Page 2 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 2
Pne». 9 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 5
PENT
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU D'
....................................................:...........
miibiiwmwmmarnmmrn•iînnmiii ii—a—t—t^airr mi iun rnmmmmmmmm ■■■' ............... " 1 ,,t,h — î*'- i “rrr-rr“Tlr^^rirnmrr«rrniMiwiiniir>iwiM>tiiT>Miiii
epoca marilor împliniri socialiste 11.00 Tcl<
11.05
tilm La
»,Co;
— r
zică
La mulţi ani, contemporani ai viitorului ! hi c
★ ]
vale
Mei,
Uni’
1905-
firal
H,40 Mai.
racn
19.00 Teii
19,20 Tete
19,45 Din
dra;
(iuţi
turii
mu,
pioi
lor
20,35 Filn
lor),
casă
22.05 Teii
22,15 Iton
îiicir
BUCUl
ilioprogr.
0,30 La
agricultu
jurnal ;
chemării
Nicolae
nul înd
8.00 Itev
Curierul
Kczultati
9.00 Buh
9,05 Aud
(Urmare din pag. 1) par mugurii educaţiei mun la acest ceas sărbătoresc olimpiadele şcolare şi între premii şi menţiuni (51 la în prag de vară, la săr Buletin
citoreşti. din pragul verii, copiii Hu cerile pe meserii unde, con- olimpiadele şcolare şi 77 bătoarea adevăratei Copi Bcvista
10,40 M
sînt organizate pe princi Roadele activităţii lor la nedoarei să aducă întrea tinuînd şi confirmînd nive la concursurile pe meserii), lării, adresăm tuturor ace 11.00 Bu
piul cabinetelor şi labora clasă, în cercuri şi labora ga lor recunoştinţă părin lul calitativ ridicat al învă cu 38 premii mai multe lora care au imensa şansă J' «5 Un
toarelor, dotate la nivelul toare, în cabinete şi ate telui iubit şi stimat, tova ţământului hunedorean — decît în anul şcolar pre de a fi contemporani cu izdan
cerinţelor contemporane ale liere şcoală, în competiţii răşul Nicolae Ceauşescu, ancorat în realitate şi ser cedent. Sînt izbînzi care ea, calda urare : creşteţi i;
Şt. 12
instrucţiei şi educaţiei, se le pe discipline de învă- pentru generoasa grijă ce vind realitatea aşa cum o bucură şi obligă, izbînzi mari, voinici şi sănătoşi, cu ral; 12,3
pregătesc pentru startul ţămînt, cultural-sportive şi o acordă creşterii şi edu impun documentele de întregite de laurii cuceriţi minţi şi frumoşi pentru a fi folclorul:
viitorului aproape 120 000 artistice au urcat învăţă- cării lor în cele mai bune partid — au avut o pre- în „Cîntarea României" ca demni de România de mîi- premieră
De la l
elevi. Deprinderile de mun mîntul hunedorean, în a- condiţii. Recunoştinţa lor enţă meritorie, fn finala şi de performanţele de ră ne, pe care o durăm azi ridian c
că se realizează în atelie cest an, pe locul II pe ţa se măsoară şi în izbînzile je ţară a acestor întreceri sunet mondial ale gimnas cu gîndul la viitorul vos tln de
rele scoală, acolo unde a- ră I Este, aşadar, firesc ca cucerite la învăţătură, in au fost cucerite 128 de ticii hunedorene. tru ! Ccauşesc
ocrotesc
Opereta
Ciprian
Pionierii „Şoimii patriei" „Copilul şi pacea" Cărţile copilăriei adresa
lccţiuni)
de ştiri;
Porpeţuînd valoroasele Pionierii... pionjeriei. A- 18.00 Ori
diojurnal
tradiţii ale mişcării pro ceştia sînt „Şoimii patriei"! S I M P O Z I O N Sint cărţi care ne-au fer îndeobşte guvernate de politică
gresiste de copii din ţara Cea mai tînără organizaţie Nici că se putea alege R. M. Ştefoni, A. Vişchi, mecat copilăria şi a căror hazard. Citeam ce ne că naţionali
