
nineţii; 6,30 lor şi infracţiunilor.
cilei în a- şi Canada, de a face totul faţă de această nouă ac­ tru viată. tului, ştiinţei şi culturii, cit
i)0 Radio- pină nu e prea tirziu pen­ ţiune de pace a României, PETRU BRÂDESCU şi al nivelului general de 9 IUNIE-ZIUA De asemenea, cu sprijinul
Răspundem tru dezarmare, pentru salv­ a preşedintelui său, şi ne maistru principal, S.P.I. viaţă şi civilizaţie al popo­ nemijlocit al factorilor cu a-
tovarăşului Haţeg rului. MILIŢIEI tribuţii de apărare a avutu­
işescu; 8,00 gardarea planetei de o nouă angajăm s-o susţinem din
; 8,10 cu- Dezvoltarea continuă a lui obştesc, s-au iniţiat ac­
lor 8,55 Re- DORIM SĂ NE BUCURĂM DE CERUL bazei tehnico-materiale a ţiuni complexe pentru dimi­
îrii marilor societăţii, ca urmare a ma­ nuarea pagubelor in sectoa­
ronoexpres; SENIN AL COPIILOR NOŞTRI rire a răspunderii faţă de
c ştiri; 9,05 rilor investiţii prevăzute a se avutul obştesc, pentru în­ rele circulaţia mărfurilor,
aseultâtori- realiză în perioada urmă­ tronarea şi consolidarea stă­ construcţii şi transporturi,
tin de ştiri; Alături de miile de cadre ţionar, ţaţă de tovarăşa clasa a Vll-a D şi Alexan­ toare, implică sarcini majo­ produse prin sustrageri, risi­
moara fol- didactice ale ţării îmi exprim Elena Ceauşescu pentru grija dru Nedel, clasa a Vlll-a D, rii de legalitate în majori­
Magazin profunda adeziune faţă de cu care se ocupă de a le fizică ; Elena Buzdugan, clasa re pentru organizarea la un tatea covîrşitoare a colecti­ pă ori proastă gospodărire
fie; 12,45 nivel superior a activităţii velor de muncă. a materiilor prime şi mate­
Rari io-TV; noul îndemn la raţiune, la crea cele mai bune condiţii a Vlll-a D, limba română ; organelor de miliţie în do­ rialelor, asigurîndu-se un
Ia 3; 15,00 tratative, la pace, lansat de viaţă şi învăţătură. două premii intii pe ţară în în acest cadru, organele control riguros al gestiuni­
XX; 16,00 prin Chemarea şi Apelul meniul apărării avuţiei na­ de miliţie, în cooperare cu
;tiri ; 16,05 Ca răspuns la aceste mi­ Festivalul naţional ,,Cintarea ţionale, astfel incit contra­ lor şi întărirea pazei şi secu­
mplinirc — Frontului Democraţiei şi U- nunate condiţii, acum, cind României" : formaţia corală cararea acţiunilor cu carac­ organele de procuratură, jus­ rităţii valorilor materiale.
