Page 22 - Drumul_socialismului_1985_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

împlinirile şi bucuriile de azi PENI

D
ale locuitorilor comunei Cerbăl gWM

In partea de est a mun­ bărbaţi au devenit fores­ renii cu rezultatele muncii voltarea economico-socială
ţilor Poiana Ruscăi se în­ tieri, ei sint strins legaţi de lor, cu portul şi străvechi­ şi cultural-educativă a co­ f AVEŢI CUVÎNTUL
tinde ţinutul deosebit de satul lor natal. le lor obiceiuri şi datini. munei Cerbăl, despre ho- 20,00 Tel
pitoresc şi atrăgător al pă- Prin minunatele condiţii Dar ei sint foarte fericiţi tărirea lor de a-şi spori \ „Am apelat la dv. ca, prin intermediul ziarului, să l 20,20 Ari
durenilor. In satele aşeza­ create de partidul şi sta­ să-ţi arate noua lor pri­ contribuţia la îndeplinirea ţ aduceţi la cunoştinţă lucrătorilor de la Cooperativa de / XI
te pe culmile dealurilor, tul nostru, întreaga popu­ mărie, căminul cultural, programului de autoapro- l producţie, chiziţii şi desfacerea mărfurilor llia obliga- ) Iun
a
înconjurate de culturi fă­ laţie a pădurenilor a fost dispensarul uman, magazi­ vizionare, prin predarea la J ţia pe care o au de a achiziţiona sticle şi borcane de I 37
cute in terase, trăiesc şi chemată la o viaţă nouă, nul sătesc, toate înconju­ fondul de stat a întregii \ la populaţie în tot timpul cît magazinul este deschis, t trii
muncesc oameni care păs­ îmbelşugată. Bătrînîi satu­ rate de trotuar, ,,ca la o- cantităţi de produse pre­ ( Aceasta pentru că la magazinul „Universal" din satul 1 20,40 Gl<
trează din tată-n liu vechi­ lui iţi vorbesc cu un sen­ raş" — cum zicea un pă- văzută pentru acest an. J centru de comună s-a făcut un program pe placul vin- ) citi
le tradiţii şi obiceiuri, in­ timent de obidă despre durean. In curînd se va Duminică, la Cerbăl, s-a 1 zătorilor, nu şi în folosul cetăţenilor şi al economiei 1 Cili
tr-o zonă in care istoria viaţa lor din trecut. Case­ termina o aducţiune de deschis săptămina cultu­ ţ noastre. Potrivit acestui program, se preiau sticle şi bor-/ 20,50 Un
şi-a depănat neîntrerupt le sărăcăcioase, imposibi­ apă, care va consfinţi de­ ral-educativă „Cîntec, joc i cane goale numai marţea de la orele 7 la 11. In ce-1 21,10 Vă
firul ei de-a lungul mile­ litatea aprovizionării cu ce­ finitiv intrarea unei comu­ şi port străbun". Un minu­ 1 lelaIte zile, dacă mergi cu sacoşa cu sticle, te întorci ţ (co
niilor. Aici, întreaga popu­ le necesare traiului, depăr­ ne, in care in trecut bîn- nat prilej de reintilnire cu \ cu ele casă. Cîteodată nici acest program nu se res- i te
a
laţie a pădurenilor işi păs­ tarea de centrele mari ur­ tuiau tot felul de boli, în neasemuitul port popular l pectă. 1 •21,50 Tel
trează neştirbită originali­ bane le îngreuna mult si­ rindul localităţilor rurale al pădurenilor, cu neîntre­ -* Aceeaşi situaţie se întî Ineşte şi la magazinul C.L.F. \
tatea îp toate manifestări­ tuaţia. Am fost invitaţi în moderne. Fiindcă pare de cutele jocuri populare ale \ din llia". (Un grup de cetăţeni din comuna llia).
