Page 18 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 18
7
■*n. DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU PENT
O
•m—m i n(n-iirtnninmifmrifTiiTimninyr«>ini»iiiiri»»'»~~»~—i ■ , - | | . |
epoca marilor împlipiri socialiste
20.00 Tel
20.15 Act
Minerii de la Ţebea - angajaţi plenar în bătăiia pentru mai mult cărbune 20,25 Uni
non
Iun:
20,45 Edi
21.00 Caii
21.15 Pag
Viitorul începe azi ra -i
crai
Ritmurile accelerate de dezvoltare multilaterală a în perioada de timp istorie pe care cu mîndric patrioti lor
patriei, cerinţele crescînde de materii prime şi resurse că întregul popor o numeşte „Epoca Nicolae Ccauşeseu". Şi la mina Ţebea, ca în lucrăm la această noua 21,50 Teii
energetice pun şi în faţa minerilor de Ia Ţebea sarcini In aceşti ani, statul a investit importante fonduri pen întreg mineritul ţării, se capacitate sîntem conştienţi 22.00 Inel
de tot mai mare importanţă, cărbunele brun de aici tru dezvoltarea capacităţilor de producţie şi dotarea lucrează la pregătirea şi do misiunea trasată de mul
constituind o hrană preţioasă pentru termocentrale. abatajelor minei cu utilaje şi instalaţii care uşurează deschiderea unor noi ca partid de a ne spori apor
Vorbind cronologic, consemnăm că în această zonă munca oamenilor, cresc productivitatea muncii, impli pacităţi de producţie, în tul la creşterea producţiei
exploatarea cărbunelui are aproape 100 ani de exis cit producţia de cărbune. vederea creşterii continue de cărbune a ţării".
tenţă, primele lucrări datînd din 1880. La început au Nu nc-am propus să parcurgem istoria minei de Ia a bazei de materii prime O altă importantă lucra
fost doar cîteva galerii, cu lungimi reduse, din care începuturi şi pînă în prezent, cert este că în ultimii şi resurse energetice, în re de perspectivă a minei
se extrăgea cu mari eforturi un cărbune de o calitate ani cărbunele de Ţebea a devenit o bogăţie tot mai speţă de cărbune energetic. Ţebea este săparea puţului
slabă. In timp au fost săpate noi galerii de coastă, preţuită de beneficiari. — Acţionăm cu cele mai de extracţie, care va per uucun
planuri înclinate, puţuri de extracţie, fiind exploatate In prezent, mina Ţebea adaugă noi file la dosarul bune formaţii de pregătiri mite deschiderea zăcămîn- programt
La orilii
straturile I şi II. Lucrările miniere de la Ţebea au luat ei centenar, se racordează cu fiecare zi mai puternic şi deschideri la noul ză tului în adîncime. „Ele griculturi
amploare după eliberarea patriei, dar cele mai intense la cerinţele economiei naţionale, prin noile capacităţi cământ de la Ţebca-sud, ment determinant al vii jurnal;
ritmuri de extracţie s-au înregistrat din 1905 încoace, de producţie prevăzute a intra în funcţiune. unde, spre finele acestui torului minei, al creşterii chemărili
Nicolae
an, dorim să dăm în ex producţiei de cărbune, pu Revista i
ploatare primul abataj ţul de extracţie trebuie ricrul m
Buletin
frontal, pe care îl vom urgentat, considera'pe bună Răspunde
Vorbind
despre
oamenii
Obiectiv central-realizarea planului minei, despre modul ferm echipa cu stîlpi hidraulici dreptate Dorel Iuga Dar, lor; 10,00
şi responsabil de implicare de Valea Jiului şi de unde deşi noi ne-am făcut lu 10,05 Ştii
10,25 Atla
reveneau,
ne
— In cadrul minei noas mineri din brigăzile pe donator al sectorului, aici şi rezolvare a problemelor vom extrage un cărbune crările ce Petroşani ter Partidul,
I.A.C.M.M.
