Page 33 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 33
xl4 m Hciyt
DEZARMARE - PACE!
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
în întregul judeţ au început vibrante adunări
ale oamenilor muncii consacrate
C I 4 L I S M I 1 L înlăturării pericolului nuclear,
apărării păcii în lume
Răspunzând noii iniţiative de pace, pentru elimi
GAUI Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC narea pericolului de război nuclear, întăririi cooperă poarelor ţărilor europene,
S.U.A. şi Canadei — vibran
rii şi înţelegerii între popoare, a tovarăşului Nicolae tă chemare la dezarmare, în
A L C O N S I L I U L U I Ccauşcscu, Chemării şi Apelului Frontului Democraţiei ţelegere şi colaborare intre
şi Unităţii Socialiste, numeroase colective de oameni popoare, la înlăturarea peri
ai muncii de toate categoriile din judeţ se întrunesc colului unui nou război. In
în entuziaste adunări, prin care îşi exprimă foiala lor cadrul adunării, participan
Anul XXXVII, nr. 8 580 SIMBÂTÂ, 15 IUNIE 1985 A pagini - 50 bani adeziune Ia politica internaţională a partidului şi sta ţii şi-au alăturat voinţa fier
tului nostru. binte voinţei întregului po
Adunările, ca şi scrisorile cetăţenilor de cele mai por român — harnic şi entu
felurite profesii şi preocupări, care continuă să so ziast constructor al socialis
sească la redacţie, reflectă convingător voinţa de mului şi comunismului — de
pace a poporului nostru, dorinţa lor fierbinte dc a a trăi intr-un climat de li
se face totul pentru apărarea omenirii de spectrul nişte şi pace, intr-o lume
ameninţării, pentru instaurarea în lume a unui cli fără arme şi războaie.
mat de înţelegere, cooperare şi securitate. ,,Am trăit vremurile grele
In încheiere, într-o atmosferă entuziastă, adunările
Fierul vechi şi oţelul nsu — două noţiuni adoptă telegrame adresate tovarăşului NICOLAE ole celui de al doilea răz
boi mondial şi am trecut prin
CEAUŞESCU, în care, participanţii îşi reafirmă senti suferinţe de neînchipuit, prin
au
şi
nevoile
mentele de adeziune Ia noua iniţiativă de pace a
care se „îmbină" lot mai mol! României, angajîndu-sc să depună toate eforturile lipsurile războiului - a ce spus
urmat
pentru îndeplinirea sarcinilor cconomico-sociale cc Ie muncitoarea Victoria Jijie.
Este mult mai uşor şi mai — Mai trebuie menţio te de secretarul general al revin. După 23 August 1944, ur-
încredere
mînd
cu
Partidul
eficient să strîngi o tonă nat — ne-a declarat, recent, partidului, tovarăşul Nicolae SĂ FERIM VIATA DE DISTRUGERE Comunist Român, poporul
de resturi metalice, să zi ing. Emil Petruş, directo Cca-uşcscu. De fapt, însăşi nostru a pornit pe drumul
cem, de pe marginea dru rul Uzinei nr. 8 din C.S. existenţa uzinei noastre în Lucrătorii Reviziei de va Nicolae Ceauşescu, secreta socialismului şi comunismu
mului şi s-o retopeşti la o- Hunedoara — că minereu, întregul ei, este o dovadă goane din cadrul Complexu rul general al Partidului Co lui. Prin munca noastră pli
ţclării, dccît să scoţi din rile, pădurile ca şi toate cele în acest sens. lui C.F.R. Simeria - puternic munist Român, preşedintele nă de dăruire şi puternic
miezul pămîntuîlii minereu lalte materii prime nu sînt Intr-adevăr, Uzina nr. 8 nod de cale ferată al ţării Republicii Socialiste Româ patriotism, România păşeşte
şi alte materii prime neec. inepuizabile şi avem înal poate fi numită şi... uzina — s-au întrunit ieri diminea nia, la Apelul şi Chemarea ferm pe calea unei vieţi noi,
sare pentru obţinerea unei ta îndatorire cetăţenească „3R“. A fost înfiinţată ţă, într-o adunare pentru a Frontului Democraţiei şi iericite. Am cinci copii şi
cantităţi echivalente de fon. şi patriotică de a le cruţa acum doi ani la indicaţia da glas adeziunii lor depli Unităţii Socialiste adresate doresc ca ei să nu treacă
