Page 21 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 21
uiA m Ejncwf^
Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ
Nicolae Ceauşescu în judeţele
Bacău, Neamţ şi Suceava
( M L I S M U L Ceauşescu, secretar gene t Ccauşescu i-a fost adresat pentru construcţii, să dispu
o
v
a
şi
a
agregatelor
r
sipului
i
Nicolae
l u
ă
ş
u
a
r
ă
T
o
v
u
l
Nicolae
ş
nă de o organizare de şan
un călduros bun venit de
ral al Partidului Comunist
Re
preşedintele
ferată şi drumuri de ac
publicii
Ghcorghe, prim-secretar al
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Român, Socialiste Româ către tovarăşa Maria tier exemplară, cu cale
judeţean
S-a
de
ces
corespunzător.
Comitetului
nia, a efectuat, luni, o vi
zită de lucru în judeţele partid. subliniat că amplasamentul
X Bacău, Neamţ şi Suceava. Vizita a avut ca princi centralei electrice trebuie
Noul dialog al condu pal obiectiv stabilirea am astfel ales îneît să satis
cătorului partidului şi sta plasamentului centralei facă toate cerinţele de ordin
tehnic şi economic urmă-
nuclcaro-electrice
„Moldo
Anul XXXVII, nr. 8 576 MARŢI, 11 IUNIE 1985 4 pagini - 50 bani tului cu făuritorii de bu va". Obiectiv economic de rindu-so adoptarea de so
nuri materiale s-a desfă
şurat în atmosfera de pu importanţă majoră, noua luţii cît mai simple, cît
ternică angajare patrioti centrală electrică va fi mai ieftine. Tovarăşul
că a tuturor oamenilor prevăzută cu trei blocuri Nicolae Ceauşescu a cerut
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ muncii din întreaga ţară, generatoare avînd o pu organelor locale de partid
şi de stat şi specialiştilor
tere instalată de 1 000 MW -
înfăptuirii
vederea
în
exemplare a planului pe fiecare, şi urmează să fur să aibă în v.edere sistema
acest an şi pe întregul nizeze sistemului energetic tizarea întregii zone din
împrejurimile centralei.
naţional circa 20 miliarde
Ritmuri bune de lucru la întreţinerea cincinal, a hotărîrilor is kWh anual. Pe parcursul vizitării lo
torice
al
Congresului
ale
XlII-lea al partidului, de în cadrul acestei anali curilor propuse pentru am
a cinsti cu realizări de ze, la care au participat plasarea marelui obiectiv
culturilor şi recoltarea furajelor seamă împlinirea a două tovarăşii Emil Bobu, Silviu energetic, conducătorul
partidului şi statului s-a
Curticeanu şi Ioan Avram,
decenii de cînd tovarăşul
Nicolae Ceauşescu conduce viceprim-ministru al gu oprit în serele întreprinde
— Mobilizaţi de îndem terenurile fermei legumico peratoarele din echipa con destinele naţiunii noastre vernului, au fost examinate rii pentru producerea legu
nurile şi sarcinile izvorîtc le. în brigada Gclmar un dusă de Ana Căliman. Alţi socialiste. principalele probleme le melor, pe terenuri cultiva
din cuvîntarea tovarăşului mare număr de cooperatori, cooperatori efectuau praşila T o v a r ă ş u 1 Nicolae gate de amplasarea şi con te cu cartofi, în lanuri eu
Nicolae Ccauşescu, secre în frunte cu brigadiera a Il-a manuală la varză. Ceauşescu a sosit, în cursul struirea noii centrale. în- orz şi grîu. A fost exami
tarul general al partidului, Stela Homorodean, efec Mecanizatorul Ioan Bacsi, dimineţii la Bacău. Pe ae făţişînd stadiul cercetărilor nat cu atenţie stadiul de
la Plenara lărgită a Con tuau praşila manuală la împreună cu cooperatoare roport se afla un mare efectuate pînă în prezent, vegetaţie al culturilor, den
siliului Naţional al Agri porumb şi cea de a doua le Maria Cărăguţ, Silvia număr de locuitori ai mu tovarăşii Cornel Mihulcceâ, sitatea plantelor, au fost
culturii, mecanizatorii, coo praşila manuală la sfeclă. Zerdea, Maria Marian, Ana nicipiului, care au aplaudat preşedintele Comitetului discutate probleme privind
De fapt, se prăşeau ulti Ardean, Maria Herţa şi de Stat pentru Energie desfăşurarea lucrărilor a-
peratorii şi specialiştii din Maria Groza plantau răsa cu căldură, au ovaţionat Nucleară şi Nicolae Mă- gricole.
