Page 26 - Drumul_socialismului_1985_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

EPOCA NICOLAE CEAUSESCU PENT

D'

epoca marilor împliniri socialiste El

20.00
20,20 Actl Telc
nom
surs'i
20,35 Man
Repere universitare: Institutul de mine Petroşani pace
vers
20,45 Tril]
Con
— <
înnc
Dr. ing. Emil Marica. în cadrat pentru întreprinde­ 21.00 Filn
acest an universitar, prac­ Ce este nou în practica studenţeasca rile miniere, iar pentru ce­ lor).
tica productivă a studenţi­ lelalte unităţi — în funcţie jov
lor beneficiază de o nouă de necesităţile şi posibili­ Tv.
el ion
legislaţie. Ea se desfăşoa­ Statutul de încadrat — un mare cîştig tăţile acestora. Prin
ră în aşa fel încît toţi stu­ Student Ionel llie, anul V. 21,50 Telc
denţii să fie încadraţi ca în pregătirea de specialitate Noua legislaţie privind 22.00 mul Inel
oameni ai muncii în uni­ practica în regim de în­
tăţile miniere. Organizată cadrat e deosebit de bine
glisant, două săptămîni în în perioada de practică, Ce este nou în practica studenţească, prin ce se în care studenţii şi-au rea­ venită. Afirm, pentru că eu,
semestrul I — cînd majo­ tematica, observaţiile pe particularizează ea faţă de anii universitari precedenţi, lizat proiectele de diplo­ începînd din anul II, în fie­
ritatea studenţilor sînt în­ care le vor face conduce­ care sînt cîştigurile profesionale şi morale ale acesteia, mă. Noutatea din acest an care practică şi în fiecare
BUCUI
cadraţi în unităţile minie­ rile unităţilor miniere pri­ ce inseamnâ „statutul de încadrat" al studentului pen­ universitar constă în orga­ vacanţă am fost încadrat dioprogri
re din Valea Jiului, şi timp vind activitatea studenţilor, tru viitoarea sa specialitate — sînt teme care au stat la nizarea practicii şi pentru la Certej, Lupeni, Livezeni, 0,30 La
de patru săptămîni (după temele conferinţelor şi lu­ baza dezbaterilor mesei rotunde la care au participat învăţămîntul seral (două Petrila, Lonea. Acest per­ agricultu
sesiunea de examene din crărilor susţinute ‘în cele prof. univ. dr. ing. Ion Martan, prodecan la facultatea săptămîni). Aceasta va a- manent contact viu cu mi­ jurnal ;
chemării
vară) în cadrul unităţilor patru săptămîni. de maşini şi instalaţii miniere, conf. univ. dr. ing. Nico- juta studentul să cunoască na, m-a ajutat enorm în Nicolae
miniere din ţară. Obiecti­ Conf. univ. dr. ing. Nico- lae Ungureanu, prodecan, facultatea de mine, dr. ing. întreaga problematică pen­ pregătirea mea în specia­ niU ind
vele practicii, sînt diferen­ lae Ungureanu. în acest Emil Marica, şef de lucrări, responsabilul comisiei de tru care se pregăteşte. Cei litate. 8.00 Rev
Curierul
ţiate pe facultăţi, secţii, an au intrat în circuit noi practică la facultatea de mine, ionel llie şi Dan Ciotu, care lucrează efectiv în Student Dan Ciotu, anul Buletin |
grupe de aprofundare şi centre de practică, pentru studenţi. întreprinderile miniere vor V. Pentru că noi vom fl pundem
ani de studiu, în aşa fel a da posibilitate studenţi­ face această practică la viitori conducători ai pro­ 10.00 Bl
10.05 Int