le vieţii. O bogăţie rară a casele de azi ale pădure­ necrezut, dar aici se adu­ artiştilor amatori din Feregi
pădurenilor, menţionată nilor. Mobilă nouă, prezen­ ce apa cu găleţile de la in care i-am revăzut pe SESIZĂRI-SOLUŢII
de-a lungul veacurilor ca ţa aparaturii electrice in mare distanţă. cunoscuţii virtuoşi ai jocu­
o comoară de mare preţ casele lor nu te mai poate l-am văzut pe pădureni lui pădurenesc Viorel Mun- • Sesizarea unui anonim fost amendat cu 1 000 lei l BUCII
este portul, cu elemente surprinde. Incintă pe orice in noile lor edificii social- teanu, Miron Munteanu, din Brad privind faptul că şi i s-a întrerupt furniza- , tlioprog
ce îmbogăţesc arta popu­ vizitator insă statornicia culturale, i-am auzit vor­ Gheorghe Romcea şh Aron posesorul autoturismului 3- rea energiei electrice pe 1 6,30 La
lară românească. lor in păstrarea portului bind cu o aleasă stimă şi Toma. Numeroşii partici­ HD-4835, Daniel Vereş, o timp de trei luni de la da- ^ agrieult
jurnal ;
Pădurenii din Cerbăl, u- pădurenesc, iar ,,lada cu preţuire despre ,,Epoca panţi şi invitaţi - construc­ stricat zŢona verde din faţa ta constatării furtului de i chemări
na dintre comunele ce nu­ zestre" a fetelor, trebuind Nicolae Ceauşescu", des­ tori şi lucrători de la blocului pentru -şi face curent. Aparatul de sudu- j Nicolae
nul în
a
mără nu mai puţin de 8 să aibă intre 20—30 de pre succesele şi împliniri­ G.I.G.C.L. Deva şi alte u- loc de parcare a fost cer­ ră i-a fost sigilat. ţ 8.00 Re
sate, se mindresc cu bo­ costume (!), se constituie le lor obţinute mai ales de nităţi economice ; ansam­ cetată de organele specia­ Curicru
gata istorie a neamului lor, intr-o adevărată expoziţie la Congresul al IX-lea al blul „Getusa“ al Casei de lizate ale Inspectoratului • Sesizarea dv., tovarăşe \ Buletin
cu tradiţiile şi obiceiurile de cusături populare. Cită partidului şi pină în pre­ cultură din Deva — s-au judeţean de interne, fiind Murar Ştefan din Hune- ( punileni
10.00 II
lor, dar, mai ales, cu îm­ muncă cu acul, cită mi­ zent. Primarul comunei, Va- bucurat împreună de bel­ găsită întemeiată. In con­ doara, a fost cercetată de ,’ 10,05 Ci
plinirile şi bucuriile din a- gală şi măiestrie este in sile Popa, mulţi cetăţeni şugul muncii pădurenilor, secinţă, „inventivul" şi des­ personalul din cadrul di- 1 torcsc ;
nii socialismului. Ei sint miinile acestor femei care din sat, au subliniat îndru­ au admirat evoluţia forma­ curcăreţul proprietar de recţiei administrative a\ cele şi
rclor ;
mindri că se trag din daci, minuiesc cu aceeaşi price­ marea şi sprijinul perma­ ţiilor artistice, realizările autoturism a fost sancţio­ C.S. Hunedoara care ne l Buletin
că foştii iobagi au luptat pere uneltele agricole sau nent ce l-au primit din minunaţilor oameni ai a- nat conform legii şi obligat răspunde că nu a avut; Microfe
11,35 P
şi pe aceste meleaguri pen­ ţin de coarnele tari ale partea Comitetului judeţean cestor aşezări de munte. să refacă zona verde şa cunoştinţă despre faptul că ) Buletin
tru pămint şi dreptate so­ plugului ! de partid şi a Consiliului cum a fost la început. Q l căminul nr. 3 din stra- l tena s
a
cială şi naţională şi păs­ Se mindresc mult pădu­ popular judeţean in dez­ SABIN CERBU da Nicolae Bălcescu au 1 Din co
trează la loc de cinste • Tot la o scrisoare a- fost sustrase din camera 1 12,45 A
laptele vitejeşti ale haidu­ nonimă ne răspunde şi în­ dv. o serie de obiecte per-) tlio-Tv.