tă sau oţel. La fel este şi cît mai mult posibil, de a expresă a secretarului ge ne şi unanime la noua iniţia partidelor, organizaţiilor de prin ce am trecut eu in vre
cu cioburile de sticlă, cu le păstra şi pentru genera neral al partidului, de a se tivă de pace a tovarăşului mocratice, guvernelor şi po- mea ultimei conflagraţii mon
resturile de cauciuc şi hîr- ţiile viitoare. Dc aceea tre recupera şi valorifica la diale, ci să trăiască in li
ti-c, masele plastice, mate buie să folosim într-o pon maximum resturile metalice nişte şi pace, să se bucure
rialele textile ctc. Toate dere tot mai maro, pentru feroase în obţinerea meta de viaţa 'nouă ce să clădeşte
aceste aşa-zise „deşeuri" fabricarea bunurilor ce ne lului nou. Care sînt rezul. în ţara noastră, lată de ce
au încorporate în ele mari sînt necesare, tocmai resturi . tatcle obţinute de colecti susţin din toată inima noua
valori — elementele com provenite din bunuri iden vul uzinei în 1985 ? Pc pri iniţiativă de pace a tovară
ponente din structură, con tice ieşite din uz. în cali mele cinci luni ale anului şului Nicolae Ceauşescu,
sumuri energetice, efortu tate de siderurgişti, oameni au ititrat în combinat Apelul şi Chemarea -F.D.U.S.
rile fizice şi sudoarea oa investiţi cu atribuţii de fa 326 134 tone fier vechi de şi adresez o chemare ma
menilor — şi ar fi o mare bricare a metalului, dar şi la furnizori. „Cifra se află melor şi femeilor din întrea
neglijenţă să nu li se dea de recircuitare a lui, am sub nivelul planului — ga lume să acţionăm cu toa
o nouă folosinţă prin re- aplicat cu fermitate indi preciza Caius Apostu, şeful tă hotărirea pentru a ieri
circuitarc. caţiile şi sarcinile formula depozitului nr. 908. Pc omenirea de pericolul unui
lingă aceasta, există .din nou război".
partea furnizorilor dese ca In acest mod vibrant, fier
Lci coloana auto Cîrneşti a U.M.T.C.F. Deva zuri do nerespectare a binte au vorbit în cadrul
adunării şi Petru Boaru, Do-
(Continuare in pag. a 3-a)
Transport operativ, fluent, eficient bra luga şi Virgil Urican,
participanţii s c-a n d î n d
„Ceauşescu — Pace", ,,Româ
Maistrul Anton Itul este nicc din fiecare parchet şi ÎN ZIARUL DE AZI : nia — Pace", „Să muncim şi
de peste 20 de ani şeful organizator al muncii —, să luptăm - pacea să o
coloanei auto Cîrneşti. a am mers întotdeauna la si. RITMURI HUNEDORENE apărăm", in cuvîntul său, lă
Unităţii de mecanizare, gur pentru transportul ma • Creaţia literară hune- cătuşul Florin Muntean ară
transport şi construcţii fo sei lemnoase, nu am făcut doreană - militantă, ta : „Ştim cu toţii că asupra
U.U.M.R. Crişcior, secţia I. Despre echipa ele lăcătuşi con
restiere Deva. Şi-a format curse inutile, ara asigurat revoluţionară dusă de Ioan Matei, dc fiecare dată se spun numai cuvinte
un colectiv solid, îşi cu maximă eficienţă întregii • Cronica filmului de laudă. Lucrările de bună calitate şi la termen au intrat in (Continuare în pag. a 3-a)
noaşte bine oameîiii, ma activităţi. • Hunedoara muzicală deprinderile fiecărui muncitor din echipă. în prezent ci se r immm # mmmm * mmmm 0 mmmmrn 0 mmrm*
joritatea localnici, se înţe Dacă avem în vedere că • Cronica literară pregătesc să încheie lucrările pentru al treilea hidrospălă- Astăzi şi mîine— J
lege cu ci din priviri, ..îm traseele măsoară 20—30 şi (pag. a ll-a) tor executat aici. Foto N. GHEORGHIU
preună înving greutăţile, chiar 35 km, din parche la Deva
depă.şindu-şi lună de lună tele forestiere de la Valea
sarcinile de plan. ;■ ti ■ Fierului, Valea Boului, Zoi- ■.■.v.v.-.v.-.v.v.v.v.'iv.v.v.v. v.v .VAV.V.V. .v.v.-.v,-.-.v«v.-.v.v,v.v.v Etapa republicană I
Activitatea colqanei -are cani, Ru.şor, Marginea, Va a Festivalului !
două laturi distincte : lea Poienii etc. pînă în naţional
transportul masei lemnoa depozitele finale dc la Cîr ,Cîntarea României" »
se din parchetele forestie neşti şi Călan, vom con
re în depozitele finale de stata sîrguinţa şi măiestria I
la Cîrneşti şi Călan şi în şoferilor, care efectuează Succes deplin
treţinerea drumurilor fo cîtc două, trei şi mai mul Buna organizare şi participare a oamenilor
restiere. Pentru prima acti te curse într-o zi, coca cc tuturor
vitate — cea de bază — înseamnă „plan .şi cî.ştig“,
parcul auto cuprinde 10 după cum se exprima Con. la muncă — factori hotărîtori participanţilor!
remorci de cîte 10 tone, stantin Bona. Şi tot ci
două remorci* de cîtc 14 spunea că „noi trebuie să Deva are cinstea de a
tone şi două dc cîte 25 avem grijă de maşini, să în desfăşurarea lucrărilor de pe ogoare * găzdui, astăzi ş mime, »
tone, iar pentru cea de a le încărcăm la capacitate, I etapa republicană a ce- 1
s
doua dispune de o capa să colaborăm bine cu tăie • in această perioadă se impune să fie urgentate jelor. Pentru înfăptuirea N lei de-a V-a ediţii a Fes-
citate de 100 tone torii de pădure şi cu co pregătirile în vederea recoltării şi înmagazinării fără acestor sarcini, două obi tival'jţui naţional „Cînta- |
— Nu este o dotare prea legii din depozitele finale, pierderi a întregii producţii de cereale păioase. ective se pun cu deosebită I S rea României", pentru *
puternică — subliniază An pentru că numai aşa ne • Este necesar să fie mobilizaţi toţi locuitorii însemnătate. Primul ar fi formaţiile şi interpreţii de j
ton Itul — dar. folosmd-o putem face'cu toţii. sarci satelor la efectuarea praşilelor la porumb, sfeclă, car buna organizare a muncii, I muzică populară.
raţional, la capacitate, reu nile .şi vom cîştiga p" mă tofi şi legume. cel de al doilea mobiliza > Peste 150 de formaţii |
şim să ne îndeplinim lună sură". • In toate unităţile agricole şi localităţile jude rea ţa munca pe ogoare a I artistice ale genului din I
de lună sarcinile de plan, La fel gîndese şi acţio ţului să fie întreprinse măsuri hotărîtc pentru a strîn. tuturor cooperatorilor, a s judeţele Arad, Alba, Ti- j
chiar să le depăşim De nează şi şoferii Simion ge şi depozita întreaga cantitate de furaje, pentru tuturor locuitorilor satelor, miş, Sibiu, Bihor, Cluj şi |
pildă, pe cele cinci luni Drămnescu, Ioan Rusu II, buna hrănire şi îngrijire a animalelor, astfel Incit înainte de a reliefa cum I > Hunedoara vor fi viziona- '
din an, în pofida iernii Miron Bogdan, Ion Sinoiu. sa sporească producţia şi livrările la fondul de stat. se realizează cele două im te de un juriu republican, 1
grele şi a unor dereglări Ion Dimuleseu, exemple în perative să-i dăm cuvîntul I care va desemna cîştigă- ,
în aprovizionarea cu car muncă, autori principali ai Cooperativa agricolă de tovarăşului Ghcorghe Or- s torii titlului de laureat al 1
buranţi, avem o depăşire succeselor în producţie pe producţie din Burjuc arc C.A.P. BURJUC şa, preşedintele cooperati I actualei ediţii Festiva- '
a
la' activitatea de transport cele cinci luni ale apului. semănată eu culturi pră vei, pentru a ne prezenta * lului naţional „Cîntarea >
a masei., lemnoase de-peste „Dacă noi circulăm în si sitoare o suprafaţă de peste turii şi Gospodăririi Ape stadiul lucrărilor : I României".
5 la -sută. JSe poate -pune. guranţă pe drumurile fo 150 ha, adică 35 iia cu sfe lor şi Programului dc mă — Am încheiat pra.şila I s Astăzi, la casa de cui- J
firesc, întrebarea : cum a restiere, reuşind să facem clă de zahăr şi furajeră. suri privind organizarea şi mecanică şi manuală la tură, începînd de la ore- I
fost posibil ? Am să răs 2—3—4 curse pe zi, este 20 ha cu cartofi, 10 ha cu desfăşurarea lucrărilor din sfecla de zahăr şi furaje I le 9, vor evolua formaţii- *
pund. pe scurt • ne-am dră şi meritul colegilor care în rădăcinoase, 88 ha cu po campania agricolă de va ră, cartofii i-am rebilonat * le reprezentative ale ju- I
muit cu -maximă, atenţie treţin aceste artere auto rumb ş.a. Unitatea are, dc ră, elaborat dc Plenara lăr de două ori şi am efectuat I deţelor Arad şi Alba, iar
motor,ina, şoferii au înţeles spre inima munţilor, con asemenea, de recoltat fu gită a Consiliului judeţean pe întreaga suprafaţă tra după-amiază cele din Ti \
situaţia momentului şi s-au sidera Ion Sinoiu, iar a- rajele dc pe 20 ha cu tri al oamenilor muncii din a- tamentul împotriva gînda_ I miş şi Sibiu. J
încadrat sever în discipli cum, dacă deschidem ca foi şi de pe 480 ha fineţe gricultură, - industrie ali cului din Colorado. Porum * Duminică, de la orele ]
na dc plan, respectând tra riera. de Ia Valea Fierului naturale Iată, deci, un ma mentară, silvicultură şi bul a fost prăşit mecanic I 10 sînt programate for- *
seele, .eireulînd la capaci —j. conducerea I.F.E.T. De. re volum de muncă pen gospodărirea apelor şi a şi au fost prăşite manual > maţiile artistice din jude- |
tate maximă şi soluţionînd va ne-a asigurat deja un tru cooperatori şi mecani Consiliului Uniunii judeţe ţul Bihor, iar de la orele *
din mers alte probleme şi. concasor şi un motocom zatori care au datoria — ne a C.A.P. — să depună 20 hectare. Lucrările evo I N 14 cele din judeţele Cluj |
bineînţeles, fiind foarte presor —. vom avea mai în lumina indicaţiilor şi eforturi stăruitoare şi rcs_ luează bine, în ciuda ploi şi Hunedoara.
mult înţeleşi şi ajutaţi de aproape piatra necesară în orientărilor cuprinse în eu. ponsabile pentru a asigura lor căzute în ultima vreme. I Urăm succes deplin tu- î
conducerea S.F.E Haţeg treţinerii drumurilor. re- vîntarea rostită de tova întreţinerea în cele mai Şi acum să ne referim * turor participanţilor în fi- |
Printr-o legătură perma răşul Nicolae Ccauşcscu la bune condiţii a culturilor la modul cum se îndepli- I nala celei de-a V-a edi- '
nentă cu: şeful sectorului, DUMIT3U GHEONEA plenarii Consiliului Naţio, prăsitoare precum şi. în B. TURDEANU ţii a Festivalului naţional 1
mg. Arqn Petru; — bun nai al Agriculturii, Indus- paralel, recoltarea, trans „Cîntarea României" ! >
cunoscător al situaţiei z ’ ; (Continua-e in pag a 3-a) trii'i Alimentare, Silvieul- portul şi depozitarea fura (Continuare in pag. a 3-a) I