încît să se realizeze o le­ lor să facă cunoştinţă cu pregătire şi exploatare a tări subterane, 20 în carie­ unităţile constructoare de ceselor miniere, practica că popii
gătură strînsă între cunoş­ o gamă cît mai variată de zăcămintelor. 'în acest fel re şi 15 în uzine de pre­ utilaj minier şî invers, aşa în regim de încadrat, pe ţările so
tinţele teoretice asimilate tipuri de exploatări minie­ creşte şi răspunderea — a- parare. încît să se poată cuprinde care am efectuat-o şi eu inregistr
1 armonic
în procesul de învăţămînt re, mai ales pentru zăcă­ tît a studentului cît şi a în­ Prof. dr. ing. Ion Marian. întreaga arie de probleme tot din anul II, m-a aju­ 11.00 Bul
cu cele practice. Pentru a mintele nemetalifere şi pen­ treprinderii — pentru forma­ La facultatea de maşini şi în pregătirea lor. Ca. şi la tat să urmăresc modul de Radiocai
preîntîmpina unele situaţii tru exploatarea în cariere, rea lui ca tehnician. Prin instalaţii miniere practica facultatea de mine, şi la luare a deciziilor şi de e- 11,35 Put
letin de
— ca neparcurgerea inte­ atît a unor substanţe mi­ statutul de încadrat în u- pentru anul I se efectuea­ noi, practica se organizea­ xecutare a lor. Lucrînd în ţa secoli
grală a tematicii de prac­ nerale nemetalifere cît şi nitatea minieră, — iniţiati­ ză în atelierele-şcoală, pen­ ză pe formaţii mici de stu­ regim de încadrat se întă­ comoara
tică — două zile pe săptă- a rocilor pentru construc­ va aparţine institutului nos­ tru anul II în întreprinderi denţi (circa 25) aşa încît reşte coeziunea dintre Avanprc
13.00 De
mînă au fost afectate unui ţii. Ce este, deci, nou în tru şi de aici s-a ajuns miniere, iar pentru anii III să poată fi cît mai bine membrii colectivului, se cîş- C -ăbul
ciclu de conferinţe, lucrări practica studenţilor noştri ? la o nouă legislaţie pri­ şi IV în unităţi construc­ îndrumaţi de un cadru di­ tigă în disciplină, îţi însu­ P -'ctin
nun
practice, vizite de lucru Ei devin oameni ai muncii vind practica - cîştigurile toare de utilaj minier cît dactic din institut, dublat şeşti spiritul muncitoresc — .alui
conduse de specialişti din timp de patru săptămîni, sînt mult mai mari pe toa­ şi în întreprinderi de în­ de un responsabil cu prac­ de care avem mare nevoie nic; 16,
unităţile miniere. Pentru a beneficiind de drepturile te planurile. în acest an treţinere şi reparare a a- tica (sau mai mulţi) din cînd vom fi la locurile conomic
se respecta tematica sta­ cuvenite fiecărui specia­ universitar, practica se va cestui utilaj. Anul IV efec­ unităţile economice. Şi tot noastre de muncă. de ştiri
bilită, s-au întocmit noi ca­ list, făcînd cunoştinţă di­ organiza în 65 de centre tuează practica şi în in­ o noutate : şi la faculta­ Masă rotundă pentru
Cîntece
iete de practică. Acestea rectă cu tipul de organi­ -cu 11 mai multe decît stitute de cercetare, iar tea noastră practica se or­ organizată de Odă lin
prevăd sarcinile studentului zare, cu tehnologiile de anul trecut - 30 în exploa­ anul V - în acele unităţi ganizează în regim de în­ LUCIA LICIU Orele s
jurnal;
■ * La s
zi într-
diojurn;
Cronică Pe scurt tele trai
23.05 In
23,30 N
de examene cese din industria minie­ ce ; 23,5
•
„Modelarea unor pro­
Ştiri.
ră" (modelarea matemati­
Sesiunea de examene este. că şi electronică în ve­
în plină desfăşurare. La derea utilizării roboţilor
facultatea de mine se a- industriali dotaţi cu inte­
.preciază că rezultatele sînt ligentă artificială) este te-, DEVA
mai bune decît în perioa­ (Patria)
da corespunzătoare a anu­ ma tezei de doctorat, sus­ orchest:
lui trecut, adică între 90— ţinută public, în luna mai, DOARA
cxtratei
97 la sută studenţi promo­ de către şeful de lucrări sala A)
vaţi după primele zile de ing. Ion I. Miriţă. Comisia stanţe a
examen. — sala
Kj
tra
a fost formată din »acad. Dragost
• La disciplinele Meca­ Nicolae Teoclorescu, de la — Cast
nisme şi organe de maşini,
taj
Instalaţii miniere, Săparea Academia R.S.R., prof. dr. .. .. 2(
şi susţinerea lucrărilor. Eugeniu Niculescu-Mizil,
ţuri pe
Geodezie, Electrotehnică. Academia „Ştefan Gheor- iembrie
Fizică, Tehnologia materia­ gbiu" Bucureşti, prof. dr. care a
lelor, Electronică, Organi­ tural);
mânui
zarea şi conducerea între­ ing. Mihai Tocaci, de la ceafăru
prinderilor — foarte im­ Institutul de mine Petro­ taşame:
portante în pregătirea vii­ şani. Conducător ştiinţific speciali
TRILA:
torilor specialişti mineri — prof. dr. ing. Profir De- ment
— studenţii anilor III şi ANINO
lui (IVI
IV, ca şi din alţi ani, au geratu, Universitatea Ora-; CÂNI:
fost notaţi şi au realizat iova. (Reteza
proiecte bune şi foarte bu­ preveni
ne. • La faza zonală a Fes­ GURAI
Grupul noilor amfiteatre ale Institutului «le mine Petroşani. în spa
• La anul IV topogra­ tivalului artei şi creaţiei RAŞTI1
la Par
fie, grupa 1282, 24 studenţi Ce rezolvă o şedinţă studenţeşti de la Timişoa­ iese pe
au obţinut note de peste 7 Cartea de minerit ra, Institutul de mine din GEOAC
la Aeraj şi protecţia mun­ Petroşani a fost prezent cu divorţ,
sa de
cii. Cu nota 10 au fost no­ în sprijinul producţiei de catedră 10 genuri artistice : dansuri Străine
taţi studenţii Petru Brezoi, (Dacia)
Kerti Nicolae, Ana Micu- populare, cor bărbătesc (fa­ trepte;
na Te
laiciuc. Pentru noi,' studenţii, sim­ toriale), Sabin Filomena a In laboratorul 1 al cate­ diplomă — ia zi şi seral. Au cultatea de mine), cor mixt cultură
pozionul „Informare, carte, remarcat aportul colectivelor drei de iizică-electrotehnică fost analizate rezultatele no­ cameral (facultatea M.I.M.), măriloi
• La ■ facultatea de ma­ producţie", desfăşurat la Ca­ de autori din rîndul cadre­ e şedinţă de lucru. Participă tărilor pe discipline — fizică, Fără i
şini şi instalaţii miniere, sa de cultură a sindicatelor lor didactice ale Institutului membri ai catedrei, specia­ anul 1, electronică - anul IV, muzică uşoară, grup sati­ (Lumii
Vîltoar
17 studenţi ai anului II, din Petroşani a fost deose­ de mine Petroşani la creş­ lişti în domeniul electroteh­ aparate şi măsurări electri­ ric, teatru, montaj literar- rul).
grupa 2879, au fost notaţi bit de instructiv. Prin dialo­ terea tezaurului tehnic şi nicii, electronicii şi automa­ ce etc. Rezultatele sînt bu­ muzical, 6 lucrări de artă
cu note peste 7 la disci- gul de lucru, schimbul de ştiinţific naţional. Din nu­ tizării din ramura industriei ne, peste 70 la sută dintre fotografică, 1 film, o lu­
plina Tehnologia de ramu­ opinii şi ideţ realizat intre mărul mare de cărţi tehnice miniere. Se face analiza sta. studenţi fiind promovaţi. La
ră. S-au remarcat prin cu­ muncitori, specialişti dirfi in­ cu profil minier ce sînt pre­ diului proiectelor de diplomă anul I - maşini şi instalaţii crare de artă plastică. Ca­
noştinţe temeinice, rod al dustria minieră — şi numeroşi văzute a fi date spre difuza­ la secţiile de ingineri şi miniere — sînt promovaţi ta litatea şi-a spus cuvîntul I Timp
studiului sistematic pe tot invitaţi din partea institutu­ re în 1985 au fost amintite : subingineri, a rezultatelor fizică peste 85 la sută din­ Toate cele 10 genuri artis­ azi, 12
parcursul anului, studenţii lui Naţional de Informare şi „Manualul inginerului mi­ sesiunii de examene, susţi­ tre studenţi. S-a stabilit ur­ tice au fost promovate pen­ va fi î
Gabriel Dumitrache, Den- Documentare (I.N.I.D.), a E- nier", voi. II, IU şi IV, rea­ nerilor de referate ştiinţifi­ mărirea zilnică a rezultate­ neral i
ţian Faur, Andrei Spuri- diturii Tehnice Bucureşti, şi lizat de un colectiv de spe­ ce şi teze de doctorat. A- lor examenelor pe grupe, se­ tru faza republicană a Fes­ mai m
parte i
gan, Valeriu Vărcăuţi, Cris­ o serie de reprezentanţi ai cialişti condus de prof. univ. naliza — pondusă de conf. rii, discipline şi cadre care tivalului naţional „Cînta- lat voi
tian Sucitu, Alexandru bibliotecilor publice şi cen­ dr. ing. Aron Popa ; „Explo­ univ. dr. Vasile luşan, şeful au lucrat cu studenţii, pen­ rea României". racter
Scroban, Voicu Simon, Fa- trelor de difuzare a cărţii, zivi şi tehnica folosirii lor în catedrei de fizică şi electro­ tru a interveni, acolo unde de de
Vîntul
bian Fcrenc. am aflat principalele căi din industrie“ de Sabin Tat, M. tehnică — apreciază că pro­ se întîmpină dificultăţi. Au • Autogospodărire. La la moi
• Studenţii anului I (gru­ larga reţea de informare şi Zaporojan şi K. Fissgus ; iectele de diplomă aflate în prezentat referate de docto­ căminul studenţesc nr. 2, cări te
40—G0 ]
documentare de la toate ni­ „Optimizarea metodelor de faza finală abordează pro­ rand şefii de lucrări Maria vestic,
pa 2185) Sorin' Buta, Pe­ velele. exploatare în minele de mi­ bleme stringente ale indus­ Pop, Barbu Giurgiulescu, ing. camerele în care studenţii nime i
tru Goîa, Gabriel Prapor- După o scurtă trecere in nereuri" de Mircea Geor- triei miniere, multe fac par­ Andrei Popescu (conducător se respectă şi respectă or­ tre G ş
maxin:
gescu, Gheorghe Rujenes- revistă a realizărilor in cei gescu ; „Zăcăminte de aur" te din contractele de cerce­ ştiinţific prof. dr. ing. Mihai dinea, curăţenia, discipli­ grade,
Tocaci),
şi
lucrări
de
şefii
duce i
cu şi alţi colegi au debu­ 35 de ani de existenţă a de I. Berbeleac etc. tare ale unităţilor miniere. ing. A-on Poantă, Alexandru na poartă nr. 309, 395, 374, condiţi
S-au stabilit proiectele de
tat în sesiunea de vară a Editorii Tehnice Bucureşti diplomă pentru promoţia a- Pădure (conducător ştiinţific 398 ş.a. Ele contrastează t.eorolc
Tuţuri,
primului lor an de învă- (perioadă in care au apărut ION GLUGA, nului 1986. Sînt coordonate - prof. univ. dr. ing. Profir izbitor cu camerele nr. 387,
ţămînt cu nota 10. in \ur 'de 7 300 titluri edi­ student, anul V aproape 100 de proiecte de Degeratu). 389, 373 din acelaşi cămin.