U 3 ; .
cului Vlad Nistor, care s-a treprinderea de reţele e- sonale, întrucît nu aţi adus I t .ior;
ridicat împotriva exploată­ nergetice Deva şi întreprin­ acest lucru la cunoştinţa ; Şdrl; i
rii şi stăpinirii străine, pre­ derea viei şi vinului, o a- direcţiei respective. Preten- ţ doric ;
• auşe:
cum şi participarea activă nonimă prin care ni se se­ ţia administraţiei de că- i i împ
in mişcarea muncitorească sizează că în cătunul Mă­ min ca de la fiecare ca- • gazeta
din Valea Jiului a lui Va- năstirea din comuna Ghe- meră o cheie să se afle la i Sfatul
Buletin
sile Sirbu. lari locuitorul de la numă­ tabloul central este în- ^ Politicr
rul 130 deţine clandestin dreptăţită şi justificată de i dienţa
Dar şi in Cerbăl, ca in scrii;
oricare altă localitate din cazan de fiert ţuică şi a- necesitatea de a interveni 1 20,10 R
ţara noastră, împlinirile din parat de sudură electric. în cazul că locatarul a ui- ţ Iui ror
viaţa şi munca îmbelşuga­ In consecinţă, cazanul de tat apa deschisă şi s-a ^ într-o
tă a oamenilor de azi con­ fiert ţuică nedeclarat la produs inundaţie, al unor jurnal;
zicale
stituie prezenţe ce le în- Consiliul popular a fost intervenţii la instalaţii, re- ^ Armon
tîlneşti in fiecare sat, in predat postului de miliţie 24.00 B
fiecare gospodărie. Fiind­ Ghelari în vederea confis­ clamate ca necesare chiar
că, aşa cum ne demonstrau cării, iar pentru faptul de de către locatar, Vedeţi .
cetăţenii din Cerbăl, Feregi a fi deţinut şi folosit clan­ deci şi dv. că nu : vorba i
sau din celelalte sate ale destin aparat de sudură e- de o pretenţie-capriciu
comunei şi în această zo­ lectric, Gheorghe leler, căci
nă îndepărtată de munte despre el este vorba, a administraţiei de cămin. DEV,
se fac tot mai simţite bi­ (Patria
nefacerile prezentului so­ ÎNTREBĂRi-RASPUNSURI orches'
cialist. Locuitorii de azi ai DOAR,
exlratc
comunei, fie că lucrează Ioan Enâşescu - Lelese : teţi încadrat în munca. sala A)
:â. \
în agricultură, ale cărei Dacă datele din scrisoare Văzînd toate datele înscri-1 slanfe
produse le contractează cu Secvenţă din noul centru civic al comunei Cerbăl. sînt cele reale, atunci vă se în carnetul dv. de mun- i — sala
K
tra
statul, fie că unii dintre Foto MIRCEA BELE puteţi pensiona numai la că, ea este în măsură să 1 Dragos
împlinirea vîrstei de 60 de vă dea un răspuns temei- ^ — Cas
ani. Prevederile privind re­ nic documentat. ^ PETRC
(Urmare din pag. 1) şi cei 41 de achizitori di­ ducerea vîrstei de pensio­ Ia eta
Recuperarea şi valorificarea rect subordonaţi întreprin­ Călin Draia — Brad. In ■ '■ a . 2
ri p
insuficientă preocupare din derii noastre. Şi aici re­ nare pentru naşterea şi funcţie de datele prezen- -mltrii
partea lor pentru strînge- zultatele sînt sub aşteptări. creşterea c'el puţin pînă la tate în scrisoare, vă pu­ care a
10 ani a cel puţin 3 copii
rea, sortarea şi livrarea a- materialelor refolosibile Economia judeţului Hu­ se aplică numai în cazul teţi pensiona la 60 de ani. l lunii);
cestor materiale. Şi mai nedoara dispune de impor_ femeilor încadrate în mun­ R. I. - Sălaşu de Sus : ) mânui
tristă este situaţia la co­ I.C.S.M. Industriale Deva întreprinde pentru recupe­ tante cantităţi de materia­ Fără să np comunicaţi d a - ţ coafări
lectarea hîrtiei. I.C.S. Ali­ 30 tone ş.a. Sîntem hotă- rarea materialelor refolo- le refolosibile din resurse că, aflate în situaţia de a că sînteţi pensionară de i — seri
se pensiona.