•ă româ- nitâţii Socialiste pentru de­ sărbătorim cu legitimă min- şi grupul satiric ; locul I în tiţie şi cu concursul nemijlo­
Radiogazeta zarmare şi pace adresat ter păgubitor să se realize­ cit al factorilor de răspun­ Prin abnegaţie şi dăruire,
.6,55 Sfatul drie 20 de ani de la Con­ etapa judeţeană la fotbal ze cu eficienţă maximă. dere şi colectivelor de oa­ lucrătorii de miliţie îşi aduc
7,00 Buletin partidelor şi organizaţiilor gresul al IX-lea al partidu­ ş.a. contribuţia la înfăptuirea
5 Politica democratice, guvernelor, tu­ lui, perioadă ce poartă em­ Conştienţi că pacea este Programul-directivă apro­ meni ai muncii din unităţile
>ca Nicolae turor popoarelor europene, bat de comandantul nostru economice au obţinut suc­ programelor privind dezvol­
•oca celor blematic pentru viitorime nu­ cel mai de preţ dar, ne ală­ suprem, tovarăşul Nicolae cese importante, implicîn- tarea agriculturii judeţului,
i înfăptuiri din S.U.A. şi Canada, con­ mele celui mai iubit părinte, turăm şi noi elevi şi cadre prin luarea celor mai efi­
nostru — vinsă liind că numai intr-un tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu, pentru apărarea du-se tot mai mult în viaţa
că a- ‘ " ’lifi- climat de linişte şi deplină didactice glasul tuturor ca­ fermă a avutului obştesc ne economică şi socială a lo­ ciente măsuri de prevenire a
rului so- elevii şcolii noastre rapor­ tegoriilor de oameni ai obligă la perfecţionarea con­ calităţilor judeţului. Subli­ sustragerilor ori a actelor de
e pr 4tul înţelegere intre popoare se tează frumoase realizări in muncii, întregului popor, ex- neglijenţă care aduc pier­
35 Te apăr pot creşte şi educa copiii, toate domeniile — la Învă­ tinuă a metodelor, formelor niem preocupările comune
tria mea — viitorul ţării, al umanităţii. ţătură, in activitatea cultu- primîndu-ne dorinţa fierbinte şi mijloacelor de muncă, în pentru popularizarea legisla­ deri unităţilor socialiste, coo­
ical; 18,00 de a ne bucura de cer se­ realizarea cerinţelor majore ţiei economice şi a celei pe­ peratiste şi gospodăriilor
,00 Bijuterii Şi cei 1528 de pionieri şi ral-sportivă — ca un omagiu populaţiei.
5—24,00 Bu- şoimi ai patriei care învaţă pe care îl aduc celui nin şi de a învăţa şi trăi in de prevenire a infracţiunilor nale, dezbaterile în colecti­
in Şcoala generală nr. 5 care de două decenii con­ condiţiile minunate ale so­ şi pagubelor care lovesc în vele de oameni ai muncii a Călăuzindu-ne permanent
Deva îşi exprimă recunoş­ duce destinele ţării. Sint re­ cialismului din ţara noastră, cuceririle revoluţionare ale oricăror abateri şi încălcări după exemplul luminos, de
tinţa faţă de partid, de se­ zultate cu care ne mindrim ale păcii în lume. poporului, ori aduc atingere cauzatoare de pagube avu­ consacrare totală cauzei no­
cretarul său general, tova­ şi care ne obligăi_: patru intereselor legale ale cetă­ tului obştesc, folosirea cu bile a partidului şi poporu­
răşul Nicolae Ceauşescu, cel menţiuni in etapa naţională Prof. ELISABETA HERBEI ţenilor. mai multă eficienţă a for­ lui nostru, de luptă revolu­
ocarea dra­ mai iubit prieten al tuturor la olimpiadele şcolare - Ci- director adjunct cu munca în acest context, legătura melor de avertizare. ţionară neabătută, pe care
ia) ; Răpi- copiilor ţării, exemplu viu prian Nickel, clasa a Vll-a educativă, şi cooperarea organelor de La specificul puternic in­ îl reprezintă pentru noi se­
■r (Arta) ; de dăruire şi spirit revolu­ C, matematică; Iulian Pârău, Şcoala generală nr. 5 Deva miliţie cu factorii de răspun­ dustrial al judeţului nostru cretarul general al partidului,
: Muşche- tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
(Modcrn, comandantul nostru suprem,
ii secolului
sala B); So- sîntem hotărîţi să facem din
călătoare La ferma zootehnică din Bâţălari a I.A.S. Haţeg îndeplinirea atribuţiunilor ce
jenda călu- ne revin un crez plenar, de
atic (Arta); CAMPANIA AQmCOik m vara
Jandarmul a nu ne abate cu nimic de
ii (Parîng); Să fie înlăturate dezordinea şi nepăsarea! la înalta îndatorire de a a-
•eţului sin­ păra cu dăruire, abnegaţie
ea) ; Horea Mobilizare susţinută în judeţul nostru îşi des­ bună dreptate, se poate întîrzierea peste măsură
; LUPENI: şi pricepere cuceririle revo­
ral); VUL- făşoară activitatea mai vorbi despre asigurarea u- a programului de grajd de luţionare ale poporului.
