Page 27 - Drumul_socialismului_1985_06

Fag. 3
77 • MIERCURI, 12 IUNIE 1985

DEZARMARE - PACE! Încadrarea în activitatea sociala
TIMPUL
utilă, ca drept şi ca obligaţie
LIBER
I Ani de mari împliniri pentru şcoala românească ni atrăgeam atenţia asupra u. de pregătire, vechimea în car — Nicolae şi Tudoriţa
Iată şi alt caz. Soţii Boş-
Intr-un articol precedent
meserie sau în specialitate,
nui grup de probleme care modul în care solicitantul — ambii cu infirmităţi, s-au
Comuniştii, întregul colec­ damentală a epocii noastre chip comunist tinerele ge- J revin, frecvent în cadrul a desfăşurat anterior ac­ prezentat la audienţă cu
al
iţea în cco- tiv didactic de pe raza co­ o reprezintă oprirea cursei neraţii, ' întreaga noastră ) audienţelor cerute de ce­ tivitate, rezultatele obţinu­ următoarea problemă. So­
Posarul re- munei Orăştioara de Sus, înarmărilor, îndeosebi o activitate dorindu-se să fie i tăţeni la organele judeţe­ te la probele practice, la ţul a fost încadrat la Com­
«efolosilnle localitate situată in vatra înarmărilor nucleare, apă­ un vibrant omagiu clădito- 1 ne de partid şi de stat. verificarea cunoştinţelor plexul „Rusca" din Hune­
p e n t r u rului de ţară nouă, inflă- ]
misiune de multimilenară a neamului rarea dreptului suprem al Era vorba de .probleme le­ sau la concurs, comporta­ doara ca tîmplar. „I s-a
românesc, au luat cunoştin­ oamenilor la viaţă, la li­ căratului revoluţionar, pro-.\ gate de repartizarea şi în­ rea în societate. Este clar restructurat postul", ca ul­
Tv. bertate şi independenţă, motor strălucit ăl ' măre- t
îl al IX-lea ţă şi susţin cu întreaga lor chirierea locuinţelor din deci, că, cea mai în mă­ terior să fie adus în loc
roşul marilor fiinţă vibrantul Apel pen­ la pace". ţelor idealuri ale păcii şi 1 fondul locativ de stat, ca sură să cunoască nevoile un altul. Nu intrăm în a-
tru dezarmare şi pace al Cele două decenii de colaborării intre toate po- ţ şi de construirea de locu­ mănunte cu privire la mo­
serial (co- muncă rodnică, aceşti mi poarele lumii. i inţe proprietate personală. întreprinderii, disponibilul
’an wolody- Frontului Democraţiei şi T Vom fi'fără răgaz pro- V do locuri 'do muncă pe bilul acestor „mutaţii".
. Premieră Unităţii Socialiste din Re­ nunaţi ani se constituie în Dc data aceasta ne o- structuri şi să decidă în Dacă omul îşi vedea de
lucţie a stu- publica Socialistă România, cea mai strălucitoare etapă pagatori îndrăzneţi ai în- \ prim la un alt grup de privinţa încadrării este treburile Iui acolo unde
poloneze. adresat partidelor, organi­ din multimilenara istorie ţeleptei politici a partidului i probleme care, deşi au so­ era încadrat, dacă era ne­
larte a României, numită pe şi statului nostru, ai nobi- 1 conducerea unităţii econo­
al. zaţiilor democratice, guver­ lelor iniţiative şi propuneri ) luţii şi există organe com­ mice unde se solicită în­ voie de serviciile lui. ce
ţa progra- nelor, tuturor popoarelor bună dreptate, „Epoca de pace şi colaborare ale ţ petente pentru rezolvarea cadrarea. De regulă, dis- rost a avut punerea lui pe
din ţările europene, State­ Nicolae Ceauşescu", au poporului român adresate i lor, in toate localităţile, drumuri ? De ce la orga­
lor Unite ale Americii şi însemnat pentru şcoala tuturor naţiunilor, umani- 1 continuă să încarce rubri­ nele judeţene, cînd pînă