de foarte bună calitate —
tre — face o punere în te care le coordonez am reu se execută importante lu curente ale producţiei, to releva Dorel Iuga, ingine giversează de multă vreme- misiune i
Buletin i
mă inginerul Viorel Sirca, şit să învingem multe di crări de pregătiri, în ve varăşii Viorel Sirca şi rul şef al minei. Aici fo începerea montării turnu Vreau să
directorul unităţii — avem ficultăţi, să creştem sen derea măririi numărului Gheorghe Budugan fac losim, pentru prima dată lui şi maşinii de extracţie, blicitate ;
două sectoare de producţie sibil realizările în lunile fronturilor de extracţie, o apreciere comună : „Se la Ţebea, la lucrările de aşa că noi nu putem con de ştiri :
moara fti
şi un sector electromecanic aprilie şi mai — releva în cursul lunii curente — pensionează mulţi dintre pregătiri, metoda de ar tinua deocamdată lucră De la 1
(incluzînd şi activitatea de maistrul Teodor Faur, de arăta interlocutorul — vom oamenii noştri de bază. mare cu profile grele — rile de săpare în .adîncime. dent ciul
transport, atelierul meca la sectorul I. Lunar ex pune în funcţiune încă Alţii, tineri, trebuie să le SG 29 —, cu rază mare Am interceptat stratul de de ştiri ;
radio ; i
nic, staţia de sortare şi tragem mai bine de 6 000 două abataje cameră, care ia locul. Şi este plăcut (de 1950 mm), ceea ce cărbune ■ care este foarte economic
depozitul de materiale), tone de cărbune. Avem vor asigura minei o sen să constatăm că acei care va asigura o susţinere mai bun (circa 5 m grosime), de ştiri ;
precum şi un colectiv de condiţii bune de lucru şi sibilă creştere a produc preiau ştafeta o fac cu bună, securitate deplină 'a insă mai avem probleme tr : - ■> 17,,
I
de r.
deschideri şi pregătiri ca ne vom mobiliza mai mult ţiei. în bătălia pentru maj vigoare şi deplină răspun muncii, condiţii corespun cu infiltraţiile de apă. 1- Orei
riere. Obiectivul funda în continuare, pentru a da mult cărbune sînt angajaţi dere a datoriei, cu hotă- zătoare de aprovizionare şi Mina 'Ţebea arc deci ta intern.
mental al tuturor lucrăto cărbune peste plan. Este toţi minerii sectorului, ca rîrca de a duce mai de transport la fronturile de frumoase perspective. Co * Muzică
zică; * 5
rilor noştri este îndeplini hotărîrea tuturor minerilor de altfel întregul colectiv parte tradiţia de hărnicie lucru, conducând totodată lectivul său. în frunte cu diojurnal
rea ritmică a planului de noştri, dintre care se evi al minei, cunoscînd bine a înaintaşilor, exemplul lor la creşterea productivită comuniştii, le pregătesc rală * L
producţie, în condiţii de denţiază brigadierii şi şefii necesităţile crescînde de. de oameni, de adevăraţi ţii muncii în abataje. de astăzi, cu toată serio 22.00 O
eficienţă ridicată şi de ca de schimb Traian Băjan, cărbune ale economiei na mineri în cărbune". Pe lingă echipele specia zitatea şi răspunderea Radiojun
ţaţele tra
litate superioară a cărbu Gheorghe Bologa, Aurel ţionale. Se remarcă îndeo Ni se dau cîteva exem lizate în asemenea gen de muncitorească. Bijuterii
nelui extras. Deşi ca perso Ivănuţ, Antone Vasiu, Rc- sebi brigăzile şi schimbu ple semnificative. Şeful de lucrări de pregătiri şi „Este, do fapt, viitorul 24.00 Bul