mcle şoi- multe complexe şi ferme nor condiţii tot mai bune dimineaţă amină ieşitul
rărul); LO- (Urmaie din pag. 1) prăşească suprafeţele re- ale I.A.S. pentru creşterea de creştere a producţiei de vacilor la păşune cu mai Maior LAZĂR CARJAN
a, cindva . partizate. Nici la sfeclă,
PETRILA : nea că a recoltat in acea nici la porumb. Au primit şi îngrăşarea bovinelor, lapte şi carne. bine de 3 ore! Să mai Şeful serviciului economic
i (Muncito- precum şi a vacilor cu In contrast cu aceste stări mire pe cineva că din Miliţia judeţului Hunedoara
NI : , *'>bire zi lucerna de pe mai mult si amenzi, dar zic că fac lapte. Ca rezultat al preo­ cauza slabei furajări sta­
(R it); de 10 ha, ridicînd la 40 de contestaţie. „Ce să contes­ de lucruri, am întîlnit o
irii v aua ha suprafaţa de pe care te ? Că nu vor să vină la cupării Comitetului jude­ situaţie cu totul inadmi­ rea fiziologică a multor
RABARZA : ţean de partid, a organelor sibilă la ferma de vaci vaci e precară, că produc,
(Minerul); s-au recoltat furajele. muncă, în rînd cu toată agricole judeţene şi a co­ ţin de lapte este nesatisfă­ PRIN
:birea are Tot în „Luncă" se aflau lumea ? Că fac satul de din Băţălari, a I.A.S. Ha­ cătoare ? AUTOMATIZAREA
seriile I—II ruşine şi periclitează soar­ lectivelor de muncă de la ţeg. Deşi am ajuns aici
eau să ştiu şi cooperatorii din Dineu complexe ..şi ferme, acestea marţi după orele 7,30, Aici, de mai mult timp, PROCESULUI
aripi (Fla- Mare. Numărăm peste 00 ta recoltei?" — zice ingi­ au ajuns adevărate eta­ lipseşte şeful fermei, fiind
)AGIU-BAl; de oameni, tineri şi vîrst- nerul cu năduf. Drept pen­ loane . în privinţa dezvol­ am găsit o dezordine DE PRODUCŢIE
zice (Casa tru care îi notăm şi noi, greu de descris, abaterile bolnav, inginerul stagiar
HAŢEG : nici, femei şi bărbaţi, care nu de alta, dar să-i ştie şi tării zootehniei. Putenî e- . de la programul de grajd Silvia Pascu nu reuşeşte să La turnătoria de oţel a
ni (Dacia); ieşiseră la prăşit morcovii, videriţia în această privinţă stăpînească problemele or­ I.U.M. Petroşani se extin­
mul Fleks- în frunte cu Aurel Găulea, ceilalţi consăteni : Bokos complexele iritercobperatiste fiind inexplicabile. Puţinele de automatizarea procesu­
»; CALAN ; preşedintele unităţii. Dă­ Arpad, Tiberiu şi Arpad- furaje care erau transpor­ ganizării muncii, ale or­ lui de producţie. Astfel,
mi (Casa de j uni or, tată şi fii, Ion Mar­ de la Grind, , Chimindia, tate pentru hrana viţeilor dinii şi disciplinei. Pentru specialiştii întreprinderii,
SIMERIA : deau oamenii vîrtos cu sa­ Bărăşti, Orăştie, Peşteana în colaborare cu cei de
