Page 25 - Drumul_socialismului_1985_06

fB u a â - fts*
IM
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA 1 " Vizita de stat a preşedintelui

Turciei, Kenan Evren, în ţara noastră
io
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
SOSIREA La Palatul Consiliului de laterale dintre cele două
C I A L I S M U L Nicolae invitaţia tovarăşului Stat au început marţi, 11 ţări, preşedintele Nicolae
ÎN CAPITALĂ
şi
preşedintele
Ceauşescu
iunie,
convorbirile
oficiale
La
Kenan Evren au însărcinat
între preşedintele Republi­
pre­
Ceauşescu,
şedintele Republicii Socia­
examineze,
în
legaţii
să
liste România, marţi di­ cii Socialiste România, to­ pe membrii celor două de­
varăşul Nicolae Ceauşescu,
ORGAN Al:COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. mineaţa a sosit la Bucu­ şi preşedintele Republicii timpul vizitei, modalităţile
reşti, într-o vizită de stat, Turcia, Kenan Evren. . concrete privind intensifica­
$ 1 A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N preşedintele Republicii Tur­ La convorbiri participă rea conlucrării româno —•
cia. Kenan Evren.' persoane oficiale române şi turce în domeniile politic,
Noua vizită a şefului sta­ turce. economic, tehnico-ştiiiiţific,
tului turc în România con­ în scopul identificării
Anul XXXVII, nr. 8 577 MIERCURI, 12 IUNIE 1985 4 pagini — 50 bani stituie o expresie a voinţei unor noi căi şi mijloace cultural şi în alte sfere
reciproce de a asigura ex­ pentru dezvoltarea şi diver­ dc activitate de interes co­
tinderea şi adâncirea reia- . sificarea raporturilor multi­ mun.
ţiilor bilaterale, de a con­
„GONST AT Ă—ORGANIZEAZĂ—ÎNflREÂPT Ă“ feri un conţinut tot mai DIALOG LA NIVEL ÎNALT
bogat legăturilor de prie­
tenie şi colaborare dintre După convorbirile în plen, tivă căpătată cu acest pri­
e
d
ş
e
r
Nicolae

o valoroasă iniţiativă muncitorească ţările noastre. In acelaşi p Ceauşescu i n t şi e l e preşedintele lej, precum şi perspectiva
largă a unor asemenea rea­
timp, ea se înscrie ca un
aport de seamă la pro­ Kenan Evren au continuat lizări pe viitor.
Pornind de la rezultatele
bunei
înţelegerii,
movarea
a colectivului U.U.M.R. Crişcior vecinătăţi şi cooperării în dialogul la nivel înalt, a- bune obţinute, s-a apreciat
bordînd o serie de pro­
Balcani, la întărirea păcii bleme ale colaborării bila­ că există bune condiţii
în Europa şi în întreaga terale. pentru sporirea, în conti­
Se şti o că iniţiativele „nc-a dat" o iniţiativă bu­ sib'ilitatca (şi obligaţia !) de lume. în acest cadru au fost nuare, a schimburilor co­
muncitoreşti acţionează în­ nă, pe care am denumit-o a CONSTATA raporturi Aeroportul Otopeni, unde subliniate cu satisfacţie merciale, pe baze echita­
totdeauna ca un adevărat „Constată. — Organizează — sau procese de muncă, flu­ â avut loc ceremonia sosi­ progresele Înregistrate în bile, reciproc avantajoase,
magnet — mobilizează şi îndreaptă". Ea vizează a- xuri informaţionale, tehno­ rii, era împodobit sărbă­ ultimii ani în lărgirea şi în­ pentru dezvoltarea şi mai
concentrează forţele unui tît atragerea tuturor oame­ logii etc. necorespunzătoa­ toreşte. tărirea relaţiilor româno — puternică a cooperării eco­
colectiv către problemele nilor muncii la activitatea re, imperfecte, precum şi ...Ora 11,30. Aeronava turce, creşterea şi di­ nomice, în special în do­
esenţiale ale activităţii, de creaţie, cît şi o mai ac­ dc a propune măsuri de eu .care a călătorit şeful versificarea schimburilor meniile energiei, indus­
spulberă inerţii şi „pro­ tivă participare în organi­ ORGANIZARE care să statului ture a aterizat. comerciale, extinderea coo­ triei metalurgice, industriei
pun" de multe ori valori zarea proceselor de produc­ conducă la ÎNDREPTARE, In întîmpinarea înaltu­ perării economice, indus­ extractive, în agricultură,
umane nebănuite. ţie, la actul de conducere. la optimizarea activităţii şi lui oaspete a venit pre­ triale şi tehnice, precum în transportul naval şi ru­
— în acelaşi timp — ne-a — Cum s-a născut, de creşterea eficienţei econo­ şedintele Republicii Socia­ şi în domeniul transportu­ tier şi în alte sectoare ale
mice.