Canadei, din 23 mai 1985. noastră, pentru şcoala tăţii, prin glasul preşedin- ^ cile de audienţe ale orga­ Atribuţii competente, aici există o conducere a
Eminentul ctitor al Româ­ românească în general, telui Nicolae Ceauşescu, l nelor judeţene de partid colaborare Oficiului judeţean de tu­
niei socialiste, eroul păcii timpul marilor împliniri şi cel mai autorizat repre- / şi de stat: încadrarea in­ rism ? Nu dintr-un capri­
ţ îs 6,00 Ra- tr-o activitate socială utilă în soluţionarea ciu al lui Nicolae Boşcar,
. dimineţii ; mondiale, cel mai iubit şi afirmări. zentant al său. ] privită ca drept şi ca obli­ problemelor
nea zilei în stimat fiu al naţiunii noas­ Sîntem ferm hotărîţi ca asta este sigur. Acolo s-a
7.00 Radio- Prof. IOAN PANTILOIU, | gaţie. oamenilor muncii
Răspundcm tre, preşedintele Republi­ şi în viitor să facem totul Dreptul la muncă, ştim adresat el, dar n-a găsit
tovarăşului cii, t o v a r ă ş u l Nicolae pentru ca munca noastră secretarul organizaţiei 1 rezolvare la problemă. în
■işescu. Pla- Ceauşescu, sublinia, cu să se oglindească în re­ de partid ^ cu toţii, este consfinţit de ponibilul do locuri de mun­ fond despre ce este vorba
lit integral ; zultate tot mai bune, să de la Şcoala generală i Constituţie ca unul dintre aici ? Despre dreptul unui
presei ; 8,10 strălucita-i clarviziune revo- drepturile fundamentale a- că se comunică la Oficiul
lodiilor; 9,00 ţionară că ,,problema fun­ instruim şi să educăm în Orăştioara de Sus ) pentru recrutarea şi repar­ om, încălcat de alţi oameni
iri; 9,05 Hăs- le omului, pentrii toţi ce­ tizarea forţei de muncă. stipendiaţi pentru a rezol­
cultătorilor ; tăţenii ţării. Prin efortu­ va problemele complexe a-
i de' ştiri ; rile făcute de partid şi de Ochia Floarea, din Că-
iţi de muzi- lan, însă, doreşte să se le activităţii pe care o con­
i 10,30 Din Pentru scurtarea stat, în judeţul nostru au treacă, în cazul fiicei sale, duc, nu pentru a le în­
ite; 10,45 Noi fost create . peste 215 000 curca mai rău. Ne gîndim,
;u corul Fi- CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ termenelor peste toate aceste cerinţe
in Craiova ; locuri de muncă, ceea ce ale legii. Fiica sa, de me­ fireşte, la conducerea fi­
de ştiri; 11,05 de execuţie înseamnă, că aproape 40 la serie strungar, căsătorită în lialei O..I.T. de la Hune­
jl copiilor ; doara.
ite; 12,00 Bu- La întreprinderea meca­ sută. dfn populaţia totală Călan şi încadrată în mun­
nică O r ă
; 12,05 Ştiin- Toţi cooperatorii şi mecanizatorii— ş t i e,. se a judeţului poate fi înca­ că aici şi-a părăsit familia Ne-am folosit de două
£X; 12,25 Din drată într-o unitate econo- şi s-a aciuat în Simeria exemple pentru a atrage
dorului; 12,45 află în fază avansată de
1 la 3; 15,00 mobilizaţi la întreţinerea culturilor noi capacităţi mico-soeială. Să recunoaş­ cu altă persoană. Preten­ atenţia asupra unei stări
ă Radio-Tv.;
construcţie
ţiile mamei: fiica să fie
aţilor : 16,00 productive. Pentru devan­ tem, este o situaţie foarte de lucruri nenormale —
iri; V '5 Ho- (Urmare din pag. 1) cosite cele 15 ha cu trifoi, sarea termenelor de punere bună sub raportul cercre-o- încadrată strungar la oameni care se autopoartă
ifrăţ' 16,20 în funcţiune, colectivul de fertă. Sînt chiar sectoare I.M.M.R. Dai-, deocamdată, sau sînt purtaţi pe drumuri
aler «me- printre cei mai harnici oameni ai muncii de la sec­ economice care duc lipsă pentru că undeva,, la un.
aordo, ’ate e- număr mare la întreţine­ cooperatori numărîndu-se I.M.M.R. nu are posturi li­
17,00 Buletin torul montaj-utilaje al sec­ de forţă de muncă în ra­ anumit nivel de conducere
,05 D» toate rea culturilor. Teofil Rus, Rusalin Goţ, Constantin ţiei investiţii acţionează cu port cu planul de produc­ bere de strungar. I s-a oferit a activităţii sau în forul
turiştii; 17,30 Gina Petreseu, Lucrcţia Turcu, Ianoş Olaru, Adolf abnegaţie şi pricepere, ţie pe care-1 au. Nevoile posibilitatea să se încadre­
liereşti; 17,40 Rus, Felicia Ludovic- şi Muntcanu. în ambele uni­ interior, al solicitanţilor de
române; 18,00 alţii sînt printre cei mai tăţi se desfăşoară strînsul, muncind 10—12 ore .zilnic. economice însă impun şi o ze în Simeria*în altă me­
20.00 Radio- Sub conducerea inginerului dirijare pe structuri a for­ audienţe, nu se înţelege că
iricultura ’85; harnici la această lucrare. transportul şi depozitarea Emil Şerban, a maiştrilor ţei de muncă şi chiar po­ serie înrudită sau să se re­ orice acţiune a noastră
;ia dv.; * O Sînt însă şi cazuri dc nc- furajelor, la Veţel .fiind califice. Dar nu, ea vrea
■ă; 22,00 Ka- participare la muncă. Aron deja depozitate în fînar 50 Ştefan Lupu, Ioan Tomes- licalificarea oamenilor în este dirijată de legi care
:3,00 Rezulta- cu. Petru Furdui, ritmul de meserii înrudite. Ba chiar strungar la Simeria şi pen­
Pronoexpres; Pop şi Octavian Goţ, de tone trifoi şi lucernă, iar montaj al noilor utilaje creş­ în unele meserii înrudite trebuie respectate şi de
tea operetei; exemplu, au săpat jumă­ la Leşnie 15 tone trifoi. De tru asta mama sa bate dru­ norme ale eticii 'şi echită­
1
late folciori- tate din porţiile repartizate te de la o zi la alta, de- nici nu e nevoie de o a murile. la Deva de cîte ori
00 Buletin de remarcat că fînul este a- taşîndu-se prin munca lor doua calificare pentru în­ ţii ; pentru că tot pe la a-
la sfecla dc zahăr şi fura­ dus în unităţi cu atelajele Gheorghe Droşca, Alexan­ cadrarea în muncă. are timp, ţncît-te întrebi,
jeră, apoi n-au mai venit cu tracţiune animală ale un astfel de om vrea cu ceste niveluri nu se pune
la lucru. celor două unităţi şi ale dru Pîntecan, Ioan Patiţa, încadrarea se face potri­ destul suflet în a rezolva
Gheorghe
Szegedi
Botîrlă,
în cele două unităţi agri­ membrilor cooperatori. A .KÎaus, Ioan Popovici, Va- vit prevederilor Legii nr. tot dinadinsul să munceas­ problemele, a nu le lăsa
cole din comuna Veţel se început, cu cîteva zile în sile.Oneş şi alţi muncitori. 12/1971 şi se aii în vedere că sau vrea să se ştie ne­ drum deschis spre alţii.
află în desfăşurare şi re­ urmă, recoltarea fîneţclor (Andrei Stoica, corespon­ la încadrare: studiile, spe­ apărat o persoană în aten­
:aţi de cruce
•ovestea unei coltarea furajelor. La naturale. S-au cosit însă su­ dent). cializarea sau alte forme ţia oficialităţilor. I. CIOCLEI
Lrta); I-IUNE- C.A.P. Veţel s-a încheiat prafeţe mici — cîte 4—5
Jandarmul şi prima coasă pe suprafeţe­ -
i (Modern — le semănate cu trifoi şi lu- ha în fiecare cooperativă
irdaţi clrcum- — fapt ce impune luarea
mte? (Modern cernă — lucrare la care măsurilor necesare pentru
Kramer con- s-au evidenţiat cooperato­ accelerarea - acestei lucrări
: (Flacăra) ; SPORT SPORT
erdută (Arta) rii Gheorghe Fera, Lăscuţ li oţărîtoare în asigurarea
Corviai oştilor; Iiolea, Cornel Ocoş şi alţii. necesarului de furaje pen­
: i* - 'umină La C.A.P. Leşnie au fost tru ştabul aţi a următoare.
ng) ;
aire . Ghe- PENTATLONUL ATLETIC ŞCOLAR
lţimi (7 No-
JPENI: Omul CAMPIONATUL JUDEJEAN DE FOTBAL
3 oraşul (Cul- în organizarea Comitetu­ băieţi) au fost întrecute net
•CAN : Talis- O valoroasă iniţiativă lui judeţean al U.T.C., de cele ale Şc. gen. nr. 7
idorului (Lu- duminică, la stadionul „Cc Deva şi Lie. ind. nr. 1 Hu­ S E R I A 1
jONEA : De- r
cu misiune muncitorească tate" din Deva s au des­ nedoara.
r
iinerul); PE- făşurat întrecerile’ din ca­ Concursul de selecţie Rezultate ; ’ Măgura Minerul Pui — Minerul Băr-
ultimul. mo- drul etapei judeţene/a pen­ baterii'5—0 ; Constructorul Hunedoara — Voinţa
Uuiicitoresc) ; (Urmare din pag. 1) barea matriţelor", lucrare pentru tinerii din mediul C.L.F. Ilia 1—0; Parîngul Lonea — Metalul Crişcior
; Febra auru- tatlonului atletic şcolar, rural s-a desfăşurat pe
oresc) ; URI- deosebit de valoroasă, din concursul dc selecţie la a- două categorii. Toţi cîşti- 3—0 ; Preparatorul Petrila —■ Avîntul Haţeg 4— - o ;
îdalirul sărat gramului stabilit, s-au în­ punct, do vedere tehnic.' Minerul Aninoasa — Minerul Uricani 0—0 ; Minerul
:
IRAD: Măsuri registrat un număr de 109 . Alţi doi specialişti — teh­ tletism rezervat tinerilor gătorii vor fi prezenţi, la
Steaua roşie); propuneri vizînd cele mai nicianul Ştefan Malic şi clin mediul rural şi con­ sfîrşitul. " acestei, luni la Ghelari —.C.F.R. Petroşani 5—0; C.F.R. Simeria —
A : împuşcat cursul de ştafetă ai elevi­ Bucureşti la etapa' finală Minerul Teliuc 4—1. Restantă: Minerul Uricanj —
dinerul); O- diverse domenii: măsuri inginerul Ioan Tudora — Măgura Min. Pui 6—0.
ezon de pace organizatorice, dotări cu u- vin pe terenul creativităţii, lor. Manifestarea se inclu­ — categoria 14—15 ani : 100
Patria); Rîsul tilaje, disciplina muncii, al participării directe la de în sfera acţiunilor „Da- m — Daniela Panait (Ghe­ CLASAMENTUL FINAL
are (Flacăra); ţari) şi Cristoan Băţoiu 1. C.F.R. Simeria 30 23 5 2 101—23 51
lAl : Dacă e calitatea produselor etc. optimizarea activităţii uzi­ ciadei" şi este dedicată
rţ să fie (Ca- Dintre propuneri, 65 se a- nei cu „Organizarea unui „Anului Internaţional al (Gcoagiu); lungime — Da­ 2. Minerul Aninoasa 30 21 5 4 73—10 47
iră); HAŢEG: flă in prezent în plin pro­ mieroateiier, dotat cores­ Tineretului". na Obîr.şan (Va'ţa) şi Geor- 3. Minerul Ghelari 30 20 0 10 70—27 40
seriile I-II gel Cîmpeanu (Geoagiu); 30 15 4 11 55—33 34
flAZI : 39 de ces de aplicare — cu ter­ punzător, pentru executa­ La pentatlon, locul 1 a 4. Construet. Hunedoara
.AN: Ecateri- mene de execuţie, respon­ rea de prototipuri, tehnică revenit atleţilor Gabricla categoria 16—17 ani: Ro­ 5. Avîntul Haţeg 30 15 4 11 50—44 34
ilu (Casa de sabilităţi etc. Aş enumera, nouă şi asimilări". Cornea (Şc. gen. 7 Deva) 6. Parîngul Lonea 30 13 7 10 63—45 33
MERIA; Lupii chea Suhanu şi Lică Nico­ 7. Preparatorul Petrila 30 16 1 13 55—44 33
treşui); XLIA: în continuare, cîteva... — Să ne oprim aici, to­ şi Sandu Feher (Lic. ind. lae la lungime, Maria Do-
S, vă rog ! Maistrul Silviu Marcu şi varăşe director, cu enume­ nr. 1 Hunedoara), care au 8. Minerul Uricani 30 13 6 11 41—46 32
GHELARI : ing. Ştefan Feier au pro­ rarea celor 109 (deocamda­ dominat toate probele. robăţ la 800 m şi Florin 9. Voinţa C.L.F. Ilia 30 12 3 15 42—58 27
nereţii (Mine- 10. Streiul Sim. Veche 30 9 8 13 39—61 26
pus „Repararea grupului tă !) participări la condu­ Ştafetele prezente în con­ Nistor la 1500 ni (toţi din
C.I.F. şi folosirea acestuia cerea treburilor uzinei. Le curs (400, 300, 200, 100 la Geoagiu). (Nicolae Gavrea, 11. Minerul Teliuc 30 11 3 16 46—52 25
la lipirea plăcuţelor dure putem spune aşa ? fete şi 800, 400, 200, 100 la corespondent). 12. Metalul Crişcior 30 10 5 15 40—00 25
pe corpul cuţitului",' fapt — Desigur, a crea şi a 13. C.F.R. Petroşani 30 7 7 16 40—78 21
ce determină o creştere organiza înseamnă muncă 14. Măgura Min. Pui 30 7 7 16 37—83 21
deosebită a productivităţii 15. Minerul Bărbăteni 30 7 5 18 33—85 19
■obabil pentru muncii. Tehnicianul Victor de conducere efectivă. Prin. 16. Dacia Hunedoara 30 4 4 22 25—05 12
1985 : vremea tr-o gîndire colectivă, sub­ C U P A R O M Â N I E I
aasă şl Sn ge- Lucaci a observat că aerul ordonată permanent indica­
)ilă, cu cerul comprimat produs de com- ţiilor formulate de secre­ (ediţia 1985-86)
oros în prima presoarele tip „Reşiţa" de­ S E R I A A l - A
ervalului. Izo- tarul general al partidu­
:a ploi cu ca- păşeşte, de multe ori, ne­ lui, tovarăşul Nicolae Joi, 13 iunie, se va des­ Triaj ; Streiul Boşorod —
versu, însoţite voile unităţii. în consecin­ Ceauşescu, prin promova­ făşura, în cadrul „Dacia- Streiul Simeria Veche ; Mu­ Restanţă : Unirea Zam — Rayicl Simeria Triaj 3- -1 .
•ări electrice,
ufln slab pînă ţă a propus să fie utilizat rea ideilor tehnice sau de dei“, prima etapă a ediţi­ reşul Uroi — C.F.R. Sime­ CLASAMENTUL FINAL
cu intensifi- — cînd nevoile uzinei sînt altă natură deosebite, spe­ ei 1985—1986 a „Cupei ria ; Avîntul Zdrapţi —
■are pînă la mai reduse — aerul com­ răm să ne realizăm toţi in­ României", care progra­ Metalul Crişcior ; Utilajul 1. Rapid Simeria Triaj 16 11 3 2 57—16 25
:ă din sectorul 43—19 22
peraturile mi- primat produs de unul sau dicatorii de plan pe 1985 mează următoarele meciuri i Petroşani — C.F.R. Petro­ 2. Streiul Boşorod 10 8 6 2
i. cuprinse în- două compresoare mobile, şi pe întregul cincinal, să Oţelul Hunedoara — Viito­ şani ; Preparatorul Petrila 3. Unirea Nădăştie 16 9 3 4 47—29 2l
ţrade, iar cele fapt ce va permite econo­ trecem cu hotărîre la în­ rul Hunedoara; Unirea Nă- — Parîngul Lonea ; Mine­ 4. Unirea Zam 16 9 1 6 61—24 19
re 17 şi 24 de
:al se va pro- misirea a circa 600 000 lei făptuirea obiectivelor din dăştie — Minerul Ghelari ; rul Bărbăteni — Minerul 5. Recolta Băcia 10 8 2 0 24—35 18
şi izolat sînt Pe an. Maistrul Ioan Mun- viitoarea etapă de construc­ Mureşul Pricaz — Recolta Uricani; Măgura Minerul 6. Viitorul I-Iunedoara 16 8 0 8 50—39 16
grindină. (Me- teanu şi-a intitulat ideea ţie. De fapt, în cincinalul Pui — Minerul Aninoasa ; 7. Mureşul Pricaz 16 4 2 10 22—39 10
serviciu Liana Băcia; Unirea Zam —
„Confecţionarea unei căi 1986—1990 aşteptăm roade­ Minerul Teliuc — Construc­ 8. Mureşul Uroi 16 4 1 11 26—51 9
cu mai multe role la pre­ le cele mai bogate ale ini­ Voinţa G.L.F. Ilia ; Avîntul torul Hunedoara; Auto 9. Avîntul Bobîlna 16 2 0 14 18—96 4
sa de 630 tf pentru schim­ ţiative] noastre. Bobîlna <— Rapid Simeria Brazi — Avîntul I-Iaţeg.