şui); ILIA: pa, deoarece începuseră tin, Florin Moldovan şi erau împrăştiate pe jos. curmarea acestor grave ne­ la catedra de electroteh­
şi altele unde, ca urmare
na). cam tîrziu praşila pe acest Marton Sas. a preocupărilor permanente In toate grajdurile cîte ajunsuri conducerea I.A.S. nică a I.M. Petroşani, au
realizat, la primul cuptor
teren şi morcovii erau nă­ In rest, treburile mer­ ale oamenilor muncii, a 2—3 îngrijitori se chinuiau Haţeg are datoria să inter­ de 3 tone, conducerea au­
enaclului pădiţi de buruieni. Dar geau bine marţi la C.A.P. să ducă la bun sfîrşit pro­ vină cu măsuri energice şi tomată a procesului dc
în judeţ munceau cu răspundere, în Jeledinţi. în tarlalele „Bă- conducerilor acestor unităţi gramul de grajd, care ar hotărîtc în scopul îmbu­ topire a oţelului. De sub­
rea turneu- urma lor rîndurile de mor­ euţe" şi „Măgura" i-am în- şi a cadrelor care au fost fi trebuit să fie de mult nătăţirii întregii activităţi, liniat că pe seama condu­
cerii automate a procesu­
1 întreprin- repartizate de către orga­ lui de topire se reduce
nostru, Cc- covi în.şirîndu-se curate şi tîlnit pe mecanizatorii Ion nul judeţean de partid să terminat, iar .vacile să fie asigurării unor condiţii co­ consumul de energic elec­
ira“, al ti- dese. Exemplu îl dădea bri­ Niculcscu şi Iosif Vincze, răspundă direct şi nemij­ scoase la păşune. Mulsul a respunzătoare de desfăşu­ trică pe fiecare şarjă, in
cvoluţionar, gadierul Aurel Bran, care care executau praşila I locit do buna desfăşurare a fost început fără să se res­ rare a programului de lu­ medic cu 500 kWh, creşte
etul Adrian producţia zilnică de oţel,
da spccta- venise la sapă cu cei doi mecanică la porumb. A- întregii activităţi, s-a lăr­ pecte condiţiile igienice im­ cru în fermă, pentru valo­ prin reducerea duratei de
următorul nepoţi. „Nu de alta, zice, flăm că încheia.seră lucra- git şi îmbunătăţit baza ma­ puse. Gunoiul nu era eva­ rificarea întregului poten­ elaborare a unei şarje, cu
dar să-i învăţ de-acum cu rea pe 100 ba din cele 167
ie, ora 21,30 terială, construindu-se si­ cuat, ugerele vacilor nu ţial al complexului şi creş­ 20—30 de minute. Cu in­
munca pămîntului". Intr-o ba cultivate. în altă tarla lozuri, fînare, s-au efec­ se spală, iar mulgătorii e- terea producţiei de lapte, stalaţii de automatizare
iunie, ora altă tarla, mecanizatorii Ni­ cu porumb se aflau nume­ tuat modernizări pentru rau fără halate. în plus, a livrărilor la fondul de similare vor fi dotate In
alte
următoare
perioada
> colac Şerban şi Ioan Bo- roşi cooperatori la praşila mecanizarea mulsului, e- laptele din găleată era tur­ stat. două cuptoare din turnă­
8 iunie, ora toscu executau praşila I manuală. Notăm pe cei toria dc oţel.