formaţii
noastră, organizaţia pionie a copiilor care, în judeţul o temă mai generoasă pen V. Han, D. Georgescu, D. amintire ne urmăreşte pină dea in mină. Nu era rău, nai * s
rilor, creată acum 3G de nostru, cuprinde 24 000 de tru o reuniune ştiinţifică des Alboiu) au vizat formarea azi, uneori pregnantă, al dar exista astfel şi riscul La suge
ani din Iniţiativa Partidu- membri. făşurată în pragul sărbătorii premiselor materialist-dia- teori abia desluşită, intot- de a te rătăci in acest u- Bailiojur
că de d
dului Comunist Român, a în actuala ediţie a Fes de azi ! Nici că se putea o lectice despre lume şi via deauna insă stăruitoare. nivers labirintic din care Buletin
devenit, în anii libertăţii tivalului naţional „Cînta manifestare mai emoţio ţă la preşcolari, dezvolta Unele s-au păstrat in me nu lipsesc nici înfundătu
patriei, o adevărată şcoală rea României" au partici nantă dedicată Zilei co rea sentimentelor de priete morie neveştejite de trece rile şi capcanele. Desigur,
a educaţiei comuniste a e- pat 448 formaţii din rîn- pilului, acum, cînd Chema nie, a dragostei pentru pa rea anilor şi simpla lor e- am dat şi peste cărţi ser
levilor. dul şoimilor, cu 7 676 inter rea şi Apelul Frontului De ce, pregătirea şoimilor pen vocare e capabilă să ne bede sau pur şi simplu stu
preţi. mocraţiei şi Unităţii Socia tru a deveni pionieri, mij suscite nostalgii şi imagini pide, cărţi fără aripi, fără
• In judeţul nostru, a- Iată formaţiile .şi inter liste au ecouri atît de pu loace privind realizarea e- fermecătoare: romanele lui fior, fără idei. Ele au că
DEVA:
proapc 80 000 de elevi poar. preţii (şoimi) remarcaţi în ternice în conştiinţe şi ducaţiei moral-politice şi Dickens, ale lui Karl May zut insă ireversibil Jntr-una tria); Ci
tă cu mîndrie cravata roşie finala întrecerii: grupuri inimi. Simpozionul „Copi patriotice, modalităţi de şi Mark Twayn, operele din bolgiile infernului li (Arta) ;
aiul
cu tricolor. vocal-instrumentale, şi fol lul şi pacea", organizat stimulare a creativităţii. iui Creangă, Andersen, ce vresc — căci există şi aşa -dern
clorice: grădiniţele cu pro ieri, la Casa de cultură Reuniunea ştiinţifică „Co le ale Fraţilor Grimm, ceva — peste care stăpî- tine ron
• In şcoli activează 6 905 gram prelungit nr. 2 Deva din Deva, de Inspectoratul pilul şi pacea" a fost im Cuore, Leul din Damasc, neşte justiţiar Uitarea. Pen — sala
grupe, 2 287 detaşamente şi Brănişca; dansuri: popu şcolar judeţean, a consti presionant întregită de Contele de Monte Cristo, tru generaţiile de azi, acest Marea îi
şi 142 de unităţi de pio lare (nr. 1 Simeria, nr. 1 tuit — pentru directorii de spectacolul i.Cîntăm copi Cei trei muşchetari, Fraţii risc nu mai există. Copiii ra); Do
(Arta); I
nieri. Jderi, O pînză în depărta-
Lupeni, nr. 1 Brad, C.S.H. grădiniţe, responsabilii cer lăria noastră fericită", în şi adolescenţii noştri dis liul (Pai
nr. 1 Hunedoara, I.A.C.R.S. curilor pedagogice şi de care şoimii patriei de la pun de două prestigioase Zuzuc (
• 12 129 de pionieri fac nr. 2 Hunedoara), tematice comisii metodice, pentru e- grădiniţele cu program edituri specializate — Ion dejun ir