declarat ins. Viorel Poe- fapt, această iniţiativă ? — Ce rezultate s-au ob­ liste România, tovarăşul rilor. Au fost apreciate re­ producţiei materiale, în
n'ar, directorul Uzinei de Nicolae Ceauşescu. zultatele înregistrate în raport cu potenţialul me­
— A parcurs drumul o- ţinut pînă în prezent ? Ori Pe aeroport se aflau, de construirea în comun a u- reu în creştere al ccono-
utilaj minier şi reparaţii bişnuit... Ideile pe care le este prea devreme... asemenea, membri ai Con­ nor importante obiective o-
Crişcior — mai putem spu­ cuprinde au izvorît. în — Nu, rezultatele au a- siliului de Stat şi ai guver­ conomice, experienţa pozi­ (Continuare în pag. a 4-a)
ne că iniţiativele „leagă" timp, de la cei care se con­ părut surprinzător de re­ nului, generali, alte per­
mai bine şi ideile oamenî- fruntă direct cu probleme­ pede. Tocmai din asta soane oficiale. VIZITĂ PROTOCOLARĂ
. • lor muncii pentru a le le producţiei — muncitori, ne-am dat seama că ini­ La coborîrea din avion,
răsfrîngo, apoi. cu putere tehnicieni, maiştri, ingineri ţiativa este viabilă, şi — preşedintele Republicii Tur­ 'Preşedintele Republicii toare convorbirilor oficiale,
şi eficienţă asupra rezul­ •—, apoi acestea au fost fiind concepută ca un pro­ cia a fost salutat cu cor­ Turcia, .Kenan Evren, a s-a desfăşurat într-o atmo­
tatelor de producţie, a cli­ strînsc şi aşezate într-un gram continuu, de perspec­ dialitate de preşedintele făcut marţi după-amiază, sferă dc caldă cordialitate,
matului de muncă. Din cu­ cadru legal de jurisconsul­ tivă — are vigoarea nece­ Nicolae Ceauşescu. Cei doi o vizită protocolară pre­ de prietenie şi colaborare
So­
Republicii
noscuta expresie a lui Ar- tul unităţii, a urmat şle­ sară pentru a înfrunta tim­ şefi dc stat şi-au strîns şedintelui România. Nicolae care s-au statornicit şi se
pul. în numai 10 zile de
cialiste
himed'd' „Daţi-mi' un punct fuirea şi sintetizarea lor, la punerea în lucru a pro- cu căldură mii ni le. s-au îm­ dezvoltă continuu între
brăţişat.
de sprijin şi pun în miş­ extinderea la toate sectoa­ O gardă militară aliniată Ceauşescu. la Palatul Con­ ţările şi popoarele noastre,
care pămîntul", pentru noi rele unităţii, (inclusiv ad­ MARIN NEGOIŢA pe aeroport în cinstea so- siliului de Stat. in folosul reciproc, al
întrevederea dintre cei cauzei păcii şi înţelegerii
— şi. cred. pentru multe ministrativ, contabilitate,
(Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag o 4 a) doi şefi de stat, premergă­ internaţionale.
unităţi economice — acel financiar) şi înscrierea în­
„punct de sprijin" îl con­ tr-un act : nr. 47/1985. Pe
stituie tocmai iniţiativele scurt, s-a stabilit că fio-
muncitoreşti. Anul 1985 care om al muncii arc po-
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Producătorii de oxigen —
racordaţi la cerinţele producţiei Toţi cooperatorii şi mecanizatorii - mobilizaţi la întreţinerea
Oxigepul tehnologic pro­ lectivului de aici orientate culturilor, la recoltarea, transportul şi depozitarea furajelor
dus .la secţia hidro-oxigen spre satisfacerea cerinţelor
a uzinei nr. 0 din cadrul dc oxigen ale sectoarelor în cele două cooperative
C.S. Hunedoara „curge" ca de producţie, în condiţiile pelor în prezent, se mun­ pc de consiliul popular co­ suprafaţa şi s-au prăşit
un fluviu zi şi noapte po reducerii consumurilor de de producţie din. comuna ceşte cu responsabilitate la munal. Ioan Nistor, ingi­ manual 15 ha, din cele 30
agricolă
Veţel,
campania
conducta magistrală spre energic electrică, no-a vor­ de vară cunoaşte o desfă­ întreţinerea culturilor pră­ nerul şef al C.A.P. Veţel, cultivate. Pe suprafaţa se­
Secţiile de bază, de undo, bit inginerul Victor Eşânu. şurare tot mai intensă, sitoare, precum şi Ia re­ ne-a vorbit despre stadiul mănată cu porumb, cea
prin păienjenişul de con­ tehnologul secţiei. cooperatorii şi mecanizato­ coltarea, transportul şi de­ lucrărilor : de-a Il-a praşilă mecani­
ducte, ajunge la.cuptoarele — Cadrele tehnico-ingi- rii fiind hotărîţi să tradu­ pozitarea furajelor, Parti- — Am încheiat praşila că şi manuală s-a efectuat
pentru oţel şi în furnale, nereşti ale secţiei noastre, pe mai mult de 15 ha. Aş
acolo unde este necesar. coordonată de ing. Petru că exemplar în viaţă pre­ vrea să evidenţiez munca
Şi asta se înţîrnplă din Oţoiu, şeful secţiei, au mo­ ţioasele indicaţii şi orien­ C O M U N A V E Ţ E L plină de dăruire a meca­
tări cuprinse în cuvântarea
19f>4 încoace, de cînd fa­ dificat schema tehnologică rostită de tovarăşul Nicolae nizatorilor Petru Matei şi
brica dc oxigen a început a blocurilor vechi B.R. 5 t Ceauşescu, secretarul ge­ ciparca la muncă a coope­ a II-a mecanică şi manua­ Lucian Bobar, care au e-
să producă. Oxigenul, a- ceea ce a dus la micşora­ neral al partidului, la re­ ratorilor şi mecanizatorilor feetuat. Ia praşila tnecani-
ceastă preţioasă resursă, rea consumului specific dc este bună. activitatea este lă po suprafaţa cultivată ou i că, lucrări do bună calita­
este indispensabil proce­ energie electrică, cu 7 kWh centa plenară a Consiliului sfeclă dc zahăr şi furajeră, te.