I, vaeuarea dejecţiilor, ali­ nat în bidoane, fără a fi
acolole se mecanică la porumb. Din mai harnici care mereu îşi mentarea cu apă. Acum, pe strecurat prin tifon. SABIN CERBU
i pe stadi- cele 149 ha cultivate, pî- încheie primii lucrările:
nă marţi seara ei efectua­ Egri Fercncz, Maria Fe- • . V . V . W . ’. V . - . - . V . V . - . V r ^ . V V . V . V . V . V M V . - . V . V . V . V . V . V . - . V . V . V . V . V . V . V . I
seră lucrarea pe 130 ha. renez, Margareta Niculescu,
La brigada Dineu Mic Ghizela Ferencz şi., Maria
întâlnim mobilizare susţi­ Oltcanu. La turnătorie, ritmurile de execuţie trebuie intensificate
nută la praşila sfeclei fu­ Inginerul şef preciza că
>abil pentru rajere. Era trecut de ora la sfecla' de zahăr, praşila (Urmare din pag. 1) în hală şi în jurul ei — crarea dintre constructor lucrări atacate dc construc­
1985 : Vrc- 19 şi oamenii nu se gîn- I manuală şi mecanică s-a atmosferă de lucru prea — beneficiar, nu sînt, după tori dar neterminate —
dă şi în ge- deau să lase sapele din încheiat, iar la cea fura­ staţia de preparare a a- calmă, atît pentru munci­ părerea noastră, cele mai platforma tehnologică, căi
să. Cerul de acces, împrejmuire —,
!, mai mult mîini. Preşedintele Aurel jeră s-a încheiat şi praşi­ mestecului de formare a torii beneficiarului, cit şi potrivite. Cei ce răspund
şi diminea- Găulea preciza că şi pra­ la a Il-a. De asemenea, s-a nisipurilor — S.P.A.F. Sta. pentru constructori. Echi­ de investiţie, evident, de la utilaje şi cabluri contrac­
solat se vor şila a Il-a la sfeclă este recoltat lucerna (mecani­ diile de execuţie? Finisaje pele sînt repartizate pe lu­ beneficiar (Centrala mi­ tate şi nelivrate, lucrări de
arcări elec- nereurilor Deva), trebuie slabă calitate, mobilizare
s de ploaie. aproape încheiată, cei din zatorii Vasile Stoian şi Ion şi arhitectură, închideri crări. Dar, -pe puţin un sfert
Ela slab pî- Dîneu Mic săpîndu-şi ul­ Cătană) de pe 40 de ha şi pereţi şi luminatoare, vop. din efectivele grupate la să fie zi de zi prezenţi insuficientă, indisciplină ş.a.
t- din secto- timele suprafeţe. trifoiul de pe 10 ha. sitorie, tîmplărie metalică. turnătorie, în ziua docu­ aici, la faţa locului, pentru S-a intrat, cum se spune,
imperaturile a urmări şi cunoaşte exact, pe ultima sută de metri.
fi cuprinse Pe inginerul şef al C.A.P. în ziua raidului nostru Se mai lucrează la izolaţii mentării noastre, munceau
i grade, iar Jeledinţi, Petre Sasu, îl începuse să se adune fînul hidrofuge la acoperiş şi de- numai cu... privirea. Da, ceas de ceas, pulsul lucră­ Toţi constructorii trebuie
între 25 şi găsim tare cătrănit. Nu că pe prepeleci. Primii care flcctoare, care se vor ter­ se pierde timp preţios, rilor, a găsi, împreună eu puşi serios la treabă, rit­
al ceaţă dt- mina pină la jumătatea care nu va mai putea fi factorii implicaţi, soluţiile murile de muncă intensi­
'ăi. (Meteo- ar fi fost întîrziat cu lu­ au ieşit la lucru au fost A-
iciu : Liana crările, ci pentru faptul că lexandru Zudor, preşedin­ lunii iulie. Ele nu condi­ recuperat. Dintr-un sin­ adecvate la problemele ce ficate, pentru ca turnăto­
sînt eîţiva oameni din sat tele cooperativei, Adam Fe­ ţionează însă punerea în gur motiv: coordonarea se ivesc. Cum nu se pro­ ria să producă- la termenul
care nu vor nicidecum să-şi rencz şi alţii. funcţiune. activităţii de aici, conlu­ cedează aşa, se discută de stabilit.