parte din organele do con (I.M. Hunedoara, grădiniţe ducatoarele care răspund prelungit nr. 1 Brad, 7 şi Creangă şi Albatros - gu brie); LI
(Cultural
ducere ale organizaţiei la le cu program normal nr. 1 de activitatea şoimilor pa vernate de o politică edi rorile (I
nivelul grupelor, detaşa Brad, gr. cuplată cu creşă triei - un „Manifest pen 2 Deva, I.C. Orăştie şî cu torială ştiinţiiică, responsa NEA:
program normal nr. 3, 2 şi
(Minerul
mentelor, unităţilor şi con Călan), moderne (I.A.C.R.S. tru sănătatea Pămîntului". 8 Deva, 1 Brad, Brănişca, ^PRIVELIŞTI bilă şi înţeleaptă. Labirin Moara li
siliilor pioniereşti comuna Comunicări în care efortul citorcsc)
le, orăşeneşti şi munici nr. 2 Hunedoara, grădiniţa pentru pace, pentru viaţa precum şi cei de la Şcoa tul cărţilor a dobindit azi rea (Hc
pale. cuplată cu creşă Călan şi şi sănătatea copiilor, pen la generală nr. 8 Deva au re, Minunata călătorie a semne de circulaţie, graţie De patru
cu program prelungit nr. 1 tru educarea lor în spiri dat măsura candorii, gin lui Nils Holgersson, Moby cărora nici un copil, chiar roşie);
daţi cil
• La sfîrşitul fiecărui an Haţeg), de epocă (I.C. O- tul celor mai generoase găşiei şi talentului lor. Mo Dick, Micul Prinţ, inepuiza fără o îndrumare specială, nuanţe?
şcolar (din ultimii 5 ani) răştie), clasice (C.S. nr. 4 idealuri (susţinute de pro mentele „întîmplări din gră bilele aventuri pe (şi sub) nu se mai poate rătăci. filme (1
în medie 25 unităţi, 400 Hunedoara), obicei folclo fesorii Maria Toma, Lidia dina mea", „La noi, despre pămînt, pe (şi sub) ape, Important insă e să i se GIU-BA]
Vlaşlnilo
detaşamente, 850 grupe au ric (Panc-Roşcani), cor (Şc. Ţugulan, Viorel Manolescu, noi", „Cununa griului", in (şi dincolo de) văzduh, deschidă gustul pentru lec tură);
fost distinse cu titlul de gen. nr. 2 Orăştie, Grădi Felicia Grama, Milica Bul- „Rapsodia română", „Pa imaginate de Jules Verne tură. E o misiune ce revine (Dacia);
fruntaş, 80 de pionieri au niţa cu program normal nr. garu. Dorina Bistrian, llca tria", „Menuet", suita so şi, iată, mă simt asaltat de nu numai educatorilor, ci, ţie la t
lumină
primit diplome şi medalia 1 Brad), montaje literar- Petric, Eufrosina Lascu) au liştilor de muzică cultă („fn atitea altele, incit numai in măsură cel puţin egală, sa de (
„Meritul pionieresc", 1800 muzicale (Dobra, Casa de avut profunde rezonanţe. recreaţie", „Ciuleandra", enumerarea lor ar depăşi şi părinţilor. RIA: R
— titluri de „Pionier de copii Orăştie), brigadă ar Iar dezbaterile din secţiu „Ţara mea", „Două pie cu mult acest chenar. Mai Pentru a deveni Om, co ILIA: V
ce am
frunte", 10 000 au obţinut tistică („Vîscoza" Lupeni), nea a ll-a a simpozionu se", „Cu mingea" etc.), şi sint apoi cele din care nu pilul are nevoie de trei
trese, 18 000 au fost stimu recital de muzică.şi poezie lui, desfăşurate la Grădi uşoară, recitările au con mai reţinem nici titlul, nici lucruri lundamentale: Piine,
laţi cu insigne pe domenii (grădiniţa cu program nor niţa cu program prelungit firmat laurii cu care micii- autorul, ci doar o anumi Dragoste, Carte. Dacă pri