unităţile consiliului nostru mele suprafeţe. Pe mecani îndelung, pentru partid, nescu, prim adjunct al mi
— arăta Aurel Doboş, pre zatorul Ioan Mihăilă l-am durile de ardei. Mecaniza pentru conducătorul parti nistrului energiei electrice, S-a apreciat că poate fi
şedintele C.U.A.S.C. Gcoa- întîlnit în tarlaua „Romo- torii Simion Trosan şi Pam- dului şi statului nostru. au prezentat mai multe extinsă cu bune rezultate
giu — acţionează zilnic şeni“, unde efectua trata fil Popa, împreună cu o Secretarul general al cultivarea verzei, conopi
mentul împotriva gînda altă echipă de cooperatoare partidului a fost salutat de variante de amplasare re dei şi altor legume cu mare
cu răspundere la întreţi cului din Colorado la car au fost cei care au efec zultate. valoare nutritivă şi s-a ce
nerea culturilor prăşitoarc, tofi. tuat plantatul tomatelor, tovarăşul Ion Bogdan Bă- Deplasîndu-se în locurile rut să fie luate măsuri
la recoltarea şi punerea la gogo.şarilor şi vinetelor pe luţă, prim-secretar al Co indicate de specialişti ca pentru folosirea cît mai
adăpost a furajelor, precum întreaga suprafaţă planifi mitetului judeţean de fiind propice pentru con bună a potenţialului pro
şi în grădinile de legume C.U.A.S.C. cată. partid Bacău. struirea centralei nuclearo- ductiv al pămîntului.
la plantat, recoltat şi pră Un sprijin substanţial a- T o v a r ă ş u l Nicolae electrice, tovarăşul Nicolae La încheierea vizitei, oa
şit. Ca urmare, pînă la GEOAGIU cordă în aceste zile coo Ceauşescu a răspuns cu Ccauşescu a analizat deta menii muncii din judeţul
această dată, la nivelul peratorilor din Geoagiu e- prietenie aclamaţiilor celor liat fiecare variantă pro Neamţ au făcut, din nou,
prezenţi.
consiliului unic s-a înche levii liceului agroindustrial pusă şi a insistat asupra t o v a r ă ş u l u i Nicolae
iat rcbilonatul II la car Tot la prăşitul manual din localitate, care parti In această atmosferă necesităţii ca obiectivul Ceauşescu aceeaşi emoţio
tofi pe toate cele 180 ha al sfeclei şi porumbului se cipă zilnic, în număr mare, sărbătorească elicopterul prevăzut să nu ocupe o nantă manifestare a senti
cultivate, în prezent acţio- aflau şi cooperatorii din la recoltatul legumelor. prezidenţial a decolat, în- suprafaţă prea mare, care mentelor de profundă recu
celelalte brigăzi ale coo dreptîndu-se spre Piatra să afecteze terenul agricol. noştinţă pentru grija per
nîndu-se pe front larg la Silvia Homorodean, econo
combaterea gîndacului din perativei. La brigada Geoa mista fermei legumicole, Neamţ. Secretarul general al parti manentă acordată dezvol
Colorado. La sfecla de za giu — joseni, de exemplu, preciza că în această pe Numeroşi oameni ai dului a cerut să se execute tării continue a localităţi
hăr şi furajei'ă praşila a împreună cu brigadierul rioadă din ferma legumico muncii din reşedinţa jude în continuare cercetări de lor din această parte a
perimetrului
a
Stabilire
doua mecanică este înche Ioan Şofronie, se aflau la lă a C.A.P. Geoagiu s-au ţului Neamţ şi din locali potrivit pentru şantier, care ţării. celor de
Adresîndu-se
iată pe toate cele 209 ha, sapă în cîmp cooperatorii livrat spre unităţile I.L.F. tăţile învecinate l-au în- să se afle pe terenuri ne faţă, conducătorul parti