mentara Hunedoara are o rîţi să luăm măsuri aspre sibilc ? metalice feroase şi nefe­ C.A.P. sau de asigurări so- ) ANINC
restanţă de 45 tone, I.C.S. împotriva celor care încal­ — Un aport însemnat la roase, liîrtie, sticlă, textile, Ioan Trandafir - Vulcan: ciale, fără să ne comuni- 1 lui (IV,
Alimentara Deva 14 tone. că prevederile Decretului preluarea acestor resurse pielărie etc., care trebuie Adresaţi-vă Comisiei de câţi numele întreg, nu vă ţ CÂNI:
Tipografia Deva 21 tone, 465, celor care nu iau (in mod deosebit a fieru­ valorificate în cît mai mare pensii şi asigurări sociale putem da răspunsurile ce- i (Retez,
I.C.S. Mixt Brad 5,3 tone, măsuri pentru livrarea sto­ lui vechi, textilelor, hîrtiei proporţie. în acest scop ne de la unitatea unde sîn- rute. ; (lăţeau,
U.J.COOP. Deva 17 tone, curilor create. şi a cioburilor ele sticlă) îl vom mobiliza toate for­ Sezon
„Avicola" Mintia 6 tone. — în mediul rural ce se au unităţile cooperaţiei cît ţele de care dispunem. (Patria
cărare
e
o — e ~ o — • — • — • — • — — • — • — • — o — j - e — a — a — • — • — • — • — • — • — • — • - o — • — o — o — GIU-B — • —
le (i
în procesul complex de nări a activităţii de către hate<
exploatare şi valorificare a Masa lemnoasă — valorificată superior ing: Aron Petric, şeful Sec­ pat (I
masei lemnoase din peri­ torului forestier de exploa_ aştept^
metrul forestier al jude­ — ne spune maistrul Ioan tare Haţeg, care s-a preo­ LAN :
ţului nostru, Centrul de Boroş, şeful centrului, un teni de diferite specii. Cu legii lor de la coloana ducători de utilaje — o cupat ca în toată perioada (Casa
Cîrneşti,
permanenţă a întregii ac­
con­
U.M.T.C.F.
sortare şi preindustrializa- om cu un simţ ridicat al ajutorul celor cinci „ifroa- dusă de maistrul Anton tivităţi. „Dacă exploatăm iernii să creeze stocuri de RIA: J
ne“, de mare randament,
re a lemnului Cîrneşti masă lemnoasă în parche­ rcşul);
constituie o verigă impor­ datoriei. Dar, pe lîngă pre­ conducătorii acestora, Mâ­ Itul, care le transportă cu grijă „ifroanele", care te, fiind transportată ope­ că, vă
tantă. Deşi, numeric, co­ ocuparea de valorificare la nase şi Laurenţiu Zgîrcea, lemnul, ei îl descarcă ope­ ne uşurează foarte mult rativ de către şoferii de la GHEL;
lectivul numără doar 86 de parametri tehnici, estetici * Virgil Gîrbaci, fasonatorii rativ, înlesnindu-le acesto­ descărcatul lemnului din coloana U.M.T.C.F. Cîrneşti, ncretii
autobasculante şi încărca­
muncitori, organizat pe şi de eficienţă cît mai ri­ mecanici Emil Teuşchel, ra să facă mai multe curse cu care cei de la centrul
dicaţi a masei lemnoase •— Ioniţă Opric, Gheorghe şi astfel fiecare Lşi reali­ rea lui în vagoane, dacă
două schimburi, activitatea buşteni în furnire şi pro­ Mihuţcscu şi ceilalţi des­ zează sarcinile de plan. folosim integral timpul de de sortare şi preindustria-
sa — de preluare a masei duse despicate în celulo­ carcă rapid lemnul din au­ Un aport important la lucru şt ne ajutăm unii pe lizare a lemnului îşi îm­
lemnoase venită din par­ ză, lăzi şi diferite semifa­ tobasculante şi-l dau în îndeplinirea sarcinilor de alţii, nu se poate să nu ne part succesele în muncă.