sului de elaborare a oţe­ pc m de oxigen, rezultând Naţional al Agriculturii. In­ bine organizată şi coordo­ ca şi pe cea semănată cu — Primii care şi-au ter­
:!
nată do conducerile unită­
morcovi. La cartofi am ro- (
lului şi a fontei, produce­ o economie anuală de cir­ dustriei Alimentare, Silvi­ bilonat de două ori toată minat praşila pe porţiile
rii „laminatelor de Hune­ ca 1 milion k\Vh culturii _şi Gospodăririi A- ţilor, sprijinite îndenproa- repartizate — ne-a spus
doara" care şi-au câştigat — Cum funcţionează şi Ionel Pinten, preşedintele
un bun renume pe pieţele cu ce eficienţă instalaţia cooperativei, sînt Marin O-
lumii. experimentală de separare coş. Lucia Puiţ, Leonora
Şeful atelierului de aici, ă amestecului de heliu-neon Ursa. Eugenia Pinten. Pe-
ing. Cligor Timar, ne-a din concentratul primar, al truţa Baicu.
spus : cărei autor sînteţi împreu­ Şi la cooperativa agri­
— Fabrica noastră s-a nă cu maistrul principal colă de producţie din Leş-
dezvoltat în trei etape. In Cornel A chim ? nic, lucrările de întreţine­
primele două, oxigenul teh­ — Instalaţia sc încadrea­ re a culturilor se află în­
nologic s-a introdus în ză în • specificul fabricii tr-un stadiu avansat. La
cuptoarele Siemens-Martin noastre şi arc o mare des­ cartofi s-au efectuat două
şi în sectorul de- laminare chidere spre viitor. De pe rebilonâri. lucrare cc :i e-
la flamarea blumurilor. Tn acum eficienţa ei este netă. fec:tuat-o mecanizatorul
etapa a treia — la furna­ In continuare, pe lingă ce­ Graţian Bistrian. In pre­
:l
le. Astfel că cîc la 150 Nm le două sortimente de oxi­ zent, sub coordonarea lui
oxigen/h, cit se producea gen, vom mai produce şi Ghcorghe Irimie, inginerul
în primii ani de-' funcţio­ azot, care se va folosi la şef al unităţii, mecaniza­
nare, s-a ajuns astăzi la stingerea uscată ă cocsu­ torul Florin Buştea efec­
55 000 Nm oxigen/h. între lui produs la Călan şi Hu­ tuează tratamentul împo­
n
timp am preluat integral nedoara. Deviza' colectivu­ triva gândacului din Colo­
şi umplerea tuburilor ele lui nostru de muncă este rado. Praşila I mecanică,
oxigen de la fabrica veche, următoarea : „Oxigen teh­ executată de mecanizato­
care în proporţie de peste nologie de calitate (puri­ rul Ghcorghe Rusu. s-a o-
80 la sută' sînt expediate tate, presiune) pentru fur­ feetuat pe toată suprafaţa
consumatorilor din judeţ şi nale, oţelării, laminoare, do 53 ha semănată cu po­
din ţâră. Aş mai preciza obţinut cu consumuri mi­ rumb. iar praşila î ll-a
faptul că îmbutelierea fă­ nime de energic electrică. 'pe 10 lin.
cută la noi este foarte a- Realizarea ritmică a unei Virginia Belea, , preşedin­
preciată; fiindcă este lipsi­ producţii medii lunare de ta cooperativei, ne asigură
5
tă de. umiditate, precum peste 28 milioane Nm o- .că oamenii din sal vin în
şi faptul că ne îndeplinim xigen tehnologic"-.
C.A.P. Mărtineşti. Ilio.Cătană, mecanizatorul care a recoltai in 11 mp record o B. TURDEANU
şi chiar depăşim lună de suprafaţă de furaje pe terenurile unităţii, in timpul lucrului.
lună sarcinile de plan. STELIAN DENA, Foto N. GHEORGHIU
Despre preocupările co­ corespondent (Continua'e in pag a 3-a)