nal sîntem sub nivelul mus Manga, Ioan Bratima rile din abatajul 2, con brigadă Traian Băjan, de deschideri, coordonate de nostru, al minei noastre,
planificat şi, ca urmare, şi alţii. duse de Petru Ivănuţ, Ioan Ia investiţii, om de nă maistrul Cornel Gruieţ — aprecia maistrul Gheorghe
de la începutul anului a- Acestui imperativ major, Bîlu, Mihai Costca şi dejde al minei, în cei 20 şeful sectorului II —, con Budugan, secretarul comi
vem unele nerealizări, ne cic îndeplinire ritmică a Nicolae Faur". de ani de activitate în a- ducerea minei a mobilizat tetului de partid al uni
străduim să completăm planului la producţia de Contribuţii importante la batajele de la Ţebea nu a aici şi formaţii de tineri, tăţii. Viitor pe care tre
forţa de muncă, să ajun cărbune, comitetul de realizarea producţiei de făcut nici măcar o absenţă care lucrează alături de buie să-l pregătim temei DEVA :
gem cu planul la zi şi să partid, consiliul oamenilor cărbune are şi colectivul nemotivată şi, în plus, se eîţiva mineri pensionari, nic. îneît să ne aducem gonului
recuperăm, restanţele. Ştim muncii, comitetul sindica sectorului electromecanic, de la care învaţă meserie, contribuţii tot mai mari rea fecic
1IUNEDO
că ţara are nevoie de mai tului îi subordonează toate condus de inginerul Octa- secretele exploatării căr la creşterea producţiei de' tarul ro
mult cărbune, că produsul preocupările. Situaţia pro vian Cărăbaş. „Noi colabo Ştafeta bunelui la Ţebea. De alt cărbune, aşa cum ne cere sala A);
muncii noastre înseamnă ducţiei este analizată zil răm bine cu minerii, ne fel, tinerii au întreprins secretarul general al parti XX (Mod,
cantităţi sporite de . ener nic, se iau măsuri con străduim să Ie asigurăm se preia din mers fructuoase acţiuni de re dului, tovarăşul Nicolae scsc pus:
(Flacăra)
gie şi sîntem angajaţi ple crete acolo unde este ca ■materialele de care au ne cuperare, transport şi mon Ceauşescu. Şi avem depli reţului si
nar să ne faceih datoria zul. se intervine operativ voie, să efectuăm în timp tare la noile capacităţi de na certitudine că vom PETROŞZ
de mineri. pentru soluţionarea tutu util transportul cărbunelui poate numiri cu un adevă producţie de la Ţebea-sud reuşi ceea ce ne-am pro şi extrate
Legenda
De altfel, minerii de la ror problemelor care vi din abataj la staţia de rat record Ia lucrările de a unor materiale şi piese pus, pentru că la mina guratic i
(7 Noiem
Ţebea. în majoritate oa zează îndeplinirea planu sortare, să executăm re pregătiri : 112 m pe lună. de schimb deosebit de Ţebea există un colectiv Raliul (t
meni ai locurilor (din lui. „Este adevărat, sînt vizii şi reparaţii de cali In august îşi va închide utile la noile lucrări. „Deşi de oameni harnici, orga P
Obîrşa şi Dumbrava, Hăl- greutăţi obiective în abata tate la utilajele şi insta. cartea de muncă. Lasă în lucrările pe care le exe nizaţii de partid puternice, n (L
N.— : Fe
magiu şi Vaţa, Tiuleşti şi je — spunea maistrul Pe laţiile din dotare — preciza locul lui însă un alt bri cutăm au un ridicat grad cum sînt cele de la schim besc (IV.
Tomeşti, Ribiţa şi Mestea tru Luca, şeful sectorului şeful de sector". „în timpul gadier destoinic — Vasile de dificultate, ne străduim bul I (secretar Nicolae NOASA:
căn. Ţebea şi Brad) cu I. Multe pot fi soluţionate reparaţiilor aducem o se Moşneag —; care a învăţat să le facem cît mai repede I.azăr), I — permanent (Muncitoi
dublu statut — de munci însă de către noi, printr-o rie de perfecţionări con cu sîrg şi pasiune meseria şi cît mai bine, astfel ca (Mircea Căsălean), atelier Fantomei
(Retezat)
11
tori şi ţărani — înţeleg mai bună organizare şi dis structive şi funcţionale u- de miner, după aceea de „Băltoaca (Ţebea-sud — mecanic (Gheorghe Bolcu), sau deli
pe deplin rosturile menirii ciplină de producţie, întă- nor utilaje, care uşurează şofer, de la Traian Băjan. n.n.) să dea cărbune încă cadre tehnico-inginereşti roşie) ;
Lişca (M
lor şi depun eforturi sus i irea răspunderii persona efortul fizic ^ al muncito La rîndul său, Gheorghe de la începutul anului vii bine pregătite (Ioan Glier- TIE : Iul
ţinute în abataje pentru le a tuturor cadrelor teh rilor, duc la creşterea pro Josan, de asemenea briga tor, adică să începem cu man, Traian Şipoş, Adria fe(e — s
a-si realiza sarcinile de nice, dar şi a fiecărui mi ductivităţii muncii" — sub dier de frunte Ia sectorul I, bine noul an şi cincinal, na Bălău, Avram Manaţe, tria); Vr
producţie. în pofida greu ner. Prin măsurile luate, linia şeful de echipă Au se va pensiona şi el în de arăta Cornel Gruieţ, unul Ileana Niţă, Ioan Incău, ce am a
GEOAGIt
tăţilor cu care se confrun din această lună intră în re] Trifan. cembrie a.c. O va face cu dintre veteranii şi spe precum şi alţii, care-şi fac (Casa de
mulţumirea datoriei împli
tă în subteran — presiuni funcţiune noi abataje, se Din acest compartiment nite, cu satisfacţia ocupării cialiştii „de marcă" ai datoria cu conştiinciozi ŢEG : i
excesive, infiltraţii de apă, finalizează alte lucrări, important al minei se dis locului I în întrecerea so minei Ţebea. Toţi cei care tate şi răspundere". drelor (1
Eu, tu l
intercalaţii de steril ş.a care vor conduce la creş ting prin muncă şi hărni LAN : A<
—, a ncacoperirii posturilor terea producţiei de căr cie Mircea Ievuţa, Viorel cialistă pe mină mulţi ani Diverse tori. Mina încadrează noi cii — sci
în cărbune, el trimit lună bune". Leahu, Ioan Hiriza, Viorel la rînd, chiar în 1984, poate muncitori, retribuiţi după de cultu
de lună spre beneficiari Aceleaşi preocupări exis Simcdrea, Traian Răpcău, şi în acest an; Şi el are un normele în vigoare din Singur d<
ILTA : P:
cantităţi însemnate de căr tă şi la sectorul II. După Ioan Bobonţeanu, Nicolae urmaş de nădejde, pe care • Cei aproape 600 de industria carboniferă şi
cu înţelegere
l-a
pregătit
bune. cum releva tînărul inginer Cianu, Adam Ciur, Mircea şi afecţiune. Se numeşte oameni ai muncii de la mi beneficiază de transportul
— împreună cu cei 42 de Gheorghe Moţ, şeful coor- Sini, Dionisie Golda şi alţii. na Ţebea beneficiază în gratuit de acasă Ia locul
Ioachim Faur şi el fost prezent de condiţii bune de muncă, de alte avanta
şofer, iar acum un foarte de muncă şi sociale, de re- je materiale şi sociale •
în deplină siguranţă suprafaţă. Concomitent cu bun miner, şef de brigadă creere şi refacere a forţe Tinerii do la mina Ţebea Timpul
Ioan
Sicoe,
aceste
arăta
la abatajul 1. A prins re
suprave
acţiuni
secre
lor
—
maistrul
sublinia
ghem sistematic modul în pede gustul mineritului şi Gheorghe Kirşch, preşedin tarul comitetului U.T.C. azi, 7 ii
mea
sc
La mina Ţebea, ca şi în zate în cadrul cabinetului care se respectă regulile i-a convins şi pe alţi doi tele comitetului sindicatu — şi-au îndeplinit planul Cerul va
anii precedenţi, în 1985, N.T.S. şi instruirii pe me de igienă a muncii şi nor fraţi ai săi să i se alăture lui din unitate • în acest economic finanţat pe acest nin noar
ţa .şi var
statul a alocat fonduri im serii a întregului personal mele sanitare la băi, ves muncii în abataj. an, pentru minerii de aici an în proporţie de 102 la za Sîntl,
portante pentru materiali muncitor, conform norme tiare, sala de mese. Florie Cotoc este un alt sînt repartizate 80 de bi sută. Angajamentul uteciş- averse d
zarea măsurilor în dome lor şi legislaţiei în vigoa Ca rezultat al acestor tînăr care a îmbrăţişat me lete de odihnă şi tratament tilor pe 1985 este să-şi de de dese
Vîntul v
niul protecţiei muncii — re. J demersuri, indicele de frec seria de miner, ajungînd în diferite staţiuni din păşească planul la acţiuni, moderat
reliefa tovarăşul Avram în afara controalelor ini venţă a accidentelor de în scurt timp un apreciat ţară • Medicul primar spe le finanţate cu 80 la sută. de scurt'
pul averi
Manaţe, inginerul şef cu ţiate de conducerea între, muncă şi îmbolnăvirilor şef de brigadă Ia lucrările cialist George Oprea şi Organizaţiile U.T.C. atelier 50 km/h
securitatea minieră. Astfel, prinderii, şefii de sectoare profesionale a scăzut la de investiţii. Absolvirea li cele patru cadre sanitare mecanic (secretar Trifon Tempera'
şi cadrele tehnico-ingine ceului industrial miner i-a medii, prin cabinetul mi Betea), TESA (Emilia Roş vor fi c
pentru anul în curs s-au mina Ţebea an de an, tri completat zestrea de cu ea), schimbul I (Cornel San şi 10 gra
prevăzut 450 000 lei, din reşti din subteran, inspec mestru de trimestru, lună noştinţe, l-a ajutat să urce nei, dotat cu aparatură a- du Mariş) şi-au adus cea xinie înt
care peste 200 000 lei pen torii obşteşti veghează zil de lună, înregistrînd în rapid pe scara muncii. decvată, acordă în per mai importantă contribuţie de.
tru a fi folosiţi în primul nic, la fronturile de lucru prezent cifre din cele mai manenţă oamenilor muncii la această frumoasă reali, La niui
semestru al anului. Cele unde îşi desfăşoară activi scăzute. Prin urmare, se S-ar putea da şi alte o asistenţă medicală de zare • Clubul „Minerul" dă. Ceru:
tatea, ca N.P.M.I.M. să fie exemple. Important este calitate • Mina dispune de
mai importante sume au respectate întocmai. Prin poate spune cu certitudine că tot mai mulţi tineri se un cămin pentru nefami- din cadrul căminului de ţa şi no
rar norc
fost destinate procurării aceste controale, care se că sporirea producţiei de înrolează cu hotărîrea şi lişti cu 210 locuri • Tova nefamilişti a fost dotat cînd, loe
unor echipamente de pro cărbune, a productivităţii recent cu un televizor, a- verse dc
desfăşoară într-un spirit elanul specific vîrstci în răşul Ilie Visa, şeful birou de descă
tecţie şi de lucru, îmbu de fermitate şi intransi muncii se realizează în puternicul detaşament al lui O.P.I.R., ne-a informat pavat de radio, două apa izolat gri
nătăţirii tehnicii securităţii genţă, urmărim realizarea strînsă legătură cu creşte minerilor, că urmează cu că 53 de muncitori urmea rate foto, magnetofon, jo derat dir
muncii, ventilaţiei de pro unei eficienţe sporite în rea gradului de siguranţă încredere exemplul bun al ză cursurile de calificare curi de şah şi table. eu inten
tecţie. instruirii personalu acţiunile întreprinse pentru minieră, prin condiţii mai vârstnicilor, dornici să con în meseria de miner, 5 tare în 1
Izolat ce
lui. respectarea N.P.M.I.M., li bune de apărare a sănătă tribuie cu toate puterile şcoala de maiştri, iar la Pagină realizată de de servi,
O deosebită atenţie s-a chidarea abaterilor de orice ţii şi vieţii celor ce mun la creşterea producţiei de cursurile de perfecţionare DUMITRU GHEONEA, luliu).
acordat acţiunilor organi- natură în subteran şi la cesc în subteran. cărbune. sînt înscrişi 126 de lucră LIVIU BRAICA