Page 29 - Drumul_socialismului_1985_06

PROLETARI DIN'tOATE TARILE. UNIŢI-Vfl I Încheierea vizitei de stat

A PREŞEDINTELUI REPUBLICII TURCIA,

KENAN EVREN, IN TARA NOASTRĂ
JUDEŢULHUNEOOtBA,

ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE VIZITAREA UNOR
Da Neptun s-au încheiat, tuturor problemelor liti­ STAŢIUNI TURISTICE
joi, 13 iunie, convorbirile gioase dintre state. DE PE LITORAL
OBGM HL COIVlITETUmi JUDETtflIM HUMEDOflRfl flt P C oficiale dintre preşedintele în Schimbul de,.vederi a pus Joi după-amiază, pre­
evidenţă
celor
dorinţa
Republicii Socialiste Româ­
nia, Nicolae Ceauşescu, şi
I1LAR J U D E Ţ E A N preşedintele Republicii Tur­ două ţări de a colabora şedintele Republicii Turcia,
activ pe arena internaţio­
cia, Kenan Evren. nală, contribuind prin c- Kenan Evren, şi persoanele
în cadrul ultimei runde forturi comune la soluţio­ oficiale care îl însoţesc în
Anul XXXVII, nr. 8 579 VINERI, 14 IUNIE 1985 4 pagini — 50 bani de convorbiri, cei doi şefi narea constructivă a mari­ vizita do stat pe care o
lor probleme ce confruntă
de stat au continuat schim­
întreprinde în ţara noastră,
bul de păreri în probleme omenirea. au vizitat staţiuni turis­
bilaterale şi internaţiona­ La încheierea convorbi­
le de interes comun. rilor, preşedinţii Nicolae tice de pe litoralul româ­
Ceauşescu şi Kenan Evren
convorbirilor,
în
timpul
CAMPANIA au fost examinate aspecte şi-au exprimat satisfacţia nesc al Mării Negre.
ale dezvoltării relaţiilor faţă de rezultatele vizitei, CEREMONIA
dintre ţările din Balcani, ale dialogului purtat în a-
Toţi locuitorii satelor să participe la întreţinerea în vederea întăririi colabo­ ceste zile, într-o. atmosferă PLECĂRI!
bunei
şi
cordialitate
de
rării,
şi
prieteniei
priete­
vecinătăţi între.statele bal­ nie, de înţelegere şi stimă La 13 iunie, s-a încheiat
culturilor şi recoltarea furajelor! canice, în interesul popoa­ reciprocă. A fost relevată vizita de stat efectuată în
înţelegerilor
importanţa
relor din această regiune,
ţara noastră, lâ invitaţia
al cauzei păcii/ securităţii convenite, care pun o bază
şi cooperării. trainică stabilă şi de per­ preşedintelui Republicii
în unităţile C.U.A.S.C. beriu Băgăianu încheiase rajelor. Porumbul a fost P r e ş e d i n t e l e Nicolae spectivă relaţiilor româno— Socialiste România, Nicolae
Călan, mecanizatorii, coo­ al doilea rebilonat pe toa­ prăşit mecanic (praşila I) Ceauşescu a subliniat ne­ turce. S-a manifestat con­ Ceauşescu, de preşedintele
peratorii, specialiştii, cei­ te cele 25 ha plantate cu pe toate cele 200 ha culti­ cesitatea de a se acţiona vingerea că, în spiritul
lalţi locuitori ai satelor suit cartofi, Ioan Crişan, care vate, de către mecaniza­ pentru a se ajunge la trans­ orientărilor stabilite, se va Republicii Turcia, Kenan
mobilizaţi în aceste zile pe efectuase şi tratamentul îm­ torii Traian Boglea şi Ioan formarea Balcanilor într-o realiza o conlucrare tot /Evren.
ogoare la efectuarea lucră­ potriva manei, a început Şervenschi, iar praşila I zonă fără arme nucleare mai strînsă între Româ­ Ceremonia plecării a avut
rilor de întreţinere a cul­ stropirile pentru combate­ manuală este încheiată pe şi fără baze militare nia şi Turcia pe plan po­ loc pe aeroportul Miliail
turilor prăşitoare, recolta­ rea gândacului din Colora­ 140 ha. Cît despre furaje, străine. litic, economic, tehnico, Kogălniceanu, împodobit
tul şi transportul furajelor do. Lucrînd în ritm susţi­ le recoltăm cu cosaşii. Nelu în cursul convorbirilor a ştiinţific, cultural şi în alte
din cîmp, la executarea ce­ nut, împreună cu Marcel Cocioabă, Nelu Opriţescu, fost relevat pericolul pe sfere de activitate, se va sărbătoreşte. Deasupra sa­
lorlalte lucrări de sezon în Pctruţa, inginerul şef al Ghiţă Cocioabă şi mulţi al­ care îl reprezintă pentru asigura extinderea coope­ lonului oficial se aflau
legumicultura. unităţii, care se dovedea şi ţii au cosit 20 ha de trifoi pacea şi securitatea inter­ rării în producţie, intensifi­ p o r t r e t e l e preşedinţi­
— Pînă la aceasta, dată acum deosebit de exigent naţională continuarea stă­ carea şi diversificarea
— preciza Romulus Crişan, şl pajişti semănate, trans­ rilor de încordare şi con­ schimburilor comerciale, lor Nicolae Ceauşescu şi
portând din cîmp şi depo-
preşedintele consiliului u- flict în d i f e r i t e re­ întărirea prieteniei dintre Kenan Evren, încadrate de
nic — am reuşit să înche­ zitînd în fînar peste 60 to­ giuni alo ' lumii. în a- popoarele noastre. drapelele de stat ale celor
iem în bune condiţii pra- ne de nutreţuri". cest sens, a fost eviden­ S-a apreciat că amplifi­ două ţări.
şilele la principalele culturi. Benone Ionescu, ingine­ ţiată importanţa activizării carea continuă a raporturi-
Astfel, la nivelul consiliu­ în privinţa calităţii lucră­ rul şef al C.A.P. Ruşi, bra eforturilor în direcţia re­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae
lui nostru, sfecla de zahăr rilor, mecanizatorul a reu­ mulţumit de modul în ca­ zolvării, pe cale politică, a (Continuare în pag. a 4-a) Ceauşescu şi preşedintele
şi cea furajeră au fost pră­ şit să încheie la timp şi re mecanizatorii şi majo­ Kenan Evren au sosit îm­
şite mecanic şi manual de această operaţie. ritatea cooperatorilor au SEMNAREA DECLARAŢIEI COMUNE preună, de la staţiunea
cîte două ori pe toate cele Cooperativa din Bretea participat la muncă în a- Neptun, la bordul unui
40 şi, respectiv, 38 ha cul­ Strei deţine o suprafaţă de ceastă primăvară şi vară. După semnare, cei doi
Republicii
Preşedintele
tivate. De asemenea, a fost 5 ha cultivate cu sfeclă fu­ „După ce Ioan Cîrjc a în­ Socialiste România, Nicolae şefi de stat s-au felicitat elicopter.
executat şi' cel de al doi- rajeră. întreţinerea ei s-a cheiat rebilonatul II pe ce­ Ceauşescu, şi preşedintele reciproc' pentru caracterul La scara avionului, pre­
rea rebilonat la cartofi pe efectuat doar manual, pî­ le 30 ha cultivate cu car­ Republicii Turcia, Kenan fructuos al vizitei, al con­ şedintele Nicolae Ceauşescu
toate cele 305 ha plantate. nă în prezent fiind încheia­ tofi, am considerat nece­ Evren, au semnat, joi, 13 vorbirilor avute, pentru şi-a luat un cordial rămas
■La porumb, în prezent se tă pra.şila a Il-a. „Ca ur­ sar să efectuăm şi prăşi-
execută praşila a Il-a me­ mare — arăta Maria Tă- tul lor manual. Oamenii iunie, în cadrul unei cere­ înţelegerile convenite, care bun de la preşedintele
conferă noi dimensiuni re­
canică, lucrare care este năsoni, preşedintele coope­ au ieşit la muncă în hu- monii caro a avut loc la laţiilor de prietenie şi co­ Kenan Evren. Cei doi şefi
finalizată pe 500 ha din rativei — forţele noastre Neptun, Declaraţia comu­ laborare dintre România si de stat şi-au strîns mîinile
cele 1 753 ha însămînţate. umane sînt mobilizate acum MIRCEA LEPÂDATU cu prietenie şi căldură.
în ce priveşte furajele, în la prăşi tul manual, al po­ nă. Turcia.
majoritatea unităţilor se rumbului si recoltatul fu­ (Continuare în pag. a 3-a)
acţionează în ritm susţi­
nut la recoltarea trifolie-
nelor în cultură pură — DEZARMARE - PACE !
lucrare ce se execută, în­
deosebi, mecanizat, dar şi
manual, cu cosaşii —, şi la
cositul finului şi al celor­ SPRE LARGURILE PATRIEI SI ALE LUMII
lalte nutreţuri de pe pa­
jiştile naturale. Pînă în OTEL SI POEME DE PACE
prezent s-a efectuat coasa
I pe toate cele 42 ha cul­ Mă regăsesc, o dată cu ceea ce scriu aici, trăind
tivate cu luccrnă şi pe 120 urcuşul anilor, tot mai mult pe vatra acestor tocuri in
ha din cele 205 ha cu tri­ într-un om care se înnoieşte care istoria străveche a nea­
foi. în paralel, în fiecare mereu prin cunoaştere şi mului se împodobeşte firesc
secţie de mecanizare şi u- care participă cu tot ce are cu intruchipările noii noastre
nitate agricolă se finalizea­ mai bun la realizarea des­ istorii. C.uvintele sint mari
ză pregătirile în vederea- tinului nostru socialist. De
declanşării şi desfăşurării aici, de pe platforma fier­ numai dacă le „locuim" cu
în condiţii optime — .aşa simţăminte mari, .autentice,
cum indica •secretarul ge­ binte a Hunedoarei socialis­ despre pace şi linişte, despre
neral al partidului, tova­ te aş vrea să exprim gindu- marile cuceriri ale epocii
răşul Nicolae Ceauşescu, la rile generaţiei mele : starea
Plenara lărgită a Consiliu­ de responsabilitate a fiecă­ care poartă numele celui mai
lui Naţional al Agricultu­ iubit tiu al naţiunii noastre,
rii — a secerişului la ce­ rui poem ca şi a fiecărei tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
realele păioase. C.A.I». Jcleflinţi. Mecanizatorul Ioan Niculescu a fost unul dintre cei care şi-a adus alte fapte de muncă, înălţă­ Oţelarul, pentru a învăţa să
La C.A.P. Bretea Strei, o contribuţie de scama la praşila mecanică a porumbului. Foto N. GHEORGHIU torul sentiment de iubire a
după ce mecanizatorul Ti- iacă oţel şi, apoi, să-l
patriei care ne animă pe toţi.
producă în mod real, ca şi
Cu alte cuvinte, aŞ numi toi cel ce scrie poeme au ne­
Un avans bun în producţie, care poate fi mărit ceea ce facem noi la Hu­ voie de linişte şi pace, de
păcii".
„industriile
nedoara
atmosfera fertilă creaţiei.
— Vă rugăm să ne spu­ pă, cum se materializează diţiile cînd în 1985 faţă tru transport cereale şi Trăiesc printre oamenii care Poezia e pline, oţel, cărbune,
neţi, tovarăşe inginer şef sarcinile trasate, ce pro­ de 1984 producţia marfă cărbune). Este vorba des­ îmi inspiră poezia şi sint cum este dragoste, pace şi
al întreprinderii mecanice ducţie se obţine. In mo­ a crescut cu peste 40 mi­ pre circa 200 de vagoane. încercat mereu de o mare
de material rulant Sirne- mentul de faţă rezultatele lioane lei. în continuare, In trimestrul III, pentru a echilibru. Din Hunedoara
ria, Liviu Bădilă, ce re­ sînt pozitive la majorita­ intensificăm activitatea de face faţă mai bine cerin­ răspundere faţă de construc­ pleacă spre largurile Patriei
zultate s-au obţinut în ce­ tea indicatorilor. Spre e- asimilare a unor produse ţelor, vom pune în func­ torii paşnici ai Păcii, faţă şi ale lumii, înfrăţite intr-o
le cinci- luni trecute din ţiune- o linie de probe hi­ de cuvintele alese pentru ei singură dorinţă de Pace,
acest an şi ce sarcini prio­ draulice Ia vagoanele cis­ in poeme. Mărturisesc că
ritare revin colectivului în ii ternă proprietatea C.F.R., oţelul, laminatele şi poemele-
semestrul al II-lea ? AM DE TRECERE IN CINCINALUL VIITOR care va conduce la creş­ un climat puternic dinamizat oglinzi ale epocii noastre
— Prin măsurile luate terea productivităţii mun­ de industriile vechi şi noi ate socialiste.
de conducerea întreprinde­ cii cu 5 la sută. De ase­ Hunedoarei m-a conştientizat
rii, în lumina indicaţiilor menea, se vor executa re­ şi se regăseşte cu putere in EUGEN EVU
şi orientărilor de mare . im­ paraţii capitale la vagoa­
portanţă date de secretarul xemplu, avem o depăşire noi, mai rentabile pentru nele cisternă, cu înlocui­ NOI VREM SĂ CONSTRUIM,
general al partidului, to­ la producţia marfă de 2,7 întreprindere şi vom asi­ rea recipientului.
varăşul Nicolae Ceauşescu, milioane lei, la osii recon­ gura toate condiţiile înde­ — V-aţi îndeplinit sar­ NU SĂ DISTRUGEM !
am reuşit în scurt timp diţionate — 106 bucăţi, la plinirii indicatorilor de cinile de producţie aferen­
să lichidăm rămînerlle în piese de schimb — 4,5 mi­ plan, inclusiv a exportului. te perioadei trecute din a- Noi, colectivul de' oameni ţionăm să trăim şi să mun­
urmă, înregistrate în ia­ lioane lei, la reparat va­ Secţia I — montaj-cis- cest an ? ai muncii de la „Marmura" cim in pace, să producem
nuarie şi februarie. S-a ac­ goane pentru transport terne. Inginerul Mihai Poe- — Da. Şi, avînd în ve­ Simeria, producem zi de zi
ţionat, în toată această pe­ marfă — 793 vagoane e- nar, şeful secţiei, face o dere rezervele de care dis­ materiale de construcţie, pen­ Ing. PETRU POP,
rioadă, pe baza unor pro­ chivalente, la investiţii — scurtă punere în temă : punem, există condiţii co­ tru fara noastră şi pentru secretarul comitetului
grame concrete, întocmite circa 600 000 lei. Compa­ — Pe lingă lucrările cu­ respunzătoare de a încheia alte ţări, cu care avem re­ de partid,
pe secţii şi ateliere, . ur- rativ cu aceeaşi perioadă rente pe care le realizăm LIVIU BRAICA „Marmura" Simeria
mărindu-se decadal şi lu­ a' anului trecut, rezultate­ am făcut şi reparaţii la laţii comerciale, de mai
nar, pînă la nivel de echi­ le sînt mai bune, în con- alte tipuri de vagoane (pen­ (Continuare în pag. a 3-a) mulţi ani. Vrem, dorim şi ac­ (Continuare în pag. a 3-a)