chetele forestiere de ex­ bricate pentru combinatele facem planul", arăta Mâ­ „Aşa am reuşit, releva in­
ploatare, de sortare, pre- de prelucrare a lemnului nase Zgîrcea. „De fapt, este terlocutorul, ca pe cinci Timr
industrializare şi livrare a din Brăila, Sebeş, Turnu C.S.P.L. CI R N E Ş T I _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ interesul fiecăruia să lu­ luni să ne depăşim pre­ azi, li
produselor către beneficia, Severin etc. —, dăm o crăm ordonat, să ne orga­ vederile de plan la total mea \
în gen
rii interni şi externi — se deosebită atenţie recupe­ seama circulariştilov Cor­ plan pe centru şi pe între, nizăm bine munca în fie­ activitate cu 5 la sută, iar cerul e
derulează la înalte cote de rării şi punerii în valoare nel Prejban, Violin Zgîr­ gul sector îl au şi munci­ care schimb, pentru că la export cu 10 la sută. dea av
dăruire şi răspundere pa­ a tuturor resturilor şi că- . cea, Petru Bocet şi a cole­ torii din cadrul atelierului sîntem retribuiţi în acord Sîntem hotărîţi să acţio­ soţite
trice ş
triotică. zăturilor de la gatere, a gilor lor, care-1 secţionează mecanic, car.e efectuează în global şi, cum se zice „du­ năm în continuare cu toa­ nă, m,
timp şi de calitate revizii­
cu precizie — cu ajutorul
— Rosturile muncii noas­ buturilor şi crăcilor, care, fierăstraielor electrice — le şi reparaţiile la utilaje­ pă muncă şi răsplată", a- tă dăruirea şi răspunderea a dou
tre se numesc descărcarea prin şantierul propriu de şi-l pregătesc de livrare, le forestiere. Iulius Virvonî daugă Cornel Prejban. De muncitorească, să ne înde­ Vînt n
slficărl
rapidă a masei lemnoase mangalizare, devin un pro­ în apropiere, bocşa „coa­ la începutul anului ne-am plinim exemplar planul pe sud-vc:
din mijloacele auto care o dus important, solicitat şi şi Dorel Iosivoni sînt doi îndeplinit lună de lună sar­ acest an la toţi indicatorii vor l
aduc de la pădure, sorta­ apreciat de către benefi­ ce" mangal din plin, su­ din oamenii de nădejde ai cinile şi am cîştigat în mod şi să abordăm cu bine sar­ Şl 12 g
rea cu mare atenţie şi in­ ciari — mangalul, cam pravegheată cu mare aten­ atelierului, pentru care corespunzător". cinile viitorului cincinal, tre 18
neaţa
dustrializarea în produse 60—80 tone pe lună. ţie de Alexandru Orban. munca este mai presus de Aceasta — după cum a- stabilite de Congresul al ce cea
finite cu valoare superioa­ Urmărim activitatea în- Muncitorii din cadrul vea să evidenţieze Ioan XlII-lca al partidului". servlci
te).
ră şi expedierea operativă tr-o zi obişnuită. Maşinile centrului lucrează în cola­ orice, iar colaborarea cu Boroş — şi ca urmare a
a acestora către beneficiari vin din parchete, cu buş­ borare şi înţelegere cu co­ „ifroniştii", cu ceilalţi con. unei foarte bune coordo- DUMITRU GHEONEA