Page 30 - Drumul_socialismului_1985_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULI

EPOCA NICOLAE CEAUSESCU PE

*
epoca marilor împliniri socialiste

20,00 '
INDUSTRIILE NOI - INDUSTRII ALE EFICIENTEI ECOMOMICO-SOCIALE 20,20 z
20,35 <

20,45 Jb
1
Noul Ctitorită pe vatra siderur­ ★
gică a Hunedoarei, la indi­ 21,00 C
caţia expresă a secretaru­ 21,15 A
industrial lui general al partidului, tc
C
l
u
Nicolae
t
o
a
r
v
ş
ă
Ccuuşescu, Fabrica dc în­
călţăminte Hunedoara a in­ 21,50 T
trat in funcţiune la 1 de­
Cimentul şi varul nu cembrie 1970. Soţiile şi
constituie ceva nou pen­ fiicele siderurgiştilor liunc-
tru economia naţională, doreni au putut opta, ince-
pind cu acea dată, pentru
însă pentru judeţul nos­ o activitate permanentă în
tru reprezintă o adevăra­ noul domeniu al fabricării
tă „industrie nouă". La fel încălţămintei. Producţia BUCI
zilnică din prezent a uni­
sînt tricotajele sau con­ tăţii a crescut de aproape clioproj
fecţiile, berea sau cuar- 12 ori faţă de cea reali­ 6,30 Li
agricul
ţul. Eficienţa industriilor zată intr-o zi din primul jurnal
an de activitate. In a-
apărute mai recent pe ccastă evoluţie, cheltuieli­ chemăr
harta judeţului se răsfrîn- le materiale Ia 1 000 lei Nicolae
nul îi
ge însă asupra întregii producţie marfă s-au redus 8.00 R<
ţări. De aceea, noul tre­ Ia jumătate, iar rentabili­ C uri ci l
buie înţeles în strînsă co­ tatea s-a dublat. Buletin
punden
relaţie cu mutaţiile can­ In ultimul timp s-au in­ 10.00 I
titative şi calitative pro­ trodus in fabricaţie 39 mo­ 10,05 Şt
duse în structura ramu­ dele noi dc încălţăminte, Alias
Partidu
rilor economiei naţionale, alte 00 dc modele fiind misiune
ca urmare a aplicării stra­ studiate şi perfecţionate Buletin
tegiei economice a parti­ acum pentru producţia de Vreau
blicitalt
dului elaborată pe baza debut în cincinalul 198G— ştiri; 1
ideilor eficiente, revolu­ 1990. ritul le
ţionare ale secretarului m^ara
general al partidului, tova­ '•a
, e)
răşul Nicolae Ceauşescu. «te ştir
Apariţia noului industrial radio; 1
în perimetrul hunedorean eu Epoe
• Industriile noi construite pe teritoriul judeţu­ apărute. Din cele 57 000 locuri noi de muncă, create tecc; ic
se datorează aplicării in­ conomk
lui nostru — ca urmare a amplului volum de in­ in perioada 1905—1985, peste 47 000 au fost ocupate
dicaţiilor exprese date Ciment şi var — mate­ vestiţii de care am beneficiat în „ E p o c a Nicolae de femei. de ştiri
trie; 17,
de conducătorul iubit al riale indispensabile de Ceauşescu" — au determinat schimbări şi în preocu­ de muz!
partidului şi statului nos­ construcţie, pentru bene­ • Ramurile noi realizează peste 7 la sută din Orele s
tru, privind rezolvarea, în ficiarii interni şi externi pările socio-profcsionale ale populaţiei. Au apărut producţia industrială totală a judeţului. jurnal;
primul rînd, a unor nevoi — sau „cartea de vizită" profesii noi : confecţionere, operatori lianţi, ţesătoare, • Deşi tinere, industriile noi din judeţ s-au im­ lă; ★ 1
★ O zi
sociale (una din ele - a întreprinderii de lianţi tricolori, operatori maşini electronice de calcul ete. pus şi pe piaţa externă. Un exemplu : din totalul Radiojui
ocuparea forţei de muncă Deva. producţiei dc tricotaje de Ia Hunedoara se exportă latele tr
feminine), lărgirea şi mo­ • Forţa de 'muncă feminină, excedentară în jude­ 13 la sută, iar din cea realizată la Petroşani — 38 Bijuterii
Refrene
dernizarea structurii eco­ ţul Hunedoara, a fost orientată spre locurile dc muncă la sută. terpreţi:
nomice a judeţului, uti­ letin de
lizarea la maximum a
bogatelor şi diverselor re­
surse naturale de care Extrase din 7 fişe...
dispunem. Aşa au apă­
rut, pe lîngă cele arătate „biografice"
mai înainte, ramura con­ DEVA
strucţiilor de maşini, in­ Acum, în 1985, citul săr­ călătoare
dustria ţesăturilor de mă­ S-au obţinut, în primul an, dragul 1;
tase, a încălţămintei, ex­ bătorim cele două decenii 1 050 tone ciment şi o pro­ II UN EDO
şi extrat
ploatarea bauxitei, infor­ ale perioadei de construc­ ducţie industrială de 1,2 — sala A
matica, ţie care a intrat în istoria milioane Iei. • în 1985, cum sta nţ
patriei sub numele de „E- producţia fizică a ajuns Ia (Modern —
Oamenii muncii hune- poca Nicolae Ceauşescu", 1 080 000 tone ciment şi o contra K.
doreni sînt mîndri că toa­ este semnificativă o trece­ valoare de 700 milioane Iei. - d
te industriile noi imple­ re în revistă a noilor in­ • Ponderea producţiei pen­ C dl
Pi^rtOSA
mentate — în exclusivita­ dustrii liunedorcne. Fişele tru export a fost, în 1984, la etajul :
te în „Epoca Nicolae lor „biografice" sînt boga­ bă de mit
Ceauşescu" - s-au alătu­ de 19,7 la sută, iar în 1985 Gheţuri
te în fapte muncitoreşti, este de 31,5 la sută. Noiembrit
rat cu forţă tradiţionale­ bilanţurile sînt rodnice... Jandarmii
tril (Culţi
lor ramuri — mineritul şi n CUARŢUL extras şi Raliul (Li
siderurgia, aducînd îm­ B INDUSTRIA ŢESĂTU­ prelucrat Ia Urieani este NEA: Ho
RILOR DE MÂTASE a a- folosit în industria optică, ANINOAS.
preună o contribuţie e- grăbesc (î\.
părut, mai întîi, în muni­ precum şi la fabricarea
senţială la înflorirea pa­ cipiul Deva, în anul 1975 cristalului, la realizarea fe­ RICAN1 :
mandrelor
triei. a Numai într-un deceniu roaliajelor, emailurilor şi B R A D :
de activitate, Ţesătoria de porţelanurilor. (Steaua rc»
mătase Deva a făcut un Ziua Z (
da călărc
salt impresionant : de la H BAUXITA SILICIOA- (Flacăra)
2,2 milioane mp şi, valo­ SÂ din Comarnic (Oliaba- BAI : A
(Casa de
ric, 28 milioane lei, s-a a- Ponor) este indispensabilă TEG : Poli
juns in prezent Ia 9,8 mi­ fabricării aluminei şi, im­ vent (Dac
lioane mp ţesături din mă­ plicit, a aluminiului. Ca-n filrnt
tase şi 21G milioane lei birea are
producţie industrială o In B în 1985, ÎNTREPRIN­ seriile I-If
tură); SI
1982 a fost pusă în func­ DEREA DE CONFECŢII (Mureşul),
ţiune şi Ţesătoria de mă­ VULCAN se prezintă, ca continuă
tase din Lupeni. şi în ceilalţi ani ai actua­
lului cincinal, cu toţi in­
H INDUSTRIA TRICO­ dicatorii de plan realizaţi.
TAJELOR a luat fiinţă, la O notă peste „zece" pcn.
Hunedoara şi Petroşani, în tru producţia exportată.
anul 1978. ® Cele două în­ Timpul
ta La FABRICA DE ÎN­ azi,* iun
treprinderi au realizat îm­ va (i răc
CĂLŢĂMINTE HUNEDOA­ neral insl
preună, în anul punerii în mai mult
RA, producţia primului an
funcţiune, 91 000 bucăţi dea ploi c.
de activitate (1977) se rea­ caracter d
tricotaje şi o producţie in­ te pe aloc
lizează acum într-un sin­ cărcări c
dustrială de 5,5 milioane moderat c
gur trimestru !
lei. în prezent se realizea­ si fi cari di
Ce s-ar mai putea spu­ pul averse
ză : la Hunedoara 2 200 000 tităţile de
ne ? Doar că judeţul Hu­ 24 de ore
bucăţi tricotaje şi 230 mi­ litri/mp.
nedoara a dovedit mereu
lioane Iei producţie indus­ minime vr
că este un „pămînt" fertil între 9 şi
trială, iar la Petroşani cele maxi
pentru oricare dintre in­ 23 de gr ac
850 000 bucăţi tricotaje şi
dustriile noi. Chiar şi pen­ La munt
o valoare a producţiei in­ şi instabil
tru noua generaţie a ra­ mult noroj
dustriale de 57 milioane lei. verselor r
murilor industriale motri­ ţi te de <
ra INDUSTRIA CIMEN­ ce ca : automatica, electro­ trice şi i
dină. Vînt
TULUI s-a dezvoltat în nica, robotizarea, informa- torul vesti
de servicl»
Cu un flux dotat cu utilaje moderne şi un colectiv de muncă harnic, Întreprinderea dc bere Haţeg se înscrie municipiul Deva, la Chiş- tica ş.a., care sînt aştep­
printre unităţile dc frunte ale industriei alimentare liunedorcne.
cădaga, în anul 1970. « tate în viitor.