iar praşila a Il-a manuală Viorica Clonţă, Maria Cri- 40 tone de ceapă, 15 tone tîmpinat pe conducătorul
şan, Maria Ştef, Ana Văi- de salată şi peste 10 tone partidului şi statului cu productive. S-a indicat ca dului şi statului i-a feli
se efectuează pe ultimele
suprafeţe. La porumb se dean şi mulţi alţii. La de căpşuni. aplauze puternice. în nu viitorul obiectiv să fio citat pentru activitatea
b r i g a d a Geoagiu — mele comuniştilor, al tu amplasat în apropierea
execută praşila a Il-a me MIRCEA LEPÂDATU turor locuitorilor judeţului, locurilor de extracţie a ni (Continuare în pag. a 4-a)
canică, lucrare care este suseni, cei mai vrednici
finalizată pe aproximativ s-au dovedit a fi Sabina W . v r A v . v . - . v r r j - . - . v A V A v . v . v . v r . v r r t - . v r . - . v o - . v . v . v . r . v . v . v . ' . v . v . v . r z / . V J ' . ' . v r . w . ' A W . v . v . v . - . v ;
70 la sută .. din suprafaţa Mermezan, Elisabeta Alb,
cultivată. în ce priveşte . Laurean Cîndroiu şi, bine. Recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile - „izvor"
furajele, lucerna şi trifoiul înţeles brigadiera Elena
aflate în cultură pură au Spân.
fost recoltate în majorita O activitate intensă am
tea unităţilor şi în mare întîlnit la grădina de le puternic de lărgire a bazei de materii prime pentru economie
parte puse la adăpost. Se gume a cooperativei. La
coseşte manual fînul de pe tratamentul cepei se aflau
pajiştile naturale. Nume mecanizatorul Petru Perţa, pectiv urmărirea şi impul cîtc 2 la sută la cupru şi ritmic toate materialele ce
de
roase forţe umane şi me împreună cu cooperatoarea sionarea continuă a proce bronz, G8 la sută la plumb, rezultă din Aici procesul sînt
producţie.
însă
canice acţionează în fer Elisabeta Cărăguţ şi ingi sului economic de recupe 10G la sută la aluminiu, la
mele de legume, unde se nera Alexandra Ciornei, rare şi de valorificare a anvelope pentru reşapat cele mai mari deficienţe.
Exemple ? I.E. Deva (cu
execută toată gama lucră şefa fermei legumicole, care resurselor provenite de la planul a fost realizat în
anual
îndeplinit),
rilor de sezon. preciza că lucrarea este pe întreprinderile hunedorene, proporţie de 100 la sută, planul Deva, I.U.M. şi
I.L.
iar la hîrtie dc 74 la sută.
Am urmărit la C.A.P. punctul de a se încheia. unităţile economice şi so- Volumul fizic de prelucra I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani,
cial-culturale, cît şi de la
Geoagiu cum se desfăşoa Tot la ceapă, dar la recol populaţia din această zonă. re a materialelor a fost I.M. Lupeni, U.U.M.R. Criş
ră lucrările în cîmp şi pe tat, le-am întîlnit pe coo Prin acţiunile sistematice mai mare cu 17 la sută. cior, I.M.M.R, Simeria,
iniţiate de comitetul dc Deci, cu excepţia hîrtlci, I.M. Orăştie — sînt numai
partid şi organul colectiv peste tot plusuri. Recu- cîteva dintre unităţile ce
şi-au realizat şi depăşit
planul pe cinci luni, şi care
O importantă rezerv? pentru dezvoltarea eco acţionează slab, la ora ac
— Un rol deosebit de
important în asigurarea ba nomiei naţionale. tuală, în vederea sortării
zei materiale a planului pe Acţiuni sistematice, susţinute în toate unităţile şi valorificării resurselor
acest an şi în continuare economice ale judeţului. existente din abundenţă în
revine materialelor refolo propriile incinte.
