Page 17 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 17
Vizita de stat în ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
If^
a preşedintelui Republicii Finlanda,
Mauno Koivisto
A L I S M U L In cursul zilei de joi, irii şi diversificării mode COROANE DE FLORI
DEPUNEREA UNEI
OASPEJI Al JUDEŢULUI ARGEŞ
lelor de autoturisme, a ri
preşedintele Republicii Fin
Preşcd i n lele Repub 1 i ci i.
landa, Mauno Koivisto şi dicării continue a perfor Finlanda, Mauno Koivis
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. soţia sa, Tellervo Koivisto, manţelor lor tehnice şi ca to, a depus, joi dimineaţa,
împreună cu celelalte per litative. S-a subliniat că o o coroană de flori la Mo
S I A L C O I U S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A M oficiale finlandeze a mare parte din producţia numentul eroilor luptei
soane
făcut o vizită în judeţul dc autoturisme este livrată pentru libertatea poporului
Argeş. unor beneficiari din aproa şi a patriei, pentru socia
La sosire, oaspeţii au pe 30 de ţări. Oaspeţilor lism.
Anul XXXVII, nr. 8 573 VINERI, 7 IUNIE 1985 4 pagini - 50 bani fost salutaţi cu cordialitate le-au fost prezentate tipu După depunerea coroanei
de Constantin Zamfir, pre rile şi variantele autotu de flori s-a păstrat un mo
şedintele Consiliului popu rismelor de oraş şi de te ment de reculegere.
lar al judeţului Argeş, de ren „Dacia", „Oltcit" şi Cei prezenţi au vizitat,
La fiecare loc de muncă —răspundere alţi reprezentanţi ai orga ARO ce se produc în ţara apoi, rotonda monumentu
nelor locale de stat. noastră, prilej dc a cu lui.
în continuare, la sediul noaşte nemijlocit realiză
sporită faţă de recuperarea Consiliului popular jude rile româneşti în acest- do PRIMIREA ŞEFILOR
ţean, a fost prezentată dez meniu. MISIUNILOR
voltarea economică şi so S-a vizitat, în continua
si refolosirea materialelor cială a acestei zone a ţării, re, Staţiunea de cercetare DIPLOMATICE
y îndeosebi în ultimele două şi producţie viticolă Ştefă-
decenii. .Joi după-amiază, preşedin
— în Raportul prezentat — Bineînţeles că nu. A fost vizitată apoi în neşti. tele Republicii Finlanda,
la Congresul al XlII-lea al C.S. Hunedoara Avem şi 161 tone uleiuri treprinderea de autoturis Preşedintele Republicii Mauno Koivisto, a primit,
partidului, t o v a r ă ş u l recuperate şi livrate pen me din Piteşti. Preşedin Finlanda a semnat în căr la Palatul din Piaţa victo
Nicolae Ceauşescu subli tru recondiţionare, 12,7 to telui Republicii Finlanda, ţile de onoare ale unităţi riei, pe şefii misiunilor di
nia : „Sc va intensifica ac 29,5 tone alamă, 7,2 tone ne corpuri abrazive, mai celorlalţi oaspeţi le-au fost lor vizitate. plomatice acreditaţi în ţa
tivitatea de recuperare şi aluminiu, 23,1 tone ma cu seamă pietre de polizor. prezentate aspecte privind In cursul după-nmiezii, ra noastră, cu care s-a în
refolosire a surselor de e- culatură din hîrtie. Aces Dar cum acţiunea este ge organizarea producţiei, pre oaspeţii s-au înapoiat în treţinut într-o atmosferă
nergic şi materiale. Pe tora li se adaugă alte nerală, cupi'inzînd fiecare ocupările în direcţia înno Capitala. cordială.
această bază, în multe sec 43 040 tone cărămizi de loc de muncă, am reuşit
toare va trebui să asigu şamotă, 2 611 tone cărămizi să recuperăm şi 87,5 tone
răm 50 la sută şi chiar bazice. Cu o subliniere i electrozi, 349 kg oţel vidia,
peste 50 la sută din ne 540 tone cărămizi de şa 70,9 kg argint, chiar şi
cesarul de materii prime". motă şi 372 tone cărămizi 714 grame de platină. A-
După cum bine ştim, si bazice am relivrat fabrici cestea din urmă mai cu
derurgia este una dintre scamă de la laboratoare.
ramurile nominalizate în Se poate reţi'B: deci că
ceea cc priveşte asigura peste tot se acordă aten
rea materiilor prime în ţia cuvenită recuperării şi
bună parte din recuperări refolosirii materialelor, ac
proprii. Pe dumneavoastră, ţiune care a devenit o
tovarăşe inginer Valentin răspundere zilnică pentru
Răiloanu, şeful serviciului fiecare om al muncii din
plan, v-am solicita să .ne secţiile şi atelierele com
spuneţi, pentru început, ce binatului nostru.
atenţie i se acordă acestei — După cîte cunoaştem,
acţiuni numite pe scurt aveţi şi o uzină specia
„R.R.R.- în combinat ? lizată in acţiunea „R.R.R.”.
— Biroul executiv al — Da. Uzina nr. 8. Dar
Consiliului oamenilor mun lor refractare din ţară nu aceasta este important,
cii analizează şi dezbate cu pentru măcinare şi refa- ci faptul că în fiecare sec
regularitate modul în care bricarc. Tot din cantitatea ţie, atelier, la fiecare loc
se desfăşoară acţiunea de recuperată am rcfolosit noi de muncă prinde tot mai
recuperare, rocondi-ţionarc, la diverse înzidiri 787 tone mult teren idcca economi
refolosire a materialelor, cărămizi şamotă şi 251 to sirii, a recuperării şi re- Imagine clin noul centru civic al Petroşaniului.
materiilor prime, pieselor ne cărămizi bazice, dintre folosirii materialelor. Avem
de schimb şi stabileşte cele care se mai puteau confecţionate containere,
concret, pe loc, măsuri lăzi, puncte de colectare
pentru intensificarea aces folosi, bineînţeles. De ase în fiecare secţie, în care
tei acţiuni. La unele sor menea, pentru a reduce se adună zilnic asemenea
la nivelul procentului ce î EPOCA NICOLAE CEAUSESCU I
timente urmărim zilnic re importul de masă refrac materiale. Nu sîntem încă
zultatele recuperărilor, la tară am măcinat la noi în
altele decadal. combinat 410 tone cără rut, dar acţiunea este bine \ —----------- —........................ ;............................ ...........■......... —2------------ ---------------- -- \
înţeleasă şi coordonată, iar
— Ce sortimente, ce mizi de şamotă şi 165 tone rezultatele le vom ampli j epoca marilor împliniri socialiste I
cantităţi de produse aţi cărămizi bazice, masă re
recuperat anul acesta ? fractară care se foloseşte fica, conştienţi fiind că i
— Am recuperat 230 000 la înzidirea rinelor de la trebuie să ne asigurăm din \ MINERII DE LA TEBEA - ANGAJAU PLENAR
tone deşeu dc fier — şu- oţelării şi furnale. colectări proprii o canti \
taje, şpan, ţunder — toate — Dar nomenclatorul re tate tot mai mare de ma \ ÎN BĂTĂLIA PENTRU MAI MULT CĂRBUNE \
încadrate la capitolul fier cuperărilor credem că nu terii prime.
vechi, 87,7 tone cupru, 97,5 se încheie la produsele \ (PAGINA A ll-A) j
tone bronz, 2,4 tone plumb, enumerate ? GH. I. NEGREA
DEZARMARE - P A C E !
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
LUCIDITATEA TRĂIND ÎN PACE
întreţinerea culturilor şi recoltarea SĂ TRIUMFE NE FACEM SATELE
MAI BOGATE,
furajelor - lucrări prioritare ÎN ÎNTREAGA MAI FRUMOASE
LUME
in unităţile agricole Colectivul Fabricii de în Vşche de cind lumea este
călţăminte Hunedoara înscrie vocaţia de pace a poporului
Lucrările dc întreţinere cru în cîmp. în acest fel zi de zi pe graficul între nostru. Niciodată n-am rîv-
a culturilor prăsitoare, afla s-a reuşit să se aplice cerii socialiste semnificative nit la liniştea altora, la bu
te acum la ordinea zilei, două praşile mecanice şi lapte de muncă, în centrul nurile altora. Ne-am apărat
se desfăşoară într-un ritm una manuală pe întreaga preocupărilor de bază fiind doar pe ale noastre dacă
susţinut şi pe. ogoarele suprafaţă de 170 ha culti realizarea ritmică, integrală cineva le-a ameninţat cu ştir
G.A.P. Toteşti. Ţăranii coo vată cu cartofi pentru şi la un înalt nivel calita birea. Aşa s-au ştiut dintot-
peratori, mecanizatorii, în sămîhţă. Tratamentele fito- tiv a producţiei fizice. De deauna românii, aşa s-au
sufleţiţi de chemările şi sanitare pentru combate fapt, deviza noastră de mun Ştiut, alături de ei şi moţii
îndemnurile cuprinse în rea manei la această cul că, în spiritul indicaţiilor de pe Crişul Alb.
c u v î n t a r c a tovarăşului tură dc bază s-au aplicat formulate de secretarul ge Trăiesc şi mă bucur alături
Nicolae Ceauşescu, secreta pe 100 ha, iar în următoa neral aî partidului, tovară de. cei dragi ai mei de viaţa
rul general al partidului, rele zile se va încheia com şul Nicolae Ceauşescu, este : luminoasă pe care partidul
la recenta plenară a Con plet. La porumb, cultură îndeplinirea integrală şi in a construit-o pentru toţi oa
siliului Naţional al Agri care ocupă o suprafaţă dc condiţii de înaltă eficienţă menii ţării. O trăim in pace
culturii, Industriei Alimen 93 ha, s-a făcut o praşilă a planului de producţie pe şi în bucuria de a vedea
tare, Silviculturii şi Gos mecanică, iar prima praşHă 1985 şi pe întregul cincinal. cum zi de zi satele noastre
podăririi Apelor, nu precu manuală se va termina pînă Fină in prezent, in bilanţ, moţeşti devin mai frumoa
peţesc nici un efort pentru sîmbătă. Ţăranii coopera, am înscris o depăşire a pro se, mai bogate, viaţa locui
a efectua la timp şi în cclc tori din brigăzile conduse ducţiei marfă cu 321 000 lei. torilor lor mai împlinită, mai
mai bune condiţii toate lu de Ileana Neiconi (Toteşti), De asemenea, pe fluxul teh demnă. Acest lucru nu este
crările de întreţinez’e a Pătruţa Gavriloni (Cîr- nologic au fost introduse 39 posibil decît in condiţii de
culturilor de porumb, car neşti), Gaşpar Ştefoni (Pă_ modele noi de încălţăminte, pace, o ştim cu toţii, lată
tof; şi sfeclă furajeră. clişa) şi loan Bălu (Reia), iar pe masa de lucru a de ce ne alăturăm cu toată
Aproape că nu este zi în sînt zi de zi la datorie în atelierului de creaţie se fiinţa noastră eforturilor pe
care să nu cadă cîte o cîmp şi muncesc cu hărni U.TJ.M.Tt. Crişcior. Sectorul maşini unelte de la secţia I află încă 60 de modele.
ploaie — ne spunea Viorel cie şi răspundere la între este fruntaş în întrecerea so eialistă pe primele 5 luni ale SABIN VOICA,
Ilian-, inginerul şef al coo ţinerea culturilor. Sfecla anului. La liunelc rezultate ale colectivului de aici, un VALERIA POP, secretarul organizaţiei
perativei. Dar cu toate furajeră — 5 ha — a fost aport important au avut şi maistrul loan_ Stanciu, îm inginer şef de partid
acestea munca în cîinp nu preună cu strungarul loan Di noş. al Fabricii de încălţăminte din satul Brotuna,
a contenii. Am folosit şi N. BAD1U Hunedoara comuna Vata de Jos
folosim din plin la prăşit Foto : N. GHEORGHIU
fiecare oră bună de lu (Continuare în pag. a 3-a)
(Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