de activitate. mal nr. 3 Hunedoara, Ilia), nr. 7 Deva (pe marginea mari interpreţi au fost în tă atmosferă, un episod, mele două stau oarecum
jocuri muzicale (Şc. gen. comunicărilor susţinute de cununaţi, în aceste zile, în un personaj memorabil, dar dintotdeauna în ordinea fi
• Un nou şi lăudabil nr. 4 Deva), gimnastică educatoarele A. Moisescu, Festivalul naţional „Cînta prin aceasta nu mai puţin rească a vieţii, cartea şi-a impti
succes al pionierilor liune- ritmică (gr. program nor S. Cioflica, E. Moldovan, rea României". incintătoare. Fără să ne dobindit abia mai recent azi, l ii
se va i
doreni în Festivalul na mal nr. 2 I-Iaţcg), teatru dăm seama, şi unele, şi al acest rost decisiv. Un ban cu ceru
ţional „Cîntarea României". (I.M. Barza), scenetă (Os tele au contribuit intr-o cheltuit pentru o carte nu Se vor
e
In actuala ediţie (a V-a) a trov), recitatori (Olguţa măsură, fie ea aricit de este niciodată un ban risi cări că
vor
întrecerii au fost obţinute Bălan — Brad, Andreea modestă, la modelarea per pit. Dimpotrivă, el repre ploaie. 1
84 de premii şi titluri de Cîmpean — Zam, Monica Manifestări omagiale sonalităţii noastre. O par zintă o investiţie pe ter dină. t
laureat pe ţară ! Cu 40 de ti Bota — Hunedoara), solişti: te măcar din ceea ce sin- men lung, menită să ro slab la
şi nord-
tluri mai multe decît în e- Cristian Bitoancă (vioară) © „EPOCA NICOLAE • „PIONIERII - FLORI tem astăzi datorăm cărţi dească in cel ce va fi vii rile mii
diţia precedentă a festiva Vulcan, Adriana Roşu — CEAUŞESCU - EPOCA DE DE MAI" este genericul lor care ne-au însoţit co torul Om. „Prea multă car prinse !
lului I ■ Hunedoara, Adrian Ungu- STRĂLUCITA AFIRMARE IN săptămînii politico-educa- pilăria şi adolescenţa. Sint te strică" e o zicală tristă, de, iar
reanu (folk) Brad, duet vo TERNAŢIONALĂ A ROMÂ- tive, cultural-artistice şi virstele celor mai generoa scornită de un troglodit. tre 21 ţ
• In actuala ediţie a cal (Unirea), solişti dansa NIEI“ a lost tema clubului sportiv-turistice, desfăşura se disponibilităţi sufleteşti, Dăruind copiilor cărţi, le La mi
competiţiei naţionale „Da- tori (Orăştioara de Sus), de dezbateri de la Casa tă in perioada 27 mai — cele mai receptive, cînd deschidem orizonturi neli bilă, ci
noros.
ciada" au participat 68 775 solişti muzică cultă: Ma- pionierilor şi şoimilor pa 7 iunie in unităţile pionie fiecare nouă experienţă mitate, le înfrumuseţăm se de ]
pionieri. Asociaţiile sporti ria Colompar, Dan Mitro- triei Hunedoara. Au parti reşti din oraşul Lupeni. O spirituală lasă nebănuite lăptura lăuntrică şi îi în descărc;
ve îşi onorează activitatea fan (vioară), Maria Bolo- cipat membrii cercurilor de săptămină care a întîmpi- urme asupra caracterului zestrăm cu tainice, nebă izolat
cu 13 titluri de campioni can, Cristina Balaş, Dana dezbateri politico-ideologi- nat cu florile cîntecului, in formare. In cazul gene nuite puteri. va sufl
rat din
republicani, 16 locuri II, Naşca (pian), toţi de la ce din şcolile generale ale versului şi jocului sărbătoa raţiilor mai virstnice, lec teorolof
7 locuri III, 11 locuri IV, Şcoala generală nr. 8 De- municipiului. rea de azi. turile acestor ani au fost RADU CIOBANU Vrasgjh
16 locuri V pe ţară.