sibile, care trebuie să fie Mari rezerve existente în fiecare întreprinde — Să nominalizăm şi
atrase în cantităţi tot mai re, ce se cer pe deplin valorificate. cîteva unităţi restanţierc,
mari în circuitul produc Să considerăm planul de recuperare ca o care dispun de condiţii
ţiei. De altfel, aceasta con sarcină minimală. bune dar manifestă slabă
stituie una din sarcinile preocupare în direcţia re
prioritare trasate de con cuperării şi valorificării
ducerea de partid şi de stat, de conducere ale întreprin. noaştem însă cu sincerita materialelor x-efolosibilo.
menită să conducă la am derii, activităţile susţinute te că mai avem posibili — Numărul lor este
plificarea bazei tclmico- desfăşurate în întreprinderi, tăţi insuficient valorificate. mare. Cu realizări între 20
materiaie a ţării, la mai în scopul creşterii gradu — Problema recuperării şi 90 la sută faţă de plan
buna aprovizionare a în lui de recuperare şi valo şi reintroducerii în circui se numără: I.A.S. şi
treprinderilor, la reduce, rificare a materialelor re tul economic a materiale S.M.A. Simeria, minele Â-
rea cheltuielilor material zultate din procesele de lor refolosibile se pune cu ninoasa, Bărbăteni, Dîlja,
le şi a costurilor pe uni producţie şi din consum, tot mai mare acuitate. Cum Livezeni, Ţebea, F.N.C.
tatea de produs. Vă rugăm în perioada care a trecut respectă întreprinderile pre Mintia, I.J.P.I.M.P.S. De
va, A.G.C.M. Păclisa, I.A.S.
să ne spuneţi, tovarăşe din an, am obţinut însem vederile Decretului 4G5/ şi S.M.A. Haţeg ,' I.P.N.C.
Iancu Avram, director ăl nate sporuri lh majoritatea 1979, eu privire la recupe.
I.J.R.V.M.R. Hunedoara — indicatorilor. rarea şl valorificarea aces Orăştie şi exemplele ar
putea continua.
Deva, cum acţionează co — Să exemplificăm, to tor resurse?
lectivul întreprinderii pe varăşe director. — Deşi au survenit în — La „neferoase", deşi
care o conduceţi pentru în — Planul global valoric ultima vreme schimbări I.J.R.V.M.R. are rezultate
făptuirea cu succes a aces a fost depăşit, în cele cinci de fond în activitatea lor, bune, totuşi multe unităţi
au minusuri. Cum se ex
tei importante sarcini ? luni trecute din an, cu 6,02 întreprinderile, chiar dacă plică ?
— In centrul atenţiei şi la sută, iar la materiale şi-au îndeplinit sarcinile — Intr-un singur fel i
U.U.M.R. Crişcior, secţia I. Cu măiestria unui artizan, su- preocupărilor colectivului refolosibile cu 9 la sută. anuale de predare, au obli-
tloriţa Florentina Opriţa execută lucrări de aceeaşi bună
calitate, indiferent de complexitatea lor. nostru se situează îndepli La sortimente s-au depăşit gaţia în continuare să sor- LIVIU BRAICA
Foto NICOLAE GHEORGHIU nirea planului la toţi in prevedcrile cu 16 la sută teze, să pregătească, depo-
dicatorii de producţie, res- la oţel, 9 la sută la fontă, ziteze si să livreze în mod (Continuare în pag